KorAP: Find »[drukola/base=ventricul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...84 >

2,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

se bazează pe rezultatele trialurilor randomizate care au arătat un beneficiu net comparativ cu tratamentul medicamentos în ceea ce privește supraviețuirea la bolnavii cu leziune de left main, leziuni trivasculare și leziuni uni-/bivasculare (incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD), la care funcția ventriculului stâng este alterată (14, 15). Este de menționat totuși faptul că în trialurile randomizate nu sunt incluși pacienți cu FE < 35%, frecvent întâlniți în prezent în sălile de operație (11, 12, 13). Indicațiile BAC la bolnavii cu aritmii ventriculare maligne

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ariei de miocard aflat la risc, complexitatea leziunilor coronariene, prezența bolii multivasculare, absența colateralelor (21, 22, 23, 24) și nu în ultimul rând starea clinică a pacientului care poate influența evoluția perioperatorie (vârsta avansată, infarcte miocardice în antecedente, disfuncția de ventricul stâng) (21, 22). O considerare specială se impune atunci când există un risc mare de ocluzie acută a unui vas coronarian după PTCA comparativ cu instalarea ocluziei acute. Aici cardiologul intervenționist trebuie să dea dovadă de mult discernământ în a alege

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
difuze ale arterelor coronare Leziunile difuze, deseori distale, ale arterelor coronare întâlnite mai frecvent la bolnavii diabetici sunt un factor de risc pentru ocluzia precoce a grafturilor din cauza calității precare a patului vascular distal de locul anastomozei (run-off sărac). Funcția ventriculului stâng Fracția de ejecție Funcția ventriculului stâng exprimată prin fracția de ejecție influențează semnificativ evoluția postoperatorie în special când este redusă (35). În mod surprinzător unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie specifică insuficienței cardiace congestive

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
deseori distale, ale arterelor coronare întâlnite mai frecvent la bolnavii diabetici sunt un factor de risc pentru ocluzia precoce a grafturilor din cauza calității precare a patului vascular distal de locul anastomozei (run-off sărac). Funcția ventriculului stâng Fracția de ejecție Funcția ventriculului stâng exprimată prin fracția de ejecție influențează semnificativ evoluția postoperatorie în special când este redusă (35). În mod surprinzător unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie specifică insuficienței cardiace congestive. Prezența acestui sindrom, adesea asociat cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie specifică insuficienței cardiace congestive. Prezența acestui sindrom, adesea asociat cu insuficiența mitrală de etiologie ischemică, crește riscul de deces post-BAC la bolnavii cu fracție de ejecție mică (36). Disfuncția sistolică a ventriculului stâng reprezintă un factor de risc constant pentru deces la bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Hipertrofia ventriculului stâng Spre deosebire de fracția de ejecție, hipertrofia ventriculului stâng este un factor de risc pentru decesul precoce postoperator. Acest

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
etiologie ischemică, crește riscul de deces post-BAC la bolnavii cu fracție de ejecție mică (36). Disfuncția sistolică a ventriculului stâng reprezintă un factor de risc constant pentru deces la bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Hipertrofia ventriculului stâng Spre deosebire de fracția de ejecție, hipertrofia ventriculului stâng este un factor de risc pentru decesul precoce postoperator. Acest lucru se datorează atât dificultății de a realiza o protecție miocardică adecvată, în cazul hipertrofiei peretelui ventricular, cât și dezechilibrului important între

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la bolnavii cu fracție de ejecție mică (36). Disfuncția sistolică a ventriculului stâng reprezintă un factor de risc constant pentru deces la bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Hipertrofia ventriculului stâng Spre deosebire de fracția de ejecție, hipertrofia ventriculului stâng este un factor de risc pentru decesul precoce postoperator. Acest lucru se datorează atât dificultății de a realiza o protecție miocardică adecvată, în cazul hipertrofiei peretelui ventricular, cât și dezechilibrului important între rețeaua coronariană afectată de procesul aterosclerotic și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de risc pentru decesul precoce postoperator. Acest lucru se datorează atât dificultății de a realiza o protecție miocardică adecvată, în cazul hipertrofiei peretelui ventricular, cât și dezechilibrului important între rețeaua coronariană afectată de procesul aterosclerotic și masa musculară crescută a ventriculului stâng. Revascularizarea incompletă a peretelui hipertrofiat al ventriculului stâng se însoțește de o incidență mai mare a ischemiei reziduale post-BAC, ceea ce are drept manifestare clinică sindromul de debit cardiac scăzut. Mortalitatea este crescută la această categorie de bolnavi. Insuficiența mitrală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
se datorează atât dificultății de a realiza o protecție miocardică adecvată, în cazul hipertrofiei peretelui ventricular, cât și dezechilibrului important între rețeaua coronariană afectată de procesul aterosclerotic și masa musculară crescută a ventriculului stâng. Revascularizarea incompletă a peretelui hipertrofiat al ventriculului stâng se însoțește de o incidență mai mare a ischemiei reziduale post-BAC, ceea ce are drept manifestare clinică sindromul de debit cardiac scăzut. Mortalitatea este crescută la această categorie de bolnavi. Insuficiența mitrală ischemică Regurgitarea în insuficiența mitrală ischemică poate fi

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
disfuncția ischemică a mușchilor papilari, scurtarea prin cicatrizare a mușchilor papilari, ruptura mușchiului papilar, asinergia adiacentă peretelui ventricular. Există însă și situații în care regurgitarea apărea prin porțiunea centrală a valvei ca rezultat al dilatației anulare secundară disfuncției globale a ventriculului stâng. Mortalitatea intraspitalicească este considerabil mai mare în cazul by-pass-ului aortocoronarian asociat cu chirurgia valvei mitrale pentru insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică decât în cazul tratamentului chirurgical al bolii cardiace ischemice asociată cu insuficiență mitrală cronică de cauză nonischemică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu chirurgia valvei mitrale pentru insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică decât în cazul tratamentului chirurgical al bolii cardiace ischemice asociată cu insuficiență mitrală cronică de cauză nonischemică. Este foarte probabil ca acest lucru să se datoreze disfuncției importante a ventriculului stâng prezente preoperator la mulți dintre pacienții cu insuficiență mitrală de etiologie ischemică, disfuncție produs prin ischemia miocardului și supraîncărcarea volemică. Rata decesului este mai mică printre pacienții cu boală coronariană și insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică asociată la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Mai mult, supraviețuirea pare ameliorată în cazul unei proceduri chirurgicale conservatoare pe valva mitrală decât în cazul înlocuirii acesteia (38). Instabilitatea hemodinamică Instabilitatea hemodinamică este un factor de risc important pentru decesul precoce post-BAC deoarece reflectă o disfuncție severă a ventriculului stâng instalată în urma infarctului acut de miocard (39, 40). Gradul 1 de instabilitate hemodinamică răspunde la administrarea de catecolamine. Gradul 2 de instabilitate răspunde doar în cazul în care se adaugă inserția balonului de contrapulsație. Gradul 3 necesită by-pass-ul cardiopulmonar

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
39, 40). Gradul 1 de instabilitate hemodinamică răspunde la administrarea de catecolamine. Gradul 2 de instabilitate răspunde doar în cazul în care se adaugă inserția balonului de contrapulsație. Gradul 3 necesită by-pass-ul cardiopulmonar sau un sistem de asistare mecanică a ventriculului stâng. Șocul cardiogen Mortalitatea precoce la bolnavii operați în șoc cardiogen după infarctul miocardic acut depinde de asemenea de o serie de alți factori de risc și într-o măsură esențială de metodele terapeutice folosite. ̨ n cazul în care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
până la stabilirea prin puncție percutană a by-pass-ului cardiopulmonar, mortalitatea este mare și datele din literatură lipsesc. Cu toate acestea, folosirea metodelor moderne de protecție miocardică intraoperatorie pe durata clampării aortei și terapia postoperatorie adecvată incluzând sistemele de asistare mecanică a ventriculului stâng pot asigura supraviețuirea postoperatorie precoce a cel puțin 50% din pacienți (42). Supraviețuirea la distanță depinde de prevalența celorlalți factori de risc. Afecțiuni asociate Diabetul zaharat insulino-dependent Diabetul zaharat insulino-dependent este un puternic factor de risc pentru deces după

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Diabetul zaharat insulino-dependent este un puternic factor de risc pentru deces după BAC din cauza atât a efectului său de afecțiune coexistentă, cât și a celui de accelerare al procesului aterosclerotic. De obicei, la diabetici, leziunile coronariene sunt mai difuze, disfuncția ventriculului stâng este mai pronunțată, adesea acești pacienți sunt mai în vârstă, iar predominența sexului feminin este mai mare (43). Prin urmare nu este surprinzător faptul că rata morbidității este mai mare (suport circulator medicamentos și mecanic șbalon intraaortic de contrapulsațieț

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de la 3% la începutul anilor 70 la circa 99% în anii 90 (54). Situațiile în care nu se folosește artera mamară internă sunt relativ puține și ele depind atât de caracteristicile pacientului (speranța de viață foarte redusă, hipertrofie severă a ventriculului stâng, diabet sever, stenoza arterei subclaviculare înainte de emergența arterei mamare interne, leziuni aterosclerotice ale arterei mamare șexcepționalț, cât și de unii factori procedurali (situații de extremă urgență, erori în tehnica de recoltare). Principalul motiv pentru care este considerat graftul de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardioplegice într-o multitudine de metode și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie evitată deoarece reprezintă situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin compresia vaselor subendocardice mai ales când se asociază cu distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării cu sânge a miocardului, ischemia instalată acut transformă celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și glutamat favorizează recuperarea metabolică în cazul miocardului cu rezerve energetice depletizate. Pe de altă parte, administrarea de cardioplegie sanguină caldă (hot shot) imediat înainte de declamparea aortei are drept urmare prelungirea perioadei de inactivitate electromecanică, îmbunătățește metabolismul aerob și crește complianța ventriculului stâng (75). Rezervele miocardice de ATP și glicogen sunt semnificativ mai mari la pacienții care au primit hot shot. Pe durata absenței induse a activității electromecanice, ATP-ul produs este folosit în principal pentru repararea leziunilor intracelulare produse de ischemie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai uniforme spre celulele miocardului în cazul stenozelor foarte strânse sau a ocluziilor coronariene, nu necesită întreruperea intervenției în timpul administrării, asigură îndepărtarea fragmentelor de aterom dislocate și a embolilor aerieni pătrunși accidental în circulația coronariană, realizează o protecție adecvată a ventriculului stâng chiar și în caz de hipertrofie severă a acestuia. Dezavantajele administrării retrograde (barotrauma, ruptura sinusului coronar, edemul miocardic dacă presiunea de administrare depășește 50 mm Hg, protecția uneori deficitară a ventriculului drept și a unei porțiuni a septului interventricular

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în circulația coronariană, realizează o protecție adecvată a ventriculului stâng chiar și în caz de hipertrofie severă a acestuia. Dezavantajele administrării retrograde (barotrauma, ruptura sinusului coronar, edemul miocardic dacă presiunea de administrare depășește 50 mm Hg, protecția uneori deficitară a ventriculului drept și a unei porțiuni a septului interventricular, oprirea mai lentă a cordului necesitând un volum mai mare de soluție cardioplegică) pot fi evitate prin respectarea particularităților tehnice și asocierea căii anterograde de administrare a cardioplegiei. Din punct de vedere

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și a complicațiilor pulmonare (82, 83). Din acest motiv este de preferat irigarea continuă a sacului pericardic cu soluție salină rece. Ventarea activă a cordului pe durata clampării aortei este foarte importantă pentru realizarea unei bune protecții miocardice. Evitarea distensiei ventriculului stâng este esențială pentru prevenirea ischemiei subendocardice și asigurarea unei bune distribuții a soluției cardioplegice. Pentru aceasta se folosește un vent introdus prin vena pulmonară superioară dreaptă în atriul sau ventriculul stâng și un alt vent la nivelul aortei ascendente

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
importantă pentru realizarea unei bune protecții miocardice. Evitarea distensiei ventriculului stâng este esențială pentru prevenirea ischemiei subendocardice și asigurarea unei bune distribuții a soluției cardioplegice. Pentru aceasta se folosește un vent introdus prin vena pulmonară superioară dreaptă în atriul sau ventriculul stâng și un alt vent la nivelul aortei ascendente. Folosirea unor tehnici adecvate de protecție miocardică scade semnificativ incidența leziunilor ischemice intraoperatorii. Cu toate acestea, multitudinea variantelor tehnice și a strategiilor aplicate arată că nu există o metodă ideală de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
reacție de apărare extrem de violentă din partea organismului cunoscută sub numele de răspuns inflamator generalizat. Disfuncții cel puțin temporare se manifestă la nivelul tuturor organelor. Este dificil de separat disfuncția cardiacă determinată de by-pass-ul cardiopulmonar de consecințele actului chirurgical asupra mecanicii ventriculului stâng sau de leziunile de reperfuzie. Pe durata circulației extracorporeale se produc endotelina-1, cu efect vasoconstrictor pe arterele coronare, și C3a cu acțiune inotrop negativă (86) și puternic activator al neutrofilelor. Stunning-ul miocardic este inevitabil pe durata clampării aortei. În timpul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardului eliberează radicali liberi de oxigen și alte citotoxine (88) în timpul clampării și după declamparea aortei. Existența receptorilor specifici de aderare ai neutrofilelor a fost demonstrat cu ajutorul anticorpilor monoclonali anti MAC-1 care reduc aderarea neutrofilelor, edemul și disfuncția diastolică a ventriculului stâng (89). Atât edemul miocardic, cât și distensia cordului cardioplegizat au drept consecință reducerea contractilității (89). Deși performanța finală a cordului depinde de multe variabile, activarea complementului și a neutrofilelor de circulația extracorporeală contribuie la disfuncția cardiacă postoperatorie precoce. Cel

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
presarcina. Tahicardia crește consumul miocardic de oxigen și se asociază cu ischemia miocardică (99). Eliberarea de catecolamine endogene sau administrarea acestora cresc contractilitatea și prin aceasta consumul de oxigen la nivelul miocardului. Hipertensiunea arterială (postsarcina) crește tensiunea parietală sistolică a ventriculului stâng și cererea miocardică de oxigen. Presiunea crescută din atriul stâng (presarcina) se asociază cu creșterea volumului telediastolic al ventriculului stâng și ceea ce duce la creșterea tensiunii parietale și a consumului de oxigen conform legii lui La Place. Aportul de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]