7,566 matches
-
că nu. Totuși, mobilitatea oamenilor, mai ales a managerilor de succes, este la fel de mare, ca și cum continuitatea nu ar fi considerată relevantă (Schruijer, Vansina, 1999). Organizațiile moderne nu numai că creează noi întrebări, dar ne și determină să punem la îndoială validitatea sau relevanța a ceea ce am ajuns să cunoaștem, în trecut, despre lideri. 15. 1. 3. Ce studiază psihologii? Majoritatea articolelor, cărților sau comunicărilor pe tema schimbării organizaționale sunt realizate de oamenii de știință din domeniul economic, economicieni practicieni, manageri. Sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
postului Inventare de sarcini Tehnica situațiilor relevante Metode grafice de analiza muncii Grafic Identificarea postului Cerințele postului Îndatoriri legate de post Relațiile postului Autoritatea postului Condiții fizice ale muncii Organizații aplatizate Echipe de lucru Organizația fără granițe interne Restructurarea Fidelitatea Validitatea cercetării internă externă Validitatea de conținut relativă la criteriu predictivă concurentă retrospectivă de construct Sensibilitatea Puterea statistică Examen psihologic Observația Testul Chestionarul construirea întrebărilor pretestarea Interviul Focus-grupul Evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de Norme
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Tehnica situațiilor relevante Metode grafice de analiza muncii Grafic Identificarea postului Cerințele postului Îndatoriri legate de post Relațiile postului Autoritatea postului Condiții fizice ale muncii Organizații aplatizate Echipe de lucru Organizația fără granițe interne Restructurarea Fidelitatea Validitatea cercetării internă externă Validitatea de conținut relativă la criteriu predictivă concurentă retrospectivă de construct Sensibilitatea Puterea statistică Examen psihologic Observația Testul Chestionarul construirea întrebărilor pretestarea Interviul Focus-grupul Evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de Norme deontologice Relații între variabile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluatorilor Feedback Feedback 360 de grade Planificarea resurselor umane Recrutare Percepția candidaților Selecție Analiza muncii Criteriu Performanță în sarcină contextuală Predictori Metode de selecție teste interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice Validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității Integrare în organizație Potrivirea cu postul cu grupul cu organizația Comunicare organizațională Schimb de informații Grup Model de comunicare Sursa Canal Destinatarului Zgomot Mesaj Feedback Comportament Motivație Percepție Trăsături de personalitate Stil Abilități de comunicare Fenomen social Structura organizațională Rețele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
variații sociale semnificative a răspunsurilor la întrebările privind credința indică un puternic efect de conformism în fața răspunsurilor dezirabile social sau personal; am observat că indicatorii comportamentali și de relevanță se pliază pe distincțiile de educație și generație, ceea ce indică o validitate mai mare a lor pentru măsurarea religiozității și implicit a scepticismului religios Indicatori indirecți ai scepticismului religios: vizibilitatea Pentru a ocoli bariera dezirabilității sociale, putem utiliza indicatori indirecți în studiul scepticismului religios. Am întrebat persoanele cuprinse în eșantion dacă au
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dintre subiecți cunosc persoane apropiate care declară că nu cred în Dumnezeu. După cum era de așteptat, lipsa credinței în Dumnezeu este mai frecventă în cercurile de prieteni ale persoanelor tinere, educate și relativ nereligioase; această variație este un argument în favoarea validității indicatorului indirect. Reacția societății în fața scepticismului religios Datele anchetei indică faptul că presiunile opiniei publice asupra persoanelor care nu cred în Dumnezeu se manifestă variabil, în funcție de rolul social al persoanei respective. Astfel, scepticismul religios este cel mai ușor tolerat în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prin această „materie” ceea ce avea el însuși comun cu toți oamenii și de aceea va fi citit câtă vreme va supraviețui spiritul uman. Iar Malraux când spune, scriindu-și memoriile, că propria lui viață nu-l importă, afirmă prin aceasta validitatea profundă a mărturiilor lui. DESPRE ARTA MEMORIILOR Revin la ideea pe care am exprimat-o de mai multe ori până acum, anume că memorialistica (vreau să spun marea memorialistică, cea care se impune în planul artei literare) e totdeauna operă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cap și coadă. Adică are o noimă (gr. noema, de la noeo = a gândi, a înțelege). Când spunem despre niște închipuiri că sunt „cai verzi pe pereți” le respingem ca aberante (dar în planul creației caii verzi pe pereți pot avea validitate estetică, vezi, de pildă, nuvela lui Poe Metzengerstein). Numai într-un context de pregnantă realitate obiectivă poate să se impună fantasticul ca imagine plauzibilă. Facultatea de a crea fantasticul aparține imaginației și nu fanteziei, deși termenii aceștia au comună rădăcina
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
subordonați, deși au, funcții de conducere. 2.4. Variabile și instrumente utilizate în măsurarea lor a) Personalitatea. Pentru determinarea tipului psihologic al subiecților incluși în cercetare, s-a utilizat testul MBTI (Meyers-Briggs Type Indicator), forma G, cu o fidelitate și validitate internă de 0,88, cu media de 0,86. MBTI este un instrument dezvoltat pentru a măsura componentele personalității pe baza teoriei tipurilor psihologice, propusă inițial de Jung (1921/1971), deseori folosit în studiile organizaționale. Chestionarul MBTI (I.B. Myers; M.H.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a stresului profesional pot fi împărțite în trei mari categorii, privind variabilele cardiovasculare, hormonii de stres și variabilele sau schimbările imunologice; chiar dacă utilizarea acestora este în plin progres, este importantă evaluarea critică a eficienței lor, deoarece pot prezenta probleme de validitate în termeni de specificitate și discriminare. La noi în țară, o trecere în revistă și o actualizare a studiilor psihofiziologice le-au realizat Derevenco, Băban & Anghel (1992) și Băban (1998), iar o metaanaliză din perspectivă psihosocial-epidemiologică poate fi consultată în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
chestionar care se adresează persoanelor care dețin funcții de conducere în cadrul companiei și vizează investigarea măsurii în care cele trei politici de personal se regăsesc în cadrul strategiei de personal a companiei; acest instrument cuprinde 15 itemi și un coeficient de validitate de 0,90; un chestionar (A1) care vizează aceleași politici de personal, dar de data aceasta evaluate din perspectiva angajaților din compania respectivă; chestionarul cuprinde 21 de itemi și are un coeficient de validitate de 0,95; un chestionar (A2
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
15 itemi și un coeficient de validitate de 0,90; un chestionar (A1) care vizează aceleași politici de personal, dar de data aceasta evaluate din perspectiva angajaților din compania respectivă; chestionarul cuprinde 21 de itemi și are un coeficient de validitate de 0,95; un chestionar (A2) care măsoară indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și care se adresează tot angajaților; instrumentul are un număr de 20 de itemi și un coeficientul de validitate de 0,87; un alt chestionar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
itemi și are un coeficient de validitate de 0,95; un chestionar (A2) care măsoară indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și care se adresează tot angajaților; instrumentul are un număr de 20 de itemi și un coeficientul de validitate de 0,87; un alt chestionar (A3) vizează stilul de abordare a situațiilor conflictuale, adresat tot angajaților și având un număr de 35 de itemi; coeficientul de validitate al chestionarului este de 0,87. Cercetarea s-a desfășurat în cadrul a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
instrumentul are un număr de 20 de itemi și un coeficientul de validitate de 0,87; un alt chestionar (A3) vizează stilul de abordare a situațiilor conflictuale, adresat tot angajaților și având un număr de 35 de itemi; coeficientul de validitate al chestionarului este de 0,87. Cercetarea s-a desfășurat în cadrul a două organizații: una tradițională românească (C1), în care politicile de personal amintite lipsesc sau sunt folosite necorespunzător (nivelul salarial este scăzut, recompensele lipsesc, promovarea nu ia întotdeauna în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de personalitate în selecția profesională și a modului în care se corelează acestea cu eficiența în muncă. Deși a existat o perioadă în care variabila personalitate era consideratată un predictor nerelevant al comportamentului individului la locul de muncă și deci validitatea trăsăturilor de personalitate era discutabilă, în ultimul deceniu testele de personalitate au fost redimensionate în psihologia organizațională și industrială, care se centrează acum pe explorarea relației personalitate-performanță. Autorul prezintă motivele cele mai importante ale redescoperirii utilității testelor de personalitate în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
van Dam, profesor asociat la Departamentul de Psihologia Muncii și Organizațională din Tilburg, Olanda, structurează obiectivele și efectele nevoilor de evaluare și tratează în acest capitol aspecte critice ale metodelor de evaluare a nevoilor de dezvoltare, cum ar fi problema validității, fidelității, acceptabilitații etc., precum și aspecte legate de implementarea programelor de evaluare din acest domeniu. Autoarea prezintă foarte riguros și explicit toate aceste probleme, putând fi de un real folos unor practicieni care se confruntă cu asemenea probleme. Capitolul următor, intitulat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
științelor au fost neglijate În mod grosolan de către neopozitiviști și sunt subevaluate de științele sociale, fie ele cantitative sau calitative. Asemenea verificări cu ajutorul altor implicații și eliminarea ramificațiilor ipotezelor alternative sunt specifice și cercetărilor făcute cu scopul de a proba validitatea În domeniul științelor umane, inclusiv hermeneutica lui Schleiermacher, Dilthey, Hirst, Habermas și cunoștințele actuale În privința interpretării textelor antice. În mod similar, strategia poate fi folosită la fel de bine de către un istoric În formularea unor ipoteze pe marginea unui anumit eveniment, sau
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
istoric În formularea unor ipoteze pe marginea unui anumit eveniment, sau de un om de știință În aserțiunea unei legi cauzale. Este tragic faptul că tendințele majore din domeniul științelor sociale folosesc termenul hermeneutică cu subînțelesuri de renunțare la scopul validității și de abandonare a disputelor În legătură cu cine a interpretat corect. Astfel, pe lângă abordarea cantitativă și cvasiexperimentală a studiilor de caz pe care o expune Yin, arsenalul nostru metodologic din științele sociale are nevoie și de o metodologie umanistă de probare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de abandonare a disputelor În legătură cu cine a interpretat corect. Astfel, pe lângă abordarea cantitativă și cvasiexperimentală a studiilor de caz pe care o expune Yin, arsenalul nostru metodologic din științele sociale are nevoie și de o metodologie umanistă de probare a validității studiului, care, deși nu folosește cuantificări sau teste de semnificație, ar funcționa totuși pentru aceleași Întrebări și ar avea aceleași scopuri științifice. Ca versiuni ale strategiei ipotezei alternative plauzibile, există două paradigme ale metodei experimentale pe care cercetătorii În științe
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de cercetare - dacă nu unul explicit, măcar unul implicit. Formularea unei „teorii” despre ceea ce se studiază ajută la operaționalizarea designurilor și la clarificarea lor mai detaliată. În plus, elaborarea designurilor trebuie să maximalizeze patru condiții legate de calitatea studiului: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă (doar pentru studii de caz explicative sau cauzale), (c) validitatea externă și (d) fidelitatea. Modalitățile prin care cercetătorii abordează aspectele de mai sus privind controlul calității sunt prezentate pe scurt În acest al doilea capitol
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
unul explicit, măcar unul implicit. Formularea unei „teorii” despre ceea ce se studiază ajută la operaționalizarea designurilor și la clarificarea lor mai detaliată. În plus, elaborarea designurilor trebuie să maximalizeze patru condiții legate de calitatea studiului: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă (doar pentru studii de caz explicative sau cauzale), (c) validitatea externă și (d) fidelitatea. Modalitățile prin care cercetătorii abordează aspectele de mai sus privind controlul calității sunt prezentate pe scurt În acest al doilea capitol, dar constituie și o
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
studiază ajută la operaționalizarea designurilor și la clarificarea lor mai detaliată. În plus, elaborarea designurilor trebuie să maximalizeze patru condiții legate de calitatea studiului: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă (doar pentru studii de caz explicative sau cauzale), (c) validitatea externă și (d) fidelitatea. Modalitățile prin care cercetătorii abordează aspectele de mai sus privind controlul calității sunt prezentate pe scurt În acest al doilea capitol, dar constituie și o temă majoră a Întregii cărți. Dintre designurile propriu-zise menite studiilor de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
1 Tactici de aplicare a patru teste pentru design În studiile de caz Sursa: COSMOS Corporation. Deoarece testele sunt comune tuturor metodelor utilizate În domeniul științelor sociale, testele au fost rezumate În numeroase lucrări (Kidder și Judd, 1986, pp. 26-29): • Validitate de construct: stabilirea de măsuri operaționale corecte pentru conceptele care sunt studiate • Validitate internă (doar pentru studiile de caz explicative sau cauzale, nu și pentru cele explicative sau explorative): stabilirea de relații cauzale prin care se arată că unele condiții
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Sursa: COSMOS Corporation. Deoarece testele sunt comune tuturor metodelor utilizate În domeniul științelor sociale, testele au fost rezumate În numeroase lucrări (Kidder și Judd, 1986, pp. 26-29): • Validitate de construct: stabilirea de măsuri operaționale corecte pentru conceptele care sunt studiate • Validitate internă (doar pentru studiile de caz explicative sau cauzale, nu și pentru cele explicative sau explorative): stabilirea de relații cauzale prin care se arată că unele condiții duc la alte condiții, pentru evitarea relațiilor specioase • Validitate externă: stabilirea domeniului În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]