2,062 matches
-
clasei” etc. b) Efectul de ancorare. Constă în supraevaluarea unor rezultate din cauză că acestea atrag atenția asupra unor aspecte mai puțin frecvente, așteptate, identificabile la nivelul majorității formelor de răspuns date de elevi. Cu acest prilej, se constituie noi grile de valorizare a tezelor sau răspunsurilor care urmează. c) Efectul Pygmalion sau efectul oedipian. Aprecierea rezultatelor obținute de un elev este influențată de părerea pe care profesorul și-a format-o despre capacitățile acestuia, părere care a devenit relativ fixă. Într-un
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
momentul administrării instrumentului evaluativ: a) teste inițiale, administrate la începutul unei perioade de formare, b) teste de progres, puse în act pe parcursul instruirii, c) teste finale, administrate la sfârșitul unei etape de instruire; 5. după sistemul de referință în constituirea valorizărilor: a) teste normative, prin care evaluarea rezultatelor se face în raport cu un criteriu reprezentat de performanțele pe care le poate realiza o populație școlară, exprimată în norme stabilite prin etalonare, b) teste criteriale, prin care evaluarea rezultatelor se face în raport cu un
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
conduce la inventarea corpului unitar și material încă din această epocă a filosofiei grecești. Contra corpului schizofrenic rezultat din pitagorism, Democrit afirmă integritatea singurului bun de care dispunem: nu există suflet separat de trup, nu are sens discreditarea cărnii și valorizarea spiritului, nu există imaterial prizonier în material, închis, ferecat, incrustat în carne, nici principiu care ne leagă de divin, de ceresc, opus altuia care ne leagă de trivialitatea terestră, nici o parte nemuritoare legată de divin opusă unei părți muritoare, sensibile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
aptitudinilor individuale: este vorba despre identificarea prezenței la nivelul indivizilor atât a aptitudinilor-cheie, în sensul menționat mai sus, cât și a aptitudinilor de orice natură, semnificative pentru dezvoltarea personală a acestora sau al căror nivel de manifestare este remarcabil; b) valorizare: este vorba despre activitățile prin care se asigură, la nivelul organizațiilor și instituțiilor sociale, cu deosebire al celor educaționale și lucrative, permisivitatea pentru manifestarea specificului aptitudinal individual; exemple în acest sens pot fi activitățile de planificare care să asigure curriculumului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
numi o etapă de tranziție de la preuniversitar la universitar. Aspectele relaționale sunt reflectate în tabelul 6. Tabelul 6. Rezultate privind particularitățile relațiilor studenți - profesori Facultate Număr subiecți Dimensiunea relațională a învățării universitare Răbdare și înțelegere Comunicare mai bună Respect și valorizarea studentului Indulgență la examene Simplificarea sarcinilor Buna dispoziție a profesorului Geografie 53 33,98% 22,64% 20,75% 33,98% - 20,75% Limbi străine 55 47,27% 32,72% 21,81% 23,63% 21,81% 21,81% Total 108 38
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
răspunsuri, 28,7%). Deși nu sunt diferențe mari, totuși geografii așteaptă mai mult această indulgență, ei simțindu-și mai mult slăbiciunile și dificultățile de adaptare. Alte două dimensiuni se află la egalitate (23 de răspunsuri). Este vorba despre respectul și valorizarea studentului și de buna dispoziție și bunăvoința profesorului. Observațiile din timpul activităților didactice și convorbirile în microgrupuri au confirmat aceste rezultate. Pe baza lor tindem să propunem diferențierea unei perioade de tranziție între preuniversitar și universitate, între adolescență și postadolescență
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
încerce să-și clarifice singuri nelămuririle, incluzându-l pe cercetător într-o categorie deja cunoscută. În lipsa unor indicații convingătoare, el va fi clasificat ca un oficial guvernamental, un misionar, un comerciant, iar raporturile sale cu grupul se vor nuanța în funcție de valorizarea acestor tipuri de roluri. Nu este absolut necesar ca o astfel de clasificare să fie defavorabilă, totuși ea, poate să nu favorizeze întru totul realizarea obiectivelor de cercetare. (Beca, 2002, p. 89) Un ghid de acțiune detaliat pe pași de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nou sens agresivității, trarsformând-o pe cea negativă (distructivă) în agresivitate pozitivă: munca, invenția, activitățile sociale de grup etc. îi vor furniza substițuianți ce permit agresivităiții să se exprime, să devină într-o oarecare măsură pozitivă, creatoare (aducînd subiectului satisfacția unei valorizări personale și sociale). Unii psihologi, cum ar fi de exemplu H. Anderson, au căutat să lege agresiunea de un anumit nivel de dezvoltare a personalității, iar alții să folosească teoria „frustrație-agresiune” în explicarea fenomenelor sociale. În teoria sa asupra personalității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
