3,016 matches
-
București, 1936; Țară bună, București, 1936; Țoapele, București, 1936; Pușa, București,1937; Mărturii, București, 1937; Pui de lele, București, 1937; De-a viața și de-a moartea, București, 1939; Israel însângerat, București, 1946; Avrumuță se biruie pe sine, București, 1949; Vadul fetelor, București, 1949; Max și lumea lui, București, 1957; Inimi zbuciumate, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1962; Până într-o zi, București, 1963; Cum i-am cunoscut, București, 1964; Fauna burzuluiților, București, 1965; Amintiri despre..., București, 1967; Instantanee comice și nu
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
Cultură Bistrița-Năsăud. Se numără printre cei care inițiază la Bistrița Saloanele „Liviu Rebreanu”. Cofondator al publicației „Deisis” (München) (editată de Mitropolia Ortodoxă din Germania), al cărei redactor-șef este în 1995-1996, îndeplinește funcția de redactor-șef la „Renașterea”, revista Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului (din 1993), și la periodicul bistrițean „Mișcarea literară” (2003). A fost deputat în Parlamentul României (1996-2000) și consilier cultural al arhiepiscopului Bartolomeu Anania, apoi preot paroh în satul Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud. Debutează în 1975, la „Limbă și
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
16. 7238. Statilescu Stelian, 11 apartamente, București, str. Popa Nan 5; str. Plantelor 84; str. Popa Nan 99. 7239. Sengher Alfonso și Ghizella, 5 apartamente, București, str. Sf. Apostoli 47. 7240. Stoenescu Aida, 3 apartamente, Brăila, str. Rubinelor 6; str. Vadul Schelii 2. 7241. Stănescu Iancu, 7 apartamente, București, str. Ilarie Chendi 12. 7242. Schneica Aneta, 10 apartamente, Iași, str. Păcurari 11; str. Florilor 1. 7243. Savu Ilie și Frida, 2 apartamente, București, str. Berzei 24. 7244. Stavrescu Grigore, 9 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
de stratificare socială de la noi. Prima sa consecință este că procesul de stratificare are o origine externă predominantă. Tătarii au organizat un sistem economico-administrativ relativ închegat de exploatare: impozite percepute de la fiecare comunitate sătească, impozite asupra activității comerciale impuse la „vaduri” etc. Sistemul social rezultat era deci caracterizat printr-odublă trăsătură: pe de o parte, un sistem productiv fărâmițat, bazat în mod esențial pe o agricultură individuală (în general, agricultura bazată pe „apa de ploaie”, cum a fost în general agricultura Europei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-un studio cinematografic la producerea de zgomote, la imitarea, bunăoară, a tropotelor de cai, exprimă implicit nostalgia unei presupuse origini mitice. Strămoșul arhetipal, totemic, al capului familiei ar fi fost un bizon: forță a naturii, „care îngenunchea numai în vadul apelor, niciodată în praf”. Titlul celei de-a doua piese e o metaforă a iluziei. Casa de la mare în care eroii își petrec verile devine pentru aceștia o „scoică”, în care se izolează de tot ce le maculează existența. În
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
trad., București, 1973. Repere bibliografice: Radu Stanca, O antologie românească de pe alte meleaguri, T, 1942, 1; Emil Giurgiuca, Versuri din Transilvania nordică , „Dacia”, 1942, 8; Victor Iancu, Scrisul românesc în Ardealul de Nord, LU, 1943, 2; Emanoil Bucuța, Pietre de vad, III, București, 1943, 369-370; Ion Cherejan, Câte ceva despre poezia lui F. Păcurariu, „Tribuna Ardealului”, 1944, 16 septembrie; C. Armașu, „Furtună sub Detunata”, GL, 1957, 33; Edgar Papu, „Introducere în literatura Americii Latine”, GL, 1965, 39; Darie Novăceanu, „Introducere în literatura
