3,775 matches
-
acest straniu joc al evenimentelor politice românești pro-Unire, dincolo de politica europeană și cea românească, să pătrunem în esența acestor fenomene: -Unirea nu este doar un IDEAL al minților luminate din România și Rep. Moldova. Dincolo de caracterul său naționalist-patriotic manifestat de vestitul „pod de flori”, el este o CERINȚĂ a intereselor naționale ale celor două țări. Acest ideal se transformă în cerință în funcție de interesele imediate ale majorității românilor din ambele părți ale Prutului. Care interese sunt schimbătoare, în funcție de conjuncturile economice și acțiunile
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
împrejurările istorice din acel an fatidic? Napoleon I era pregătit cu o armată de 640000 de luptători să atace Rusia lui Alexandru I, care avea la rându-i, o armată de numai 112000 și încă 53000 în Moldova (sub comanda vestitului Kutuzov), rămași acolo după terminarea ultimului lor război cu turcii. Așteptau încheierea Tratatului de Pace cu Turcia, ce se ținea la București. Împăratul Alexandru I l-a chemat urgent pe Cutuzov cu trupele sale să se alăture armatelor rusești de la
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
condiției lor de ridicoli în aceea de grotești. Desigur, dacă e să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, atunci întâietatea la acest capitol îi revine politicii. Nu doar pentru că politica românească primește, hrănește, ocrotește și revigorează aproape toată floarea cea vestită a scursorilor cu ștaif de pe aceste meleaguri și de mai departe, ci mai ales pentru faptul că prin funcțiile ce-i revin în stat, ea înalță nesimțirea aleșilor la rangul reprezentării internaționale, care astfel pentru străini devin un simbol al
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
specifice altor arii coregrafice din țară. Putem astfel fără falsă modestie, să afirmăm că în Ansamblul “Doina Oltului” din Călimănești, a avut loc un pionierat, și pentru prima dată pe aceste meleaguri Binecuvântate de Dumnezeu,spectatorii au putut să aplaude vestitul “Căluș” sau sprințarele jocuri moldovenești, ori ”Bărbuncul”someșan împletit cu dansul de aleasă virtuozitate ”De-a lungul” săltărețele și vivacele brâuri argeșene, care s-au luat la întrecere cu năbădăioasa “Ciuleandră, potolite de elegantul “Dans al Fetelor”,asta fără să
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
asupra locuitorilor cavernelor are ceva aproape visceral, patetic, ca o declarație de dragoste imposibilă între protagoniști, om și natură. Dacă românul e frate cu codrul, ei bine mă încumet să zic că spaniolul e pui de stâncă. Locuitorii cavernelor spaniole, vestiții troglodiți, dispun de locuințe departe de luxul celor din Lanzarote, dar dotate cu tot confortul necesar, comode și igienice, nelipsindu-le apa, telefonul sau televiziunea prin satelit. De încălzire nu duc lipsă, temperatura din rărunchii pământului fiind aproape constantă, în jur
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
câini și oameni sunt Trăind în cârdășie... un fel de legământ Al unei lumi, de care, se pare c-am uitat, Trezindu-ne subit când colțu-i ne-a mușcat. E locul unde viața în crudu-i adevăr Ne macină-n tăcere... vestitul fir de păr Îl despicam din nou la fel ca-n alte dați. Tributul a fost dat... dar oare câte plăti Mai trebuie plătite pentru trezirea noastră ? O zi, sau poate două, mai punem apă-n glastra, Ne-ntoarcem în
OAMENI ŞI CÂINI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365049_a_366378]
-
sau cum se depărtează până dispar la linia orizontului albastru. Ce păcat că a patra flotă din lume a dispărut fără urmă... Cei dornici de cunoaștere fac un tur al stațiunilor din apropiere Eforie Nord, Eforie Sud și Tetirghiol cu vestitele sale nămoluri de tratament. Alții adoră complexul studențesc de la Costinești unde, în timpul taberelor de vară studenții profită de valurile înspumate ale mării și razele ultraviolete ale soarelui. Mulți vin cu cortul în chepeng, iar în zorii dimineții, sub briza răcoroasă
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
asul mondial interpretativ Yehudi Menuhin (1916-1994), care i-a fost și un bun prieten”. Ducându-se în ascendența lui Enescu, Ion N. Oprea prelua de la același Andrei Tudor și scria în aceeași pagină: „Străbunicul Enea Galin era cântăreț de strană vestit pentru vocea sa; bunicul Gheorghe Enescu a fost și este preot cu o voce vestită în toată împrejurimea; tatăl său Costache Enescu, deși era și el înzestrat cu darul cântecului, a rupt însă cu tradiția familiei și n-a mai
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
Bedițeanu, agent al securități române care l-a supravegheat permanent pe compozitor. Dintr-un document din 27 mai 1955 rezultă că el a încercat să-l determine pe muzician să se reîntoarcă în țară, el este acel care a luat vestita vioară Guarneri și mai multe partituri muzicale ale prețuitului George Enescu. Cercetările de ultim moment confirmă că imediat ce George Enescu și-a dat obștescul sfârșit, Bedițeanu a împachetat aceste și alte obiecte în două valize pe care le-a încărcat
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
și îl coboară pe Dumnezeu spre pământ, după nemăsurata Lui dragoste!... În cele ce urmează doresc să prezint, pe scurt, trei dintre cele mai renumite icoane care se află la noi în țară. Una dintre cele mai vechi și mai vestită icoană de pe pământul țării noastre este, fără îndoială, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Neamț, atât din punct de vedere istoric cât, mai ales, spiritual. Este destul de greu să vorbești, astăzi, despre tot ce a însemnat această
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
rugăciunile și darul sfintei icoane din acest minunat lăcaș să dobândească sănătate, ușurare, mângâiere, încredere în viață și nădejde în Dumnezeu!... Dorim să continuăm acest material cu prezentarea Icoanei Maicii Domnului - Făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula, Județul Cluj. Această vestită icoană a fost pictată pe lemn în anul 1681, de către preotul Luca din Iclod și donată, mai târziu, Mănăstirii Nicula, unde se păstrează până astăzi. Prin Harul Duhului Sfânt și cu rugăciunile Maicii Domnului, această icoană a plâns de mai
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
în fiecare an - la 15 August - Hramul Mănăstirii Nicula - în cinstea ei se adună sute de mii de credincioși din toată țara, așa încât Mănăstirea Nicula din județul Cluj a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai mari și mai vestite locuri de pelerinaje nu numai în țară dar și în Europa!... Pregătirea pentru acest hram se face cu câteva zile înainte, când sute și mii de oameni îmbrăcați în haine de sărbătoare pornesc, pe jos, spre această mănăstire. Este caracteristic
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
care-l fac eu! - Da?!, își arată îndoiala Lili. - Eu am un principiu în viață, vecină! Când e vorba de mine, nu accept decât lucruri de categoria a-ntâia! Vin ca ăla făcut de mine nu găsiți decât în cramele vestite ale Europei! - În cazul acesta, felicitări ... Tensiunea i se ridică Lilianei încetul cu încetul. Iar a numit-o „vecină“, deși i-a explicat vehementă că nu-i place deloc acest apelativ. În plus, nici nu e îndreptățit să-i acorde
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
Racoțea) Sunt un fluture în zbor Care nu știe de frică, Ce-are înger păzitor, Pe mamă și pe bunică. (Ligia Mitroi) Sunt și eu cineva, Peste toată dumbrava; Sunt o fată generoasă, Pe deasupra, și frumoasă. Sunt ca un boboc vestit Ce sămânță a rodit, Toată toamna am lăsat Roade cu adevărat. (Aurelia Moldovan) Sunt un băiețel Mic și drăguțel, Iute precum focul, De nu-mi găsesc locul. (Mihai Bălan) Sunt cam agitat, Ca râul din sat, Și mă liniștesc Iute
SUNT...(POEM REALIZAT DE COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364885_a_366214]
-
ilustrațiilor”. Sub titlul, destul de neobișnuit pentru o lucrare de asemenea anvergură, “Predicții astrale” - Mariana Cristescu încearcă o succintă autobiografie pornind de la astrele care o tutelează, de fapt, o parabolă reușită. O încercare de interpretare a predicțiilor profesorului Indian Gupta Swami, vestit prezicător și clarvăzător despre un scenario apocaliptic, realizează autoarea în textul intitulat: “Viitorul încotro?” Așezate în același context actual, “Gripa nouă, politica și isteria”, constituie subiectul unui alt eseu prezent în volumul de față, de fapt, un pamflet despre neajunsurile
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
dumnezeiesc și credință pe măsură”. Și despre cei plecați curând dintre noi, autoarea are câte un buchețel de cuvinte comemorative și câte o candelă spirituală: “S-a stins „sunetul în formă de suflet...” o are ca protagonistă pe Tatiana Stepa, vestita interpretă de folk, componentă a cenaclului “Flacăra” și mai târziu, a cenaclului “Totuși iubirea”. O frumoasă evocare a poetului Adrian Păunescu face Mariana Cristescu în eseul “Pe aici iubirea a rămas întreagă...” cel despre care nu se poate scrie decât
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania. Sunt evocate personalitățile care au înființat această asociație: mitropolitul Andrei Șaguna, Timotei Cipariu, George Bariț, misiunea acesteia fiind: “dorința fierbinte să fim o singură națiune!” O altă personalitate evocată este Miron Neagu, vestit interpret al cântecului popular, cu predilecție al doinelor ardelenești și culegător de folclor. Alți muzicieni evocați sunt: Etnomuzicologul Ilarion Cocisiu, profesorul, dirijorul și compozitorul Ilie Micu, Remus Grama, un muzician plurivalent, cum îl numește Mariana Cristescu. Ca un veritabil cronicar
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
codrii merei și ape întinse, sălășluiește dintru începuturi Târgul Bahlovia (Hârlăul zilelor noastre), așezare străveche de cnezat de vale atestată documentar dinaintea Descălecatului-sfânt răposatului voievod Bogdan I, loc minunat și binecuvântat de pronia divină, cu cetate trainică de zid și vestitele Curți Domnești, mai întâi ale voivodinei Margareta Mușat, ,,mama domniei mele ”(Petru I Mușat, 1378), ale slăvitului întru pomenire Ștefan cel Mare și al altor voievozi de seamă, capital a Moldovei vreme de patru ani(1622-1626), sub Radu Mihnea cel
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
erau scene din poveștile lui Ion Creangă), imagini ce au dat un plus de căldură și inspirație momentului . La început cu emoție, iar apoi cu măiestrie, scene cu personaje din ,,Amintirile lui Creangă” s-au rostogolit pe planșele concurenților. De la vestitul cireș cu fructe gustoase al mătușii Mărioara, care l-a ispitit pe Nică să-i culeagă roadele, la pupăza gălăgioasă care-l trezea o dată cu zorii și care trebuia vândută la iarmaroc, la lacul în care șturlubaticul Nică prefera să se
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la concluzii neașteptate. Astfel, Petru Rareș i-a cerut lui Macarie să-i scrie Cronica domniei pentru că îl socotea „cel mai vestit literat al țării”; stilul cronicii este strălucitor, „înalt”, adică isihast, cu cadențe speciale, chiar cu versuri, Macarie dovedindu-se astfel „primul poet din istoria literaturii române”; traducerea, la cererea lui Alexandru Lăpușneanu, din greacă în slavonă a codului de legi
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
secolului XVI cu „rădăcini directe și puternice în marea mișcare bizantină și sud-slavă a secolului XIV și primul mare ierarh român după semilegendarul Iosif, mitropolitul de la 1400”; pentru „elaborarea iconografică a picturii exterioare” domnul Moldovei „a ales pe cel mai vestit teolog” iar savanta compunere a vastului program iconografic i-a adus drept răsplată starețului de Neamț, întemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de către Rareș la rangul de episcop al Romanului. Căci nu pictorii au fost alcătuitorii ansamblurilor de pictură, așa cum se
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Acasa > Impact > Istorisire > POVESTEA GOANȚEI ȘI A TROTUȘULUI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Povestea Goanței și a Trotușului Demult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o căsuță cu acoperiș ca o căciulă țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
de a momi taurii spre o rampