2,049 matches
-
Cum au ajuns ăștia aici? se mânie și mai rău Vipsania. De unde au primit invitații? Își pleacă fruntea abătută. Știe răspunsul. Quintius. S-a lăsat cumpărat ca toți ceilalți și implicat în jocul ăsta scârbavnic. Suspină descurajată. Oare cât mai valorează în ziua de azi conștiința unui om? Trei denari ajung probabil pentru unul ca el. Cu cât urci pe scara socială însă prețul crește. Dar, din pă cate, fiecare e de vânzare. — E frumos într-adevăr să te faci vrednic
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
istorică, ci poetică. Dă să se îndrepte spre perete, să tragă de șnurul clopotului. Se răzgândește. Revine înapoi lângă ladă. Să-și mai desfete o dată ochii cu cele cinci suluri de papirus. Gura i se destinde într-un surâs larg. Valorează însutit, nu înmiit, greutatea lor în aur. Trece cu degetele, apreciativ, peste armătură. Calitatea unui seif depinde de construcția sa, dar și de încuietori. Caută pe sub togă, la brâu, și scoate o cheie. O învârte cu grijă, pentru ca fiecare din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fiii regelui iudeu Herodes cel Mare și ai prin țesei hasmoneene Mariamne; executați din ordinul tatălui lor în anul 7 î.Hr. Appius Claudius - consul în 54 î.Hr. Ara Pacis (Altarul Păcii) - 13 î.Hr. as - cea mai mică monedă de aramă, valora ¼ dintr-un sestertius Augustus, Cn. Octavianus - moștenitor al lui Iulius Caesar, a domnit între 27 î.Hr. și 14 d.Hr.; în 23 î.Hr. a fost la un pas de moarte, din motive necunoscute, și salvat de doctorul Antonius Musa cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fiul lui Zeus și strămoșul legendar al troienilor; de la el și-a luat denumirea strâmtoarea Dardanele Decius Magius - strămoșul istoricului Velleius Paterculus, a trecut de par tea Romei în războiul italic deditici - ne-cetățeni romani de narius - monedă de argint, valora 4 sesterți digitus (deget) - unitate de lungime echivalentă cu 1,85 cm Dioscurii - în mitologia greacă, cei doi frați gemeni Castor și Pollux, fiii lui Zeus, născuți din unirea acestuia cu Leda Drusus, Nero Claudius (cel bătrân) - fratele lui Tiberius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se poate baza tocmai pe existența unor personaje reduse la o esență comică, lipsite de complexitate, mai mult sau mai puțin artificiale. Chipul zugrăvit trebuie să surprindă printr-o singură trăsătură caracteristică. Un tip, un nume potrivit sau un gest valorează mai mult decît o pagină întreagă de descriere. Iar un teoretician al comicului, precum Henri Bergson (Râsul), susține că la baza comicului stă automatismul în contrast cu activitatea liberă, faptul acesta atrăgând după sine substituirea acțiunii de către observația minuțioasă tratată autonom, ca
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
minut. Mă schimb în hainele pe care le-a ales Geraldine, cât dă ea fuga la mașină. Un minut mai târziu e deja înapoi cu o poșetă Louis Vuitton în mână, despre care până și eu, Jemima Jones, știu că valorează o avere. ― Acum, Jemima, spune ea, uitându-se la mine foarte serios, această poșetă a fost un cadou de la Dimitri, și deși noi nu mai suntem împreună, e mândria și bucuria mea. Ți-o împrumut ție acum, dar păzește-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cailor, furnizări de droage și alte reparațiuni"3179. De asemenea, "de la 1 aprilie la 25 noiembrie 1912 s-au plătit lei 60 domnului Ghiță T. Ionescu, fiul ajutorului de primar, pentru o pendulă procurată școlii de fete, care însă nu valorează mai mult de 30 lei"3180. Concluzia raportului întocmit de către directorul prefecturii Constanța ca urmare a inspecției de la primăria orașului Cernavodă era aceea că "impresia excelentă asupra gospodăriei actualului primar și consiliu comunal este o simplă aparență înșelătoare căci, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Gândiți-vă la suma asta. — Eu nu i-am plătit, spuse grasul. — Cred că-i foarte bogat, sugeră domnul Frazer. — E mai sărac ca noi, spuse micul mexican. N-are decât cămașa de pe el. — Și nici cămașa aia nu mai valorează mare lucru, spuse domnul Frazer. Găurită cum e. — Sigur. — Și cel care l-a rănit era tot un jucător? — Nu, ăla muncea la sfeclă. A fost nevoit să fugă din oraș. — Gândiți-vă la chestia asta: era cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de artă de la casele de licitație. Și se regăsește și printre mulți lideri mondiali. Da, iar rezultatul e mereu același: necazuri. Pentru Bennie, atitudinea lui Lulu care spunea că n-are de ce să-și facă griji, totul e sub control, valora cât două rețete de sedative. Dintr-odată, alcătuirea unui nou itinerar nu i s-a mai părut un lucru imposibil. Engleza ei putea fi Înțeleasă, și numai asta o plasa mult deasupra domnișoarei Rong. Săraca domnișoară Rong. Încă se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care i se păreau interesante (o ceașcă din bambus, un bol din lemn), dar când Întrebă cât costă, cu intenția de a oferi dublul a ceea ce i se cerea, proprietarii insistară să le ia gratis. —Sunt atât de generoși, ceea ce valorează de două ori mai mult pentru că sunt săraci, Îi spuse el Verei. Firește, Rupert era În centrul atenției. Era Înconjurat de o mulțime care-l Împingea spre o masă lungă cioplită Încărcată cu bucate pentru un banchet - un banchet conform
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu încetul ar trebui să-mi revizuiesc și eu părerile, fiindcă observ cum pic, cu pic, otrava secretată de indivizii acestui popor parazitar începe să ne amorțească simțurile căutând să ne reducă la stadiul de numit HR Patapievici, noi nu valorăm nici măcar cât o turmă). Această revelație am avut-o mai ales în ultimii ani, când jigodii de marcă a jidănimii trăitoare aici, aruncă lături cu toptanul în mioriticul nostru popor. Când toată această țară românească era îndurerată de pierderea unui
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mondial membru al Partidului Comunist Austriac, apoi al PMR, director al Direcției Circulație Monetară la Banca Națională a României și reprezentant al României la CAER. Horia-Roman Patapievici este cel care a scris si susține că „Românii nu pot alcătui un popor, pentru că nu valorează nici cât o turmă“, Scrierile sale au început să apară în săptămânalul „22-GDS“ și, printr-o Conferință de Presă, în care a jucat rolul unei victime a Securității iliesciene(?!?), este remarcat de filosoful depresiv, dar carierist și pupincurist de frunte
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ia să tragem linie și să vedem cine este de fapt zmeul. Zmeul, este după cercetările mele amănunțite, un mascul rebel, nu se știe precis dacă este frumos sau urât ca dracul, dar are palatul său propriu, ceea ce contează și valorează mai mult decât o frumusețe trecătoare, e un tip care nu joacă niciodată după regulile altora, care nu sufocă pe nimeni sentimental, realizat prin propriile puteri și pentru care unitatea familială e cel mai important lucru din lume. Și ce
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de-a dreptul copleșitor. Știm apoi că o rețea se poate figura analogic, însă deșertul nu suportă nici o analogie. Este de nefigurat și incomprehensibil. În cele din urmă, am văzut că rețeaua comportă puncte și linii care se intersectează, putând valora ca poziții, repere. Deșertul însă, asemeni mării sau asemeni nopții, nu mai oferă nici un reper. Nisipurile mișcătoare refac în același fel, aproape atemporal, tocmai absența unor repere. Ceea ce i se spune regelui Babiloniei, după ce este făcut prizonier și dus în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
acele propoziții stranii din V, 4, vorbește despre sensul edificator al Întrupării. Reia apoi, în enunțuri lapidare, adevărul de credință (Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit, a murit și a înviat din mormânt). Îl reia în așa fel încât să valoreze ca paradox teribil și pentru cei neîncrezători. Protejează astfel scandalul Crucii și îl rostește din nou în fața oricui a auzit ceva despre acesta. În consecință, caută acele for mulări ce transgresează vizibil logica obișnuită. Nu afirmă pur și simplu că
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
care acesta devine martor al fenomenului numit 188 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 195. nihilism. Doar că nihilismul, între timp, a cunoscut și destui profeți populari, expuneri naive sau vulgare. În acest sens, revenirea la unele pagini mai vechi poate valora în felul unei terapii. Ea poate inspira o replică - discretă, însă sesizabilă - față de noua vulgată apocaliptică. În consecință, nici urmă de emfază existențialistă în această povestire. Dimpotrivă, cuvântul simplu și rostirea lapidară îți lasă posibilitatea să regăsești mai degrabă semnele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
dreptul cople șitor. Știm apoi că o rețea se poate figura analogic, însă deșertul nu suportă nici o analogie. Este de nefigurat și incom prehensibil. În cele din urmă, am văzut că rețeaua comportă puncte și linii care se intersectează, putând valora ca poziții, repere. Deșertul însă, asemeni mării sau asemeni nopții, nu mai oferă nici un reper. Nisipurile mișcătoare refac în același fel, aproape atemporal, tocmai absența unor repere. Ceea ce i se spune regelui Babiloniei, după ce este făcut prizonier și dus în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
acele propoziții stranii din V, 4, vorbește despre sensul edificator al Întrupării. Reia apoi, în enunțuri lapidare, adevărul de credință (Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit, a murit și a înviat din mormânt). Îl reia în așa fel încât să valoreze ca paradox teribil și pentru cei neîncrezători. Protejează astfel scandalul Crucii și îl rostește din nou în fața oricui a auzit ceva despre acesta. În consecință, caută acele for mulări ce transgresează vizibil logica obișnuită. Nu afirmă pur și simplu că
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
care acesta devine martor al fenomenului numit 188 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 195. nihilism. Doar că nihilismul, între timp, a cunoscut și destui profeți populari, expuneri naive sau vulgare. În acest sens, revenirea la unele pagini mai vechi poate valora în felul unei terapii. Ea poate inspira o replică - discretă, însă sesizabilă - față de noua vulgată apocaliptică. În consecință, nici urmă de emfază existențialistă în această povestire. Dimpotrivă, cuvântul simplu și rostirea lapidară îți lasă posibilitatea să regăsești mai degrabă semnele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
tu? După cât se pare, preferi să ataci, mai degrabă decât să te aperi. îi răspunse, cercetând atent în semiîntunericul pădurii: — Așa e. I-am adus pe ai mei în pădure. Nu sunt nici măcar două sute de oameni, dar fiecare din ei valorează cât zece. Avem un refugiu sigur, iar de acolo ne deplasăm ca să le facem hunilor necazuri cât se poate. — Și nu puține, după câte am văzut. Traseul era din ce în ce mai ostil și nu era ușor să porți cu adevărat o conversație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
încuviință. — Bine, îi spuse lui Odolgan, el o să plătească pentru toți. Dacă ar fi putut, ar fi ordonat să se facă exact invers: toți, în afară de Canzianus, de vreme ce recunoscuse în abate un om cu calități neobișnuite și care în ochii săi valora mai mult decât toți fugarii la un loc. Știa, însă, că în primul rând viața abatelui o cereau oamenii săi. Așadar, deși cu amărăciune, cedă în fața cererii, însă nu-i încredință lui Odolgan sarcina de a-l ridica, ci lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
toate, adunarea. Dacă îi avem împotrivă pe bagauzii de pe Loira, va fi imposibil și să intrăm la Aureliana. Nădăjduiesc doar că Divicone o să-i poată convinge. Sper și eu că da, fiindcă, dacă nu reușește, viețile noastre n-o să mai valoreze un quadrans. Dacă însă reușește, va trebui să ne despărțim: eu trebuie să ajung neapărat la Aureliana și să-l opresc pe Eudoxiu, de aceea ție îți revine să rămâi cu ei și să-i organizezi cum poți și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
asta. Deocamdată, te întreb iarăși: ce facem cu cel de colo? Sebastianus ezită: — Mi-am dat cuvânzul... — Glumești, sper! Ăsta e unul care taie gâtul oamenilor pe drum, un laș care venea noaptea să ne prăjească de vii. Ce mai valorează cuvântul dat unui asemenea om? Poți să fii sigur că, dacă ați schimba locurile, el n-ar sta pe gânduri să-și calce cuvântul. E un lucru demn de laudă să eliberezi lumea prezența lui, crede-mă. Lângă ei, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
villa-ei înteți furia Hippolitei. Când și ultimele resturi calcinate căzură, putu să-i răspundă, și o făcu cu un sarcasm temerar: Nu ești mulțumit de prada ta, barbarule? Nu ești decât un tâlhar și un asasin, iar cuvântul tău nu valorează nimic înaintea mea. Clemantius, alarmat se apropie de ea: — Nu e înțelept să-l provoci, domina. Hippolita nu-l lăsă să continue; o furie de nestăvilit creștea în ea. — Mi-ai distrus casa, mi-ai ucis servii, mi-ai furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să accepte disciplina militară, nu ar fi ceea ce sunt. Câtă vreme dușmanul e încă departe n-o să înțeleagă importanța... — Dar când o să fie aproape o să fie prea târziu! Hunii sunt războinici cumpliți, ce-ți închipui? Unul singur de-al lor valorează cât zece din ăștia. Ochii verzi ai lui Ambarrus scăpărară. — Aici greșești. Ah, așa spui tu? Vezi atunci dacă reușești să-i convingi să asculte de ordine. Ridicând din umeri și, strângându-și buzele sub barba deasă și cârlionțată, Ambarrus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]