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Arbore, Toponimie putneană, Călători străini despre Focșani, Teodor Rădulescu, Focșanii. Date asupra orașului în legătură cu planul de amenajare, Ion Diaconu, Aspecte din folclorul vrâncean. O variantă a „Mioriței”, N.Al. Rădulescu, Clima Moldovei de sud, Vasile Popescu, Podgorii putnene, Simion Mehedinți, Vadul moldo-muntean, Ion M. Gane, Primele tipografii râmnicene, D. Cantea, Județul Putna din punct de vedere militar, Șt. Berechet, Un document de la Eremia Movilă, Iorgu Iordan, Toponimie putneană. Volumul din 1932 este dedicat comemorării lui Duiliu Zamfirescu. Mai sunt prezenți cu
MILCOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288136_a_289465]
-
cuib, Stockholm, 1985; Od danas do sutra [De azi pe mâine], tr. Florica Ștefan Kusevac, 1986; En drömmare med öppna ögon [Un visător cu ochii deschiși], Stockholm, 1986; Pa fyra sprak [În patru limbi], Stockholm, 1990; Amurgul frunzelor, Cluj-Napoca, 1993; Vad tänker Gud pä ï detta ögonblick [Ce crede Dumnezeu acum], Stockholm, 1993; Iubirea și alte iubiri, Iași, 1993; Rădăcinile focului, pref. Cornel Ungureanu, Novi Sad, 1994; Pod sunțem [Sub soare], Belgrad, 1994; Ovidije na ledenom bregu [Ovidiu pe ghețar], București
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
într-o sticlă de plastic industrial. Kitsch-ul seamănă cu un transplant de organe plătit cu prețul hemoragiei maxime. Tradiția nu mai este transmisă organic, ci transferată mecanic. Chiar dacă izvoarele n-au secat, pâraiele munților nu se mai adună în vaduri; apa nu mai curge de la sine, ci este transportă în cisterne, „direct la destinație”. Kitsch-ul, care n-a ocolit deloc cultura religioasă, ține de un prost negoț cu originile. Parțial amnezie, parțial aroganță, kitsch-ul este un defect în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Wapping - cartier pe malul Tamisei, unde erau spînzurați corsarii. Acea zonă a oceanului, cunoscută de vînătorii de balene sub denumirea de Bancurile Braziliei, nu-și trage această denumire, ca Bancurile din Newfoundland, din împrejurarea că pe acolo s-ar găsi vaduri și nisipuri, ci tocmai din aspectul ei bizar, asemănător cu al unei pajiști, aspect datorat întinselor straturi de „brit“ ce plutesc necontenit în zona respectivă, unde este vînată cel mai adesea, balena normală“ în.a.). Personaj biblic, unul dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Em. Galan”. Mult mai reduse ca număr, apar În acest an și romane. Spre deosebire de nuvelă, orientată spre realitatea imediată, romanul ancorează tematic pe coordonate istorice, evocator-revoluționare: Evadare de Al. Jar, Negura, de Eusebiu Camilar, Zilele vieții tale de Ion Pas, Vadul fetelor de I. Peltz. Temelia romanului realist-soeialist se va pune abia spre sfârșitul anului, prin Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu. După acest zbor deasupra prozei să coborâm În miezul problemelor ei, așa cum sunt ele sesizate și Înfățișate de critica literară
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vară să dea cărbune În contul lui ianuarie, a scris A. E. Baconsky Balada despre Barta Iosif și ortacii săi: «La Lupeni Întrecerea sporește Normele se clatină și cad Barta-n frunte drumul și-l croiește Ca o apă care taie vad». Dar tematica poeziei noastre a devenit tot mai bogată (Ă). A fost și este cântată dragostea nouă (Cântec de spus la armonică, Idilă de Veronica Porumbacu, Cântec pentru nevastă de Cicerone Theodorescu, Gând de Gavril Mihai (Ă). (Ă). Creșterea măiestriei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unei cărți, subliniind și propagând ceea ce este valoros, explicând și combătând neajunsurile, ci un judecător sever care aruncă asupra recentului volum al lui Baconsky, de pildă, imputarea că poetul nu scrie satire antiimperialiste, iar Luciei Demetrius Îi reproșează că, În Vadul nou, nu scrie despre Întreceri. El judecă operele nu În legătură cu felul și gradul În care slujesc lupta poporului muncitor, ci cu Îndeplinirea anumitor „condiții” mai mult sau mai puțin „eterne” ale artei. Un exemplu e articolul Cunoașterea vieții, izvor al
