1,533 matches
-
Canada) (1955), unde realitățile sunt adesea denaturate, printr-o excesivă și regretabilă politizare. Volumul Valori este o carte de teoreme morale, estetice, sociale, politice etc., enunțate apodictic, dar demonstrate cu strălucire, deși în mare viteză - pe ton și stil de vervă orală într-un tren de lux și plăcere. Ralea nu are nici un gust pentru specialiști și nici o stimă față de trebuințele moderne de specializare; direcțiunile cele mai diverse ale spiritului îl solicită egal - dar Don Juan cochetează cu toate fie pe
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Contribuie astfel, secondând alți ziariști și scriitori importanți - Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Romulus Dianu, Ion Vinea - la impunerea cotidianului în atenția opiniei publice. Ca un cunoscător din interior al fenomenului teatral, R. semnează cronici corecte, echidistante și pline de vervă în cele mai multe publicații la care a colaborat. SCRIERI: Amedeu Stânjenel (în colaborare cu Nicolae Vlădoianu), București, 1925; Eroii muncii: Taylor - Ford - Bata - Edison - Nobel, București, 1930; Nenorocirile domnului Solomon Șaim, București, 1932; În halat și papuci (în colaborare cu Tudor
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
în Senatul României și selecția operată de recenzenții, anonimi, ai revistei, care scriu despre cărți de factură legionară precum Cruciații de Bănică Dobre, Căpitanul de Ion Banea, Cuiburi de lumină de Valeriu Cârdu (versurile acestuia fiind apreciate ca „pline de vervă și avânt legionar”). Semnificativă este și abordarea unor subiecte legate de literatura italiană și de relațiile culturale româno-italiene, revista profesând constant cultul latinității și având afinități mai mult cu fascismul mussolinian decât cu nazismul hitlerist. Apar medalioane consacrate lui Gabriele
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
SĂCEALA, publicație apărută la Iași, lunar, între 29 ianuarie și 25 decembrie 1884. Nu i se cunosc redactorii, articolele fiind neiscălite ori semnate cu pseudonime (Săcelescu, Gh. Cârlig din Sfințeni). Gazeta are un caracter umoristic, întreținându-și verva aproape numai din parodiere. Profesie de credință parodiază limbajul demagogic al partizanilor politici ai diferitelor partide, între care S. nu prea făcea deosebire (par a exista totuși unele simpatii liberale). Excelând în parodierea stilului bombastic, revista publică imitații, scrise cu
SACEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
din parodiere. Profesie de credință parodiază limbajul demagogic al partizanilor politici ai diferitelor partide, între care S. nu prea făcea deosebire (par a exista totuși unele simpatii liberale). Excelând în parodierea stilului bombastic, revista publică imitații, scrise cu spirit și vervă, ale stilului rapoartelor oficiale. La „Partea literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori
SACEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
estetic nu e cu totul neglijat. Liric sau retoric, ironic și bătăios, scrisul lui R. e nuanțat de un anume spirit de finețe. Rostirea cu vibrări afective din evocări lasă loc, în proza de atitudine, discursului eseistic, pasionat, scăpărător de vervă a ideii. Trebuie să recunoaștem că el a fost spiritul cel mai distins, mai larg, mai comprehensiv de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. G. IBRĂILEANU Vocația lui Russo este în proza memorialistică. El și-a însușit până la virtuozitate maniera clasicilor
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
comună sau extinde substanța narativă, cu efecte de diluare. Paginile care îl reprezintă cu adevărat se impun, în primul rând, printr-o amprentă stilistică specifică, de virtuozitate: reflectând cultura întemeiată pe Biblie, Viețile Sfinților ș.a., limbajul dobândește - transpus însă cu vervă în cheie comică, dar fără a avea nimic blasfematoriu, pastișând cu finețe și efecte pitorești - o haină perifrastică proprie, cu patină de arhaicitate și solemnitate, cu dese inserții de referințe religioase și citate bisericești. Pe lângă această calitate și pe lângă abilitatea
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
asupra majorității figurilor marcante ale literaturii actuale, de la Nicolae Breban și Ștefan Bănulescu la A.E. Baconsky și Leonid Dimov, dar și asupra ultimilor veniți pe scena culturală românească. În toate cazurile el își exprimă cu aceeași pasiune plină de vervă adeziunile, cum procedează cu scrierile lui Marin Preda sau Nicolae Manolescu, ca și respingerea unor formule literare, cum ar fi cea optzecistă. În Gheața din calorifere și gheața din whisky. Jurnal politic 1990-1995 (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), reunind texte publicate
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
pe Lumânărică al lui Costache Negruzzi (Lux Caucaniae), câteva bucolice dezvoltând reflecții pe teme ca elementele, infinitul, veșnicia etc., și tot astfel Solilocvii, în timp ce două compuneri, Twist 1963 și Computer 1967, semnalează critic aspecte ale lumii contemporane. Curios este că verva sarcastică denunță situații caracteristice mai ales modului de existență occidental, categorii umane degradate aparținând societății capitaliste. Cei pecetluiți sunt, între mulți alții, „băieți de bani gata”, „pezevenghi ai tuturor puterilor instituite”, „chibiți ai tuturor bordelurilor / din concernul Realpolitik”, „idealiști ai
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
special romanul Castelul de apă (1972), reluat și amplificat în Oblic peste lume (1979) și Viața prin hublou (1986), ambele scrieri autobiografice compuse dintr-o succesiune de capitole (povestiri) cvasiautonome, reprezintă adevărata ei realizare literară. Bine lucrate, cu umor și vervă descriptivă sau cu emoție, paginile memorialistice învie personaje (dintre care se distinge Bunica), peisaje și interioare din copilărie și adolescență. Mediul târgului de provincie sau acela al cartierului bucureștean la început de secol XX sunt surprinse cu un ochi proaspăt
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
modestă, cu personaje „de operetă”, cu tablouri vivante colorate convențional, pitorescul fiind asigurat, între altele, prin împrumuturi onomastice din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, piesa deschide seria evocărilor istorice dramatizate. Diferite între ele, mergând de la convenționalismul schematic al viziunii „operetistice” la verva inteligent administrată (Procesul domnului Caragiale, cu referire la conflictul Caragiale-Caion) ori la evocarea ilustrativă, „cuminte” și meșteșugărească, de popularizare istorică (Cuza Vodă, Eminescu), acestea rămân inferioare producției de până atunci a lui Ș. Dintre ele, cel mai valoros text, cel
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
știință îi recunosc valoarea (la 11 ani își dă doctoratul în matematică), "taică-său câștigă bani buni pariind pe inteligența lui cu inși racolați în special de prin cârciumi". Povestirea este un Luceafărul rescris în registru comic, autorul exploatând cu vervă pitorescul unui stil de viață zgomotos și vulgar, pe care îl recunoaștem imediat. Iată o secvență antologică: "Împlinise patru ani și copiii din cartier îi ziceau Mutu, Mutu prostu', câinele nostru. În seara aceea, domnul și stăpânul casei nimerise ușa
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
acolo și să n-o pățească și el. Asta e, în loc ca într-o vreme atât de primejdioasă să stăm tăcuți, noi organizăm dueluri și așa dacă acolo-s Gloanțe, și aici sunt Gloanțe (deși fără gloanțe)."-p. 85. Prin verva parodică, prin energia cu care discreditează poncifele și șabloanele, prin abordarea unei problematici mereu actuale, cartea lui Witold Gombrowicz poate să ofere cititorilor un prilej de meditație. Calitatea excepțională a traducerii (semnată ca și postfața de Ion Petrică), constituie încă
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
grădină în atmosfera sfîrșitului de secol, petrecerile de familie reglînd imperceptibil viața în opriri obligatorii, mesele mondene din lumea artiștilor, cu reguli la fel de stricte, mesele de duminică de la Valeria, adevărate "tratamente de nutriție", nelipsite însă de povestirile ei pline de vervă, de musafiri stranii, de tabieturi bizare etc. Povestirile au o emoționantă candoare romantică, deși visătorilor le stau alături neclintiți cei lucizi, intransigenți și puri. Și chiar și greșind în fața rațiunii, ceea ce-i ridică, romantic, din cotidian este siguranța care îi
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
că multe dintre orașele vizitate de mine sau cele pe care mi-aș dori să le vizitez în curând ar merita această distincție: Paris-orașul luminilor, romantic, boem, unde arta este la ea acasă pe fiecare stradă, Roma-cetatea eternă, plină de vervă, fascinantă prin istoria ei milenară și arhitectura impresionantă, Londra-maiestoasă precum regina Angliei, Rio de Janeiro, vivace și colorat, acolo unde samba, dansul cu influențe africane, indiene și iberice este un adevărat dans național, iar statuia lui Isus veghează parcă portul
CEL MAI FRUMOS ORAȘ DIN LUME!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381295_a_382624]
-
temei dacă e raportată la valoarea fragmentelor de proză și a criticii publicate de I. în acei ani. Era și firesc ca volumul de comentarii literare cu un titlu exploziv Nu (1934) să stârnească ecouri incomparabil mai ample. Scrise cu vervă, ele lansau opinii nonconformiste și, în marea lor majoritate, ireverențioase despre literatura unora dintre scriitorii consacrați ai timpului - Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat- Bengescu. În treacăt, nu erau cruțați nici reprezentanții cei mai importanți ai criticii - E.
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
cu accente de violent sarcasm în intervențiile pe teme politice (îndeosebi în chestiunea angajamentului României alături de Antantă, opțiune dezastruoasă în ochii săi), K., partizan al Puterilor Centrale, își lansează argumentele și într-o broșurică, Rusia în fața cugetărei românești (1915). O vervă corozivă degajă șarjele lui de pamfletar. Bun cunoscător al literaturii franceze, el se oprește cu un prilej sau altul asupra câte unui scriitor, făcând, în manieră empatic-impresionistă, notații ce pivotează în jurul unor formulări sesizante. Apelul generos la metafore nutrește o
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
Kübler), se înșiră în Bohema de altădată (1944). E o lume aparte, de visători și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați întristători, aceea care, mai ales la căderea nopții, se perindă în paginile acestor ușor aburite rememorări. Cozeuri de scăpărătoare vervă, firi dificile, făcându-și din nonconformismul criant un panaș, inși care stârnesc râsul, bieți nefericiți, purtându-și la vedere crucea, chipuri atinse de umbrele ftiziei în floare, cătând parcă dincolo de clipă, spre sorocul funest ce se apropie. Glume, farse (crude
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
origine română, renumit în anii ’30, tradus în numeroase limbi, prieten al lui Ernst Jünger, după ce mai înainte activase în mișcarea comunistă, la început sub directa îndrumare a lui V. I. Lenin. Eseurile sunt scrise cu nerv, unele cu o vervă polemică de calitate, fină, cu punctări ironice, cartea transmițând pulsația emotivă a unei inteligențe distinse. Virtuțile discursului critic cultivat de Ș. își dau măsura în Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga. Debutând cu aserțiunea că, indiferent de
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Asociației Umoriștilor Români (1994), Premiul UNITER (1996). Repetabila scenă a balconului a fost desemnată cea mai bună piesă românească a anului 1995. Ca dramaturg, S. publică cele dintâi texte la revista „Teatrul”, în 1966. Exerciții de teatru scurt, remarcabile prin verva și fluența dialogului, acestea vor fi adunate în volumul Dispariția (1967). Li se adaugă, cu începere din 1970, seria pieselor de sorginte livrescă, rame ale dilemelor de odinioară și de azi, scrieri care aveau să îi confere un loc aparte
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
destin. Acela al doctorului Dan Adam, un „strigoi al laboratoarelor”, care își consumă tinerețea în studii deșarte, uitând să mai trăiască. Viața lui s-a risipit fără rost. Scenele de final, proiectate într-o sofisticată lume de dincolo, sclipesc de verva unei ingeniozități poznașe. O „comedie de salon”, cu alură parodică, este Triunghiul cu patru colțuri. S. încearcă aici, jucându-se de fapt, să execute câteva măsuri pe claviatură psihologică. Ușile, „reportaj senzațional” în scenografie constructivistă, plimbă o oglindă pe dinaintea porților
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
revine în Scrisori din Isihia (1987), unde reperele rămân natura, erosul, satul copilăriei, eroii martiri ai Transilvaniei. În ipostaza de prozator, S. confirmă înclinația fantezistă, ca și umorul. Povestirile din Drumul Gomorei (1967), unde se regăsește ceva din spontaneitatea și verva demistificatoare a lui Marin Sorescu, pornesc de la simbol pentru a dezvolta o concluzie insolită sau umoristică. În proza științifico-fantastică din Femeia venită de sus (1971), Crâncena luptă dintre „Ate”și „Abile” (1976), Trofeul (1980) se păstrează, cu intenții polemice, recuzita
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
o școală de surdo-muți (1964-1966), redactor la revista „Paza contra incendiilor”(1966-1972), la Studioul Cinematografic „Al. Sahia”, iar din 1973 la „Flacăra”. Debutează la „Astra” în 1967, iar prima carte, microromanul Eternitate locală, îi apare în 1973. Umorist dotat cu vervă și cu o capacitate de a observa modul în care limbajul tinde să recreeze imaginea realității, S. izbutește să dea în Eternitate locală și în Solfegiul biruinței (1983), roman scris în colaborare cu Oprea Georgescu, o adevărată comedie a limbajului
SECELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
aridul Șincai din Hronică... a scris, în latinește, o elegie, iar în românește, cea dintâi pastorală, conținând un dialog între ciobani; producțiunile lui Petru Maior, de la expunerile istorice la predici, cuceresc prin concretețea narației, prin detaliul savuros, uneori picant, prin verva polemică (amintind-o, în omilii, pe cea a lui Antim Ivireanul), nu o dată prin franchețea expresiei. Ș.A. a contribuit și la îmbogățirea literaturii cu fabulele lui Nicolae Oțelea și ale lui Dimitrie Țichindeal (fie și doar prelucrate), adaptările a diferite
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
de a depăși romantismul artificios, eticist, înveșmântat frecvent într-o greoaie haină latinizantă. Povestitor talentat, cu toate că e mai puțin cunoscut decât alți confrați de la „Tribuna” și „Luceafărul”, S. dovedește în instantaneele lui epice sau lirice un spirit de observație fin, vervă, spontaneitate, alteori sensibilitate și discreție, dar mai cu seamă ușurința de a scrie fără asperități, ferit în bună măsură de prolixitate jurnalistică. Calul de tramvai, Romeo și Julieta, Sonata Kreutzer sunt narațiuni inteligente, echilibrate, ca și amintirile nostalgice din Primăvara
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]