10,104 matches
-
al Parisului (1791-1792), deputat apoi în Adunarea Legislativă și în Convenția Națională (1792-1793). 33 Constantin-François Chassebeuf de la Giraudais, conte Volney (1757-1820). Poet, filozof, orientalist francez. Deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă (1789-1790). Autor al unei opere vaste, cuprinzând și lucrările Catehismul cetățeanului francez (1793) și Ruinele sau Meditații asupra revoluțiilor imperiilor (1791). 34 Jean François Rewbell sau Reubell (1747-1807). Om politic francez. Avocat, apoi deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă și deputat iacobin
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
ales membru titular al Academiei Diplomatice Internaționale. A publicat lucrarea Le Diplomate (Diplomatul) și diferite articole în Dicționarul diplomatic. Spirit supus întotdeauna rațiunii, întotdeauna prieten al măsurii și al clarității, mergând mereu drept la esența lucrurilor, spirit înzestrat cu o vastă cultură, dar și cu o fină observare a oamenilor, Cambon a știut să discearnă raporturile ascunse în spatele lucrurilor, precum și resorturile secrete ale actelor oamenilor. El acorda o grijă și o atenție meticuloasă, calculată, sarcinilor profesionale, nefiind însă prizonierul lor. În
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Tomasa, dar este!, răspunde cu energie Carrascal. Și așa, după că a înviorat câmpul, doña Tomasa se întoarce în prozaica bucătărie iar don Avito continuă. Cu fapte, da, prietene Sinforiano, cu fapte! O, faptele! De ceva timp coc un plan vast pentru a pune în practică teoriile mele, aplicând pedagogia mea sociologică la tabula rasa... Începe să se facă, învățătorule? Ceva mai adânc! Mai adânc? Mai adânc, da, vreau să mă fac tată! Se face tată sau îl fac alții?" (subl
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
merg cu o imensă formulă, în care cred că încape totul, pentru a o aplica, dar nu găsesc lapte cu care să facă colosala brânză. Este mai bine s-o faci cu mâinile. Se oprește să scrie: "Scolastica este o vastă și frumoasă catedrală, în care toate problemele de construcție au rezultat în secolele de admirabilă întreprindere, dar făcută cu chirpici". Și continuă: Fii excentric, fiul meu, fii excentric cât poți, că mai încolo, înnoți pe uscat. Tonții care îl numesc
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
făcut, Universul s-a făcut pentru a fi explicat de om. Și când rămâne explicat... Iradiază fulguranții ochi ai filosofului și cu un ton profetic continuă: Știința! Va ajunge întreaga știință să se facă, datorită omului, un catalog rezonabil, un vast dicționar în care să fie definite bine numele tuturor, să fie ordonate genetic și ideologic, ordini care vor ajunge să coincidă. Când se vor reduce în totalitate lucrurile la idei, vor dispărea lucrurile rămânând ideile atât de singure, și acestea
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de extinc?ie În imperiul ghe?urilor ve?nice, Întocmai cum Euthanasius o exprim? pe aceea de a reintră În circuitul materiei, prin a?ezare sub ?uvoaiele cascadei." Că ?i În poemele „Odin ?i poetul" sau „Memento Mori" , eroul cutreier? vastul „paradis polar", tr?ind „senza?ia acut? a borealismului" . Peisajul selenar poate fi bun?oar? expresia armoniei lumii: „Între ziduri, printre arbori ce se scutur? de floare, Cum revărs? luna plin? lini?tita ei splendoare" ?i din noaptea amintirii mii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
toate densit?? ile, pornind de la elementele fluide pe care le condenseaz?? ?i le Îngroa??, ca Într-o alchimie fantastic?" (Z. D.-Bu?ulenga). Poetul-demiurg f?ure?te astfel o proprie „geografie magic?", ale c?rei coordonate se configureaz? uneori din vastele perspective cosmice, În care putem reg?și „viziunea grandioas? a romanticilor asupra universului", dar ?i o anume „scenografie romantic-baroc? proprie tuturor artelor În vremea acelor tineri Îndr? gosti? i de absolut", sau, alteori, dintr-o autentic? voca?ie de arhitect
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a „orizonturilor cosmice" nem? rginite (cum le nume?te Edgar Papu) . „Traiectul marilor dep?rt?ri" e delimitat uneori de lumea finit? de un prag („limit?") că În „C?lin (file din poveste)" de exemplu, sau e sugerat prin „ecourile vaste ?i dep?rtate ale sunetelor" (E. Papu). Pentru a transcende bun?oar? Într-un spa?iu magic În care mitul devine „substan?a gândului" ? i poezia „modul obi?nuit de expresie" (Zoe Dumitrescu Bu?ulenga) -, cel al „p?durii de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dep?rt?ri cosmice", Eminescu reu???te ?? creeze o ipostaziere În chip de sunet a spa?iului deschis spre infinit ce irumpe magic din cel Închis, finit. Predomin? În primul vers sunetul „a" vocală cea mai deschis?, „generatoare de ecouri vaste ?i dep?rtate" (E. Papu), ce exprim? spa?iul abstract, f??? limit?. Pentru a realiza Ins? „efectele extreme ale marilor dep?rt?ri, capabile a se r?sfrânge În cele mai vaste ecouri", poetul creeaz? Îmbin?ri de sunete care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a" vocală cea mai deschis?, „generatoare de ecouri vaste ?i dep?rtate" (E. Papu), ce exprim? spa?iul abstract, f??? limit?. Pentru a realiza Ins? „efectele extreme ale marilor dep?rt?ri, capabile a se r?sfrânge În cele mai vaste ecouri", poetul creeaz? Îmbin?ri de sunete care „Îi amplific? În toate felurile aceast? deschidere": În cuvântul „mai", poetul realizeaz? acest efect fonetic prin asocierea cu sunetul „m", echilibrat la finalul cuvântului de semivocala „i", a ??rei apertur? ne d
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i faptul c? vocală „a" se afl? În toate cuvintele acestui vers, la mijloc adev?rât? ax? de simetrie În jurul c?reia poetul Înal?? catedrală să de sunete din care solemnul imn Închinat dep?rt?rilor „se r?sfrânge În vaste ecouri" (E. Papu). De altfel, locul ?i importan?a accentului În cuvânt l-au preocupat Întotdeauna pe Eminescu, poetul care consideră c? „limba str?mo?easc? e o muzic?"; În concep? ia să, muzică de?ine astfel un Ioc esen
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
coarde rug?ciunea universului" „S?rmanul Dionis") sau cuvintele eminesciene le d?ruiesc sufletului nostru. Se pot aminti astfel, nenum? rate alte exemple din versurile eminesciene al c?ror efect fonic „secondat ?i de contextul În care se integreaz?" sugereaz? vastele perspective cosmice ale spa?iului s?u poetic: oarbe, soarbe, repaus, coboar?, luminoas?, soare, soarte, Întoarce, cunoa?te, aur, aer, noapte, steaua etc., chaos, Doamne (din cunoscutele versuri: „Din chaos, Doamne-am ap? rut / ?i m-a? Întoarce-n chaos
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
descoperim o „terra incognita" În care astrele, codrii, apele toate toposurile poetice care o alc? tuiesc au o semnifică?ie aparte pe care numai Eminescu ar fi putut-o da acestui univers: „Întocmai că ?i Camoens, Eminescu a Încorporat o vast?? ?i s?lbatic? terra incognita ?i a transformat În valori spirituale experien?e considerate pan? la dânsul că lipsite de semnifică?ie ". (M.Eliade) Privite din „unghi cosmic" (E. Simion) , topos-urile poetice eminesciene reprezint? imaginile concrete ale Ideii primordiale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
concordanță cu instrucțiunile sale”. 1960 JO de la Roma. Aceste JO au fost televizate în direct pentru prima dată în 18 țări europene și numai în orele târzii în SUA, Canada și Japonia, totdeauna schimbând publicul care urmărea JO. Un program vast de sponsorizare/furnizare a inclus 46 de companii care au furnizat cheia suportului tehnic și mai puțin suportul cheie, precum parfum, ciocolată, pastă de dinți, săpun și mape ale locurilor olimpice din Roma. 1964, JO de la Tokyo. Numărul de relații
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de companii au fost angajate ca sponsori oficiali, 64 de companii au achiziționat drepturi de „furnizori” și 65 de companii au fost licențiate. Fiecare categorie are atribuite drepturi și exclusivitate. În majoritatea cazurilor, companiile care sponsorizează au fost corporații mari, vaste, multinaționale. Oricum, marketingul acestor Jocuri a fost încă limitat la țara gazdă și la companiile din USA. Drepturile de televizare (și radio) pentru aceste Jocuri au fost câștigate de 156 de națiuni și este estimat că mai mult de 2
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
producția unui film (70mm) pentru a documenta a XVIII-a ediție a JO de iarnă de la Nagano din 1998. Această tehnologie a filmului capturează panorame foarte clare, exploratoare, în unghiuri largi și atrage privitori în experiențe proiectate prin cadre mondiale vaste. Dedicat unui scop educativ, tehnica acestui film corespunde expunerii JO unui public complet nou. Filmul de lung metraj „Gloria Olimpică” este produs de Megasystemsy Inc., în parteneriat cu producătorii de la Hollywood Frank Marshall și Kathleen Kennedy , printre a căror succese
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
du terrain, car il se veut un support pour les spécialistes, le corps académique et les praticiens en communication, relations publiques, marquage et ressources humaines. En outre, le livre traite en particulier la question du marquage dans le contexte plus vaste de l'analyse des tendances des organisations contemporaines, tendances qui seront évaluées en fonction de quelques macro indicateurs: la globalisation, la culture, les systèmes sociaux, l'identité, l'image, la responsabilité sociale corporate (RSC), le marché etc. A ce stade
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fi realizată în bune condiții fără aportul unor instrumente de lucru de imperioasă necesitate, cum sunt bibliografiile. Răapunzând acestui deziderat de majoră însemnătate, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" al Academiei Române a luat inițiativa de a elabora o vastă bibliografie analitică a Relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice. Primul volum a apărut în 1980, al doilea în 1982 și al treilea în 1985. S-a impus de la început ca o lucrare de mari proporții, fundamentală, care depășește
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
o nouă serie a acestei monumentale lucrări, extinzând Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice într-o nouă perioadă istorică, dintre anii 1919-1944, perioada dintre cele două războaie mondiale, de mare avânt creator în literatura română și de vastă deschidere spre valorile universale. Volumele 4, 5 și 6, apărute la Editura Saeculum I.O., au fost dedicate literaturii franceze. Volumul 7, apărut tot la Editura Saeculum I.O., a cuprins literaturile italiană, spaniolă, portugheză și latino-americană (Mexic, Nicaragua, Cuba
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
zecimale internaționale, pe genuri, alfabetic și cronologic. Sunt excelent redactate, cu o desăvârșită concizie, dar pe deplin edificatoare, cu o intuiție exactă a sensurilor esențiale specifice operei și personalității scriitorului respectiv, relevând și contribuția traducătorilor și comentatorilor români. în această vastă și impresionantă bibliografie, îndrăznesc, în limita spațiului, să menționez câteva aspecte semnificative. De pildă, în perioada interbelică, opera lui Cehov a fost tradusă și comentată în 293 de poziții bibliografice. într-un articol intitulat Premergătorii romanticilor, publicat în Rampa nouă
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
se-ntîlnește acest volum tîrziu (îi vor urma, dintre antume, doar Întrezăririle-le, în 1939) cu silfii modernității decît în Imn sufletului, o polemică - deși e departe de Voiculescu asemenea cuvînt... - cu bolovanii: "Unde n'ajung piatră, nici braț bont,/ Peste vastul vânt svârlit avuzuri,/ Să culeagă 'naltele auzuri/ Ochi zămislitori de orizont.// Exilatul fruct biruitor,/ Vârful slavei neatins îl ține/ Dar sămânța încă grea de sine/ Cade'n trist pământ interior." Nu va rodi, deci, acest suflet învățat să îndure, nu
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
lumi dispărute. Un excelent exercițiu de antropologie culturală, filmele din această serie relevă un Weltanschauung care poate fi rescris cu sintagma utilizată până la vomisment, "Epoca de aur", definită drept "Epoca Nicolae Ceaușescu" pentru milioanele de cunoscători. Demersul corespunde unei literaturi vaste pe această temă, literatură germană, și cinematografiei germane care a luat în dezbatere comunismul sub care s-a aflat RDG-ul. Mungiu, care este și producătorul seriei, a realizat un prim grupaj de patru filme cu accent umorist mai pronunțat
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
că ar fi, doar argumente pro domo sua, ci alcătuiesc totodată și o suită de observații critice „scrise pe dedesubt” despre literatura de amintiri autobiografice - o literatură falsă dacă încearcă reconstituirea trecutului pe criteriul istoric, întrucât realitatea este întotdeauna mai vastă decât momentul trăit, iar transcrierea amintirilor din memorie este inevitabil subiectivă. Și mai este și neinteresantă, dacă autorul nu reușește să transfere faptele brute în plan literar și să găsească totodată un ton sau o nuanță de ton adecvate. Cu
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
Alex. Ștefănescu Autoare a unor cărți de poezie, proză și critică literară, doctor în Filologie și lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, cu o vastă experiență în realizarea emisiunilor TV, Daniela Zeca-Buzura avea toate atuurile pentru a regândi, completa și sistematiza dosarul unui fenomen cu numeroase implicații în societatea contemporană: televiziunea. Studiul ei amplu consacrat acestui fenomen a fost conceput în trei volume: Jurnalismul de
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
citi înțelesul decât pentru a le surprinde reliefurile palpabile". Există în versurile lui Gheorghe Grigurcu o tristețe bacoviană născută dintr-un joc al perspectivelor interioritate/exterioritate, reflecție/contemplație, menit să potențeze, până la manierism, sentimentul de singurătate. Retorica minimalistă, esențializată, lasă vaste spații albe în care poezia se naște cu ajutorul complice al inteligenței, culturii și imaginației fiecărui cititor. Șoseta cu bluesuri este un volum emblematic pentru lirica lui Gheorghe Grigurcu, atât în ce privește imaginarul, cât și formele de exprimare poetică. În poemul Cunoscutul
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]