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Din dramaturgia r-s care a Întrunit recunoașterea oficială (așadar și cea mai reprezentativă) amintim piesele: Bălcescu (Camil Petrescu), Ziua cea mare (Maria Banuș), Pentru fericirea poporului (Aurel Baranga și Nicolae Moraru), Mielul turbat (Aurel Baranga), Ultimul mesaj (Laurențiu Fulga), Vadul nou, Oameni de azi (Lucia Demetrius), Nepoții gornistului (Cezar Petrescu și Mihail Novicov), Lumina de la Ulmi, Citadela sfărâmată (Horia Lovinescu), Schimbul de onoare (Mihail Davidoglu) ș.a. Exemplele de mai sus nu redau, totuși, decât o mică parte din bogata literatură
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
arhitectură și amenajări trebuie să sugereze bogăție, opulență, lux care contribuie la menținerea sau creșterea încrederii în siguranța serviciilor oferite. Suportul material al multor activități de comerț îl constituie depozitele și magazinele, a căror amplasare într-un spațiu arhitectural cu vad comercial, alături de echipamente, este esențială pentru atragerea cumpărătorilor și asigurarea logisticii mărfurilor. Pentru toate serviciile, suportul material este componenta care contribuie la formarea unei bune imagini și credibilități pentru oferta lansată sau menținută pe piață. Personalul care pregătește, dar mai
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lui carte de versuri. Urmează povestirile din Legătura roșie (1925), romanele Fuga lui Șefki (1927), Maica Domnului de la mare (1930), Capra neagră (1938), studiile, eseurile și însemnările din Românii dintre Vidin și Timoc (1923), Crescătorul de șoimi (1928), Pietre de vad (I-IV, 1937-1944), multe alte tipărituri, printre care și traduceri: Okakura Kakuzo, Cartea ceaiului (1926), versuri în antologia Goethe, Versuri în românește (1932). Natura (și mulțimea) rosturilor publice ale scriitorului ar trimite la un personaj extravertit, necomplicat sufletește, egal cu
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
aproape mistică, istorie, oameni, comunități, locuri („sufletul de la granițe”, mai cu seamă), obiceiuri, datini, scriitori, cărți, obiecte de artă. Ca într-o dioramă încăpătoare, rod al unui nomadism neistovit, în Crescătorul de șoimi, în cele patru volume intitulate Pietre de vad, apar nenumărate chipuri ale culturii. Mereu în căutarea acelui genius loci care pecetluiește și conferă unicitate, B. pledează cu fervoare pentru cunoașterea și prețuirea avuției culturale românești, pentru solidarizarea românilor, ca și în studiile din Românii dintre Vidin și Timoc
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Vidin și Timoc, București, 1923; Legătura roșie, București, 1925; Biblioteci și publicații muncitorești, București, 1926; Fuga lui Șefki, București, 1927; Crescătorul de șoimi, București, 1928; Maica Domnului de la mare, București, 1930; Balcic, Craiova, 1931; Biblioteca satului, București, 1936; Pietre de vad, I-IV, București, 1937-1944; Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, București, 1937; Capra neagră, cu desene de Mac Constantinescu, București, 1938; Populația românească de apă, București, 1938; Sufletul de la granițe, București, 1940; Il Danubio romeno, tr. Alfredo Mantero, București
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Mioara Șt. Cremene (Contemporanul), Geo Dumitrescu (Almanahul literar, Cluj) ș.a. Se impun câțiva dramaturgi care vor actualiza repertoriile teatrelor cu piese din realitatea socialistă: Mihail Davidoglu (Minerii, Cetatea de foc), Aurel Baranga (Iarbă rea, Recolta de aur), Lucia Demetrius (Cumpăna, Vadul nou, Oameni de azi), Al. Kirițescu (Darul frăției, Cântecul de nuntă, Dreptate ș.a.), dar și N. Moraru ( Pentru fericirea poporului, în colaborare cu A. Baranga) și Mihail Novicov (Nepoții gornistului, în colaborare cu Cezar Petrescu) și alții. Se impune, de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
