2,798 matches
-
multe fragmente ceramice, unde presupunem că se realizau diferite activități rituale, legate de procesul înhumării sau incinerării defuncților. Vasu-borcan este prezent și în alte necropole ale dacilor liberi, este adevărat, dar nu în număr prea mare. Așa, de pildă, la Văleni au fost descoperite vase sau doar fragmente de vase lucrate cu mâna la 146 de morminte, unele din ele folosite drept urnă. În marea necropolă de la Poienești s-a descoperit, alături de câteva fragmente ceramice, doar o singură urnă lucrată cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tipuri de urne sau capace, în comparație cu marea varietate existentă în așezare sau în alte necropole contemporane. Între ele avem câteva forme care se pot încadra în cinci tipuri de vase-urnă: Tipul 1 - cu corpul ușor bombat, fundul inelar, cunoscute la Văleni, de pildă, ca oale piriforme, cu marginea îndoită și încadrată în tipul 4. La Săbăoani a fost descoperit doar un singur exemplar, de culoare roșie, lucrat la roată, cu corpul ușor bombat, păstrat fragmentar, doar partea inferioară, până aproape de gât
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
incinerație nr. 4 (Pl. 14/5; 28/ 5). Tipul 2 - cu corpul rotunjit, ușor bitronconic, gâtul larg și scurt, buza destul de lată și răsfrântă oblic, pe gât o nervură în relief, fundul inelar, gura ceva mai largă decât fundul. La Văleni, acest tip de recipient a fost încadrat în tipul 2a, cu corpul rotunjit, iar Gh. Bichir, îl include în grupa BI, tipul a4 vase urnă cu corpul scund. În necropola de la Săbăoani au fost descoperite trei asemenea recipiente. Unul constituie
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
relief, uneori cu un mic prag pe umăr, de culoare cenușie sau cărămizie, decorate cu motive lustruite pe gât, fundul inelar. Sunt mai rare în comparație cu cele din tipul 2. Această formă de vas a fost inclusă în tipul 2b la Văleni și BI 2a de către Gh. Bichir, considerându-le caracteristice pentru etapa târzie a culturii carpice. La Săbăoani au fost descoperite doar trei asemenea exemplare de vase, folosite ca urne. Toate cele trei urne au fost fragmentare, lipsindu-le partea superioară
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
treilea exemplar reprezintă mormântul nr. 101 (Pl. 48/1) cu un recipient de culoare cenușie. Deși sunt mai rare ca număr, în toate necropolele dacilor liberi din Moldova ele apar frecvent la Poienești și mai puțin la Pădureni-doar una, Gălănești-Bărboasa, Văleni sau Dămienești. Tipul 4 -, de formă bitronconică, uneori cu mijlocul puțin rotunjit, alteori carenat, zveltă, cu gâtul lung, cilindric, buza evazată drept, uneori ușor oblic, prevăzută cu o nervură în relief, la partea superioară a gâtului, decorată, de obicei, pe
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
alteori carenat, zveltă, cu gâtul lung, cilindric, buza evazată drept, uneori ușor oblic, prevăzută cu o nervură în relief, la partea superioară a gâtului, decorată, de obicei, pe gât, cu motive lustruite. Acest tip de vas a fost încadrat, la Văleni, în tipul 3 - oale cu corpul bitronconic, iar Gh. Bichir le include în grupa BI a4. Trei sunt urnele de acest tip descoperite la Săbăoani. Una cenușie, lucrată la roată, zveltă, bitronconică, cu mijlocul rotunjit, gâtul lung-cilindric, fundul inelar. Are
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
roată din necropola I de la Săbăoani, fiind reprezentat de un singur recipient, descoperit la mormântul de incinerație nr. 99. Are corpul sferoidal, fundul inelar. Partea superioară lipsește, fiind distrusă de lucrările agricole. Ar putea fi încadrat în tipul 5 de la Văleni. Vase asemănătoare sunt incluse de Gh. Bichir în tipul a6, cu corpul globular sau vase cu corpul sferoidal, tipul a7. Căni În necropola I de la Săbăoani a fost descoperită o singură cană, prezentă ca inventar la mormântul de înhumație nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inventar la mormântul de înhumație nr. 34. Cănița este lucrată la roată, din pastă cenușie, are corpul bombat, fundul inelar, gâtul cilindric, păstrată până aproape de buză. Îi lipsește toarta (Pl. 30/6). Ca tip, face parte din tipul 3 de la Văleni sau tipul C4 la Gh. Bichir. Asemenea cănițe se găsesc în număr destul de mic în necropole, ca de pildă la Văleni, unde s-au descoperit doar patru exemplare. Ele sunt numeroase în așezări. În necropole apar doar ca piese adiacente
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cilindric, păstrată până aproape de buză. Îi lipsește toarta (Pl. 30/6). Ca tip, face parte din tipul 3 de la Văleni sau tipul C4 la Gh. Bichir. Asemenea cănițe se găsesc în număr destul de mic în necropole, ca de pildă la Văleni, unde s-au descoperit doar patru exemplare. Ele sunt numeroase în așezări. În necropole apar doar ca piese adiacente, fie în urne, fie la mormintele de înhumație. Împreună cu alte căni de tipuri apropiate, sunt prezente în majoritatea necropolelor. Amintim aici
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
numeroase în așezări. În necropole apar doar ca piese adiacente, fie în urne, fie la mormintele de înhumație. Împreună cu alte căni de tipuri apropiate, sunt prezente în majoritatea necropolelor. Amintim aici pe cele descoperite la Poienești, Moldoveni, Gălănești, Vârtișcoi sau Văleni. Străchini Acest tip de vas a fost folosit în necropola I de la Săbăoani, drept capac al urnelor. Având în vedere această întrebuințare, este de înțeles de ce au rămas doar câteva exemplare întregi sau întregibile. Lucrările agricole, din toate timpurile, dar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dintr-un capac propriu zis, cu forma lui conică, buza cu prag sau butonul de prindere. Cele trei străchini reconstituite care au folosit drept capace ale urnelor pot fi încadrate în două tipuri bine cunoscute în necropola dacilor liberi de la Văleni, respectiv, tipul 3 și tipul 4 de castroane, cele cu marginea îngroșată și rotunjită, cu pereții arcuiți și cele cu marginea dreaptă și puțin evazată, uneori îngroșată. Tipul 1. Strachină, lucrată la roată, cu corpul arcuit, umăr ușor marcat, buza
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
exterior (Pl. 14/4). A fost descoperită la mormântul de incinerație în groapă. Probabil, a fost folosită drept capac pentru rămășițele de la cinerare, care au fost depuse direct în groapă, fără urnă. Acest tip de strachină a fost încadrată, la Văleni, în tipul 3 de castron. Gh. Bichir le include, pentru întreaga cultură materială a carpilor, în tipul C5, străchini emisferice adânci, cu buza îngroșată și adusă puțin spre interior. Tipul 2, cu umărul marcat, gâtul scurt, cilindric, buza ușor îngroșată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la mormântul nr. 27, este de culoare roșie. Situația este identică cu cea anterioară, această strachină-capac, aparține unui mormânt de incinerație în groapă simplă. Deci, acoperea, în groapă, doar fragmentele de oase arse provenite de la rug (Pl. 29/6). La Văleni, acest tip de strachină a fost încadrat în tipul 4 de castroane. Gh. Bichir le înseriază în tipul C10, cu peretele (gâtul) drept, buza îngroșată și umărul bine marcat. Al doilea exemplar de strachină, întregit, descoperit la Săbăoani în necropola
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
acoperea urna acestuia (Pl. 24/2). Aceste tipuri de străchini sunt prezente mai ales în așezările dacilor liberi, dar nu lipsesc nici în necropolele acestora, fiind folosite, de obicei, drept capace. În necropole au fost întâlnite la Poienești, Săucești, Gălănești, Văleni, Moldoveni sau Dămienești. După cum se poate constata, numărul recipientelor întregi sau întregibile este foarte limitat. Chiar dacă ar fi existat condiții optime de păstrare, ne referim la adâncimea mai mare, care ar fi împiedecat ca lucrările agricole să le distrugă, numărul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
păstrare, ne referim la adâncimea mai mare, care ar fi împiedecat ca lucrările agricole să le distrugă, numărul lor tot nu ar fi fost pe măsura unor mari necropole deja cunoscute, cum sunt cele de la Poienești, Bărboasa-Gălănești, Săucești, Gabăra-Moldoveni sau Văleni. Aici este evident faptul că un număr mare de forme nu a fost folosit ca urne, forme care se găsesc din abundență în așezarea adiacentă. Cu toate acestea, trebuie să remarcăm un număr destul de mare de fragmente ceramice, descoperite nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropolele daco-carpice din sec. II-III d. Chr. sunt frecvente chiar și acolo unde acest tip de vas era folosit ca urnă. Printre necropolele în care prezența fragmentelor de amfore romane este remarcată amintim pe cele de la Moldoveni, Bărboasa-Gălănești, Săucești și Văleni. b6 - Rituri și ritualuri funerare Necropola I de la Săbăoani are în componența sa 107 morminte, cate se grupează, din punct de vedere al ritului de înmormântare, în două mari categorii: de înhumație și de incinerație. Cele mai multe, în număr de 63
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
88). Adâncimea relativ mică la care erau înmormântați atât cei înhumați cât și cei incinerați, nu reprezintă o noutate pentru necropolele din sec. II-III d. Chr. Este suficient să ne referim la cea mai mare necropolă din Moldova, cea de la Văleni, unde situația este asemănătoare. Adăugăm o situație identică la necropola de la Poiana-Negri sau Izvoare-Bahna, unde adâncimea mormintelor de incinerație nu depășea 0,20-0,40 m. Mormintele de incinerație în urnă reprezintă 19,81% din numărul total al mormintelor necropolei I
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trebuie să consemnăm existența situațiilor în care recipientele folosite ca urne erau fragmentare chiar din momentul punerii lor în mormânt. Acest lucru nu este o noutate la Săbăoani, situații similare, foarte bine ilustrate în alte necropole, cum este cea de la Văleni, confirmă acest obicei, practicat cu bună știință. Cu toate că nu am descoperit nicio urnă cu găuri în pereți, interpretate ca „ferestre ale sufletului”, așa cum s-au găsit la unele morminte din marele cimitir dacic de la Văleni, trebuie să menționăm faptul că
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropole, cum este cea de la Văleni, confirmă acest obicei, practicat cu bună știință. Cu toate că nu am descoperit nicio urnă cu găuri în pereți, interpretate ca „ferestre ale sufletului”, așa cum s-au găsit la unele morminte din marele cimitir dacic de la Văleni, trebuie să menționăm faptul că la mormântul de incinerație în groapa nr.12 se aflau două fragmente ceramice dintr-un vas urnă de culoare roșie, care erau perforate pe fundul vasului cu două găuri. De asemenea, nicio urnă, capac sau
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de culoare roșie, care erau perforate pe fundul vasului cu două găuri. De asemenea, nicio urnă, capac sau chiar fragmente ceramice descoperite pe suprafața necropolei, nu aveau urme de ardere secundară, așa cum s-au descoperit la mai multe morminte de la Văleni. Acest lucru dovedește, în primul rând, faptul că recipientele folosite ca urne sau capace de urne, precum și fragmentele ceramice împrăștiate pe toată suprafața necropolei, dar mai ales, în zona de nord-vest a ei, nu erau supuse arderii în procesul incinerării
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
crezut că pot aparține unor morminte de incinerație deranjate. Având în vedere faptul că vasele de ofrandă sunt prezente la morminte de incinerație și de înhumație, în aproape toate necropolele cercetate, ne referim aici la cele de la Poienești, Moldoveni, Săucești, Văleni din Moldova și Locusteni din Oltenia sau Soporu de Câmpie din Transilvania, putem admite aceeași situație în necropola I de la Săbăoani, indiferent dacă aceste recipiente sunt întregi sau fragmentare. Prezența celor 5 fragmente de cănițe în mormintele nr. 30, 34
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Tot atât de interesantă ni se pare și prezența unor obiecte cu anumite semnificații, cum este cuțitașul de toaletă, descoperit la mormântul de înhumație nr. 32. Asemenea cuțite au fost descoperite în multe necropole din această perioadă, cum sunt în necropola de la Văleni, Poienești, Săucești, Dumitrești-Gălății, Gabăra-Moldoveni din Moldova, precum și la Soporu de Câmpie și Obreja din Transilvania sau Locusteni din Oltenia. La mormântul de incinerație în groapa nr. 2 s-au descoperit câteva fragmente de la un craniu de animal, care nu erau
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
două fibule. Este curios că niciun exemplar de fibulă nu a fost descoperit la mormintele de înhumație. Acest lucru dovedește că populația de aici nu folosea acest accesoriu la copii, care, după cum s-a constatat, erau înhumați. În necropola de la Văleni fibulele au fost prezente în număr mai mare la mormintele de incinerație în comparație cu situația de aici, când niciunul din înhumați nu a avut ca inventar asemenea accesorii Aplica de bronz, păstrată fragmentar, care are la capătul întreg o gaură de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
grupul IV (M. 99). La acestea se adaugă șase urne cu capac (7, 30, 54, 73, 92, 99), care sunt prezente în toate cele patru grupe și unul izolat, la mormântul 99. Urnele lucrate la mână, după statistica realizată la Văleni, în marea necropolă din sec. II-III d. Chr., fac parte din faza A; cele lucrate la roată, bitronconice, din faza B, iar celelalte tipuri, prezente și la Săbăoani în fazele I-II C. Aceeași situație și în ceea ce privește capacele - străchini. Cele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
al ritului de înmormântare, aceste necropole se împart în două mari grupe: a) necropole în care se practica numai incinerația: Bărboasa, Pădureni, Poiana-Negri, Izvoare-Bahna și b) necropole birituale, în care există ambele rituri de înmormântare - incinerație și înhumație: Poienești, Gabăra-Moldoveni, Văleni, Dumitreștii-Gălății, Săucești, Dămienești, Dochia. Prezența celor două rituri de înmormântare în aceleași necropole ale dacilor liberi au iscat controverse în legătură cu apartenența etnică a mormintelor de înhumație, susținându-se ipoteza că acestea ar aparține unei alte populații, respectiv sarmaților. Descoperirile din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]