modelează gradul de formalism în conduită (formal/informal), încrederea în sine, libertatea de exprimare a opiniei, raporturile de egalitate/inegalitate bazate pe diverse diferențe (de sex, de vârstă, de poziție socială) dintre indivizi. Percepția vârstelor se formează tot în familie: valorizarea pozitivă sau negativă a bătrâneții (asociată cu înțelepciunea acumulată prin cunoștințe sau, dimpotrivă, cu declinul), rolurile sociale în funcție de vârstă, ierarhiile determinate de vârstă. În familie se formează deprinderile de acțiune și de comunicare. Comportamentul adulților față de copii determină modalitățile specifice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au însă o coerență internă în cadrul sistemului respectiv. De pildă, în Statele Unite valorile individualismului (accentuarea eului și a intereselor individuale) intră în contradicție cu valorile umanismului (generozitatea, ajutarea săracilor, sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare); în China confucianistă sau budistă, valorizarea armoniei sociale intră în contradicție cu diferențele mari înregistrate între membrii diverselor clase sociale/caste. Patternurile culturale se pot modifica în timp, fie ca urmare a evoluției interne a sistemului, fie ca urmare a influențelor externe; deci valorile măsurate pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cetățenii să aibă buletine de identitate. Orientarea pe termen lung se corelează cu creșterea economică din ultimii 25 de ani, demonstrând că succesul economic al țărilor din Asia de Est este rezultatul unei orientări accentuate a populației spre viitor prin valorizarea cumpătării și a perseverenței” ( HYPERLINK "http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm). 30. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care interacțiunea în clasă este influențată de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se caracterizează printr-o expresivitate de tip emoțional, bazată pe strategii ale politeții pozitive, dezbaterea și argumentarea sunt agreabile și contextualizate, apar suprapuneri frecvente care marchează colaborarea dintre interlocutori, informația este puțin focalizată, sunt tolerate digresiunile. Stilul elaborat-dramatic este expresia valorizării în culturile respective a relațiilor armonioase de grup, a unei activități de imagine orientate spre fața pozitivă a interlocutorului. De aceea sunt preferate luările de cuvânt relativ lungi, se acordă atenție deosebită formei, în defavoarea conținutului. Printre caracteristicile acestui stil se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
adecvate, normale, exagerând astfel diferențele față de alte grupuri culturale și trecând cu vederea asemănările, valorizând negativ comportamentele deviante de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative față de ceilalți (ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general, puncte de sprijin în comunicarea interculturală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
incontrolabile de emițător la momentul emiterii mesajului; emițătorul nu are mijloace de control real asupra coparticipării receptorului la actul de comunicare în momentul emiterii mesajului. Stima de sine reflectă corespondența dintre eul social perceput și eul ideal (ca urmare a valorizărilor pozitive percepute la cei pe care îi luăm ca model de interacțiune socială). Prezentarea comportamentelor comunicative a fost preluată din Andra Vasilescu (2005), „Dialogul” în Gramatia limbii române, Editura Academiei, București, pp. 794-796. Vom folosi termenul emoție cu sensul său
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
picioarele sunt cu adevărat membrele socializării. Ele marchează distanța și îndepărtarea sau, dimpotrivă, apropierea fizică și deci afectivă. Simbolistica piciorului se nuanțează și în funcție de diferitele sale părți: - gleznele sunt sediul ego-ului. Ele dezvăluie respectul de sine moderat sau prea puternic, valorizarea în raport cu alții («a nu-i ajunge cuiva nici măcar până la glezneă). Prin urmare, leziunile sau durerile care îl afectează în vis sunt întotdeauna răni narcisiste; - la polul opus, genunchii sunt simbolul umilinței. Îndoindu-i, omul își mărturisește jurământul de credință și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
doilea încearcă să ilustreze faptul că putem fi influențați de o informație fără a fi conștienți de ea prin intermediul tehnicii amorsării (mesajele subliminaleă. Capitolul al treilea pune accent pe puterea de influență a publicității-cel mai răspândit mod de prezentare și valorizare a produselor sau serviciilor, subliniind și activitatea de prevenire a acesteia (precum diminuarea consumului de energie,corectarea comportamentului la volană pe langă sfera comercială ca obiectiv primar. Capitolul al patrulea pune sub semnul întrebării forță persuasiva a unei argumentări, elemente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de partide prezente în alegeri) și așa mai departe. Scalarea multidimensională este bazată pe comparații între obiecte. Datele de similaritate nu includ judecăți de valoare (în termeni de „bun” sau „rău”) în compararea obiectelor. În schimb, datele de preferințe încorporează valorizarea unor atribute ale obiectelor, în comparații în urma cărora un obiect este preferat altui obiect. Orice obiect este evaluat atât după dimensiuni obiective, cât și după dimensiuni subiective (sau dimensiuni percepute). De exemplu, un candidat la președinție poate fi evaluat după
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