satului în perioada istorică actuală. Temele lor sunt însă foarte diferite. Ziua cea mare tratează tema înfăptuirii gospodăriei agricole colective într-un sat, în focul ascuțitei lupte de clasă, în anii aceștia la începutul procesului de socializare a agriculturii. În Vadul nou se pune problema rolului important al gospodăriilor de stat în îndrumarea țărănimii muncitoare pe calea colectivizării, iar în Mireasa desculță e dezbătută problema luptei colectiviștilor dintr-o gospodărie colectivă formată, pentru convingerea și atragerea țăranilor mijlocași pe care uneltirile
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în sprijinirea muncii noastre scriitoricești provine din absența criticii dramatice. Presa nu-i ajută suficient pe dramaturgi și nu ajută nici teatrele în promovarea repertoriului original. Dacă în presă s-ar fi găsit două rânduri clare, principiale, despre piesa mea Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care sunt lucrurile bune, valoroase, pe care trebuie să le dezvolt în viitoarele lucrări și care sunt slăbiciunile piesei mele, e neîndoielnic că aș fi avut de câștigat în munca mea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
teatrele, Uniunea Scriitorilor, critica dramatică unindu-și forțele într-o strădanie comună pentru asigurarea dezvoltării creației noastre dramatice, pot aduce o contribuție hotărâtoare la lichidarea lipsurilor din domeniul dramaturgiei noastre (...)”. În treacăt fie spus, în legătură cu referirile autoarei la piesa sa Vadul nou și la faptul că în piesa literară n-a găsit „două rânduri clare, principiale despre piesa Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care suni lucrurile bune (...) care sunt slăbiciunile”, iată un amplu comentariu din 1950
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pot aduce o contribuție hotărâtoare la lichidarea lipsurilor din domeniul dramaturgiei noastre (...)”. În treacăt fie spus, în legătură cu referirile autoarei la piesa sa Vadul nou și la faptul că în piesa literară n-a găsit „două rânduri clare, principiale despre piesa Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care suni lucrurile bune (...) care sunt slăbiciunile”, iată un amplu comentariu din 1950 în Viața românească pe care-l reproducem în note55, din care reiese că respectiva piesă a fost dezbătută
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bogat reprezentată în lista operelor premiate. Cetatea de foc de M. Davidoglu e un tablou puternic al luptei pentru viață nouă, (...). Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga (...), Matei Millo de Mircea Ștefănescu (...), Ultimul omagiu de Laurențiu Fulga (...). Vadul nou de Lucia Demetrius și Mireasa desculță de Sütö Andars și Hajdu Zoltan. Acordarea premiilor de stat pe anii 1950-1951 a avut loc la noi curând după evenimentul de importanță istorică mondială a Congresului al XIX-lea al Partidului Comunist
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Valentin Silvestru. - Un model de comedie: „Crângul de mălini'' de Al. Corneiciuc. Idem, nr. 15, 12 apr. 54. Lucia Demetrius. - Unele probleme ale crației noastre dramatice. În: Contemporanul, nr.25 (298), 20 iun. 1952 55. Aurel Mihale. - Problema esențialului în „Vadul nou”. În: Viața românească, nr.6, iun., 1950: „Cum este reflectată lupta de clasă și cum este prezentat dușmanul de clasă în piesa «Vadul nou?» Din acțiune și mai ales de la sfârșitul ei aflăm că însăși distrugerea vadului nou de către
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]