colaboratori, rezervarea timpului necesar pentru a-i întâlni și, mai ales, pentru a-i asculta, respectarea vieții personale a fiecăruia dintre colaboratori și manifestarea de interes față de preocupările lor, evitarea oricărei manifestări de dispreț pentru o activitate mai puțin valoroasă, valorizarea ideilor și propunerilor venite din partea subordonaților (cele mai bune idei pot veni de la cei ce sunt în contact permanent cu realitatea). Un management performant trebuie să țină cont de: • „regula celor 4 C”; • factori generali: contextul economic, sociologic și politic
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
actului decizional - bazată atât pe accesul cetățenilor la informația publică, cât și pe participarea acestora la luarea deciziei; • apropierea centrului de decizie de locul actului de educație pentru a conferi consistență deciziei și pentru a responsabiliza actorii la nivel local; • valorizarea resursei umane - resursa umană, și în special profesia didactică, trebuie să fie recunoscută ca factor esențial al dezvoltării comunitare, motiv pentru care se va acorda o atenție deosebită formării inițiale și continue, precum și dezvoltării profesionale a cadrelor didactice; managementul educațional
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
membrii organizației; • încurajarea inovațiilor și diversificarea posibilităților de alegere pentru membrii organizației; • abordarea motivației în funcție de stadiile profesionale și de ciclurile de vârstă. Climatul motivațional din cadrul unei organizații poate fi: • pozitiv - concretizat prin următoarele aspecte: - exprimarea liberă a opiniilor; - preluarea și valorizarea de către manageri a ideilor și inițiativelor venite de la subordonați; - relațiile interpersonale sunt puțin formalizate; - amabilitate față de persoanele din afara organizației; - recunoașterea și încurajarea succesului; - conflictele sunt vizibile și rezolvate rapid. • negativ - evidențiat de: - responsabilități reduse pentru membrii organizației; - absența feedbackului pozitiv
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de anticipat. Schimbarea socială este în strânsă legătură cu ciclul individual al schimbării, caracteristic fiecărui individ sau fiecărei organizații în parte și care presupune mai multe etape/faze (după Carnall, 1990): • negarea - constă în neacceptarea ideii de schimbare concomitent cu valorizarea stării prezente și a situației care urmează a fi schimbată; negarea este cu atât mai puternică cu cât schimbarea e mai brutală și mai neașteptată; • apărarea - constă în reacții de frustrare și comportamente defensive concomitent cu perceperea schimbării ca un
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
care transportă sângele și energia, în proporții variabile. Colaborarea acestor trei sectoare este esențială pentru buna circulație a sângelui în organism. B. Digestia Ca și circulația sangvină, în medicina chineză digestia este un concept larg întrucât descrie atât procesul de valorizare energetică a nutrimentelor, cât și gestiunea reziduurilor de origine alimentară. Din punct de vedere anatomic, sistemul digestiv este sistemul cel mai voluminos al organismului. El asigură primirea materiei nutritive, trierea componentelor în funcție de densitatea lor, extragerea energiei din alimente, elaborarea Gu
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
care se desfășoară și de actorii angajați în acest sistem relațional (Boterf, 1985). „Variabilele strategice” ale unui asemenea demers ar putea fi următoarele: - centrarea pe probleme de rezolvat (inclusiv extragerea acestora din problematica vieții cotidiene); - participarea „beneficiarilor” la propria formare, valorizarea tuturor resurselor umane angajate în acest joc; - priza de conștiință cu mediul psihosocial al formării; - organizarea unor strategii alternative de formare, satisfăcând toate tipurile de interese și stiluri cognitive; - oferirea unor modele atitudinal-comportamentale pertinente, facilitând învățarea prin observare. Formarea devine
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
reproșa ceva, chiar astăzi, acestei concepții? Deși nu poate fi considerat un reprezentant al pedagogiei sociale, G.G.Antonescu (1882-1953), figură centrală a pedagogiei interbelice, prin concepția sa despre „școala formativă” (opusă școlii informative), punea în centrul preocupărilor educației spiritului elevului, valorizarea calităților sale naturale prin mediul social-educativ. Lucrarea Educație și cultură a cunoscut trei ediții în perioada interbelică (1928, 1933, 1936) și o a patra, cu un studiu introductiv de Ion Gh. Stanciu, în anii noștri (1972). Partea a treia a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ca: participare, creativitate socială, identitate culturală, democrație a culturii. Receptarea culturii nu mai poate fi redusă la consumul individual, adesea pasiv, nici la un ansamblu de bunuri și valori, ci devine o importantă „sursă de producție”, propunând modele sociale de valorizare a „calităților active ale omului”; segregației dintre producție și consum i se propune, într-o viziune modernă, alternativa unei „culturi de tip participativ” (vezi Drăgan, Radu, 1987). În aceiași termeni vedea comportamentul cultural, individual și colectiv și Virgil Bărbat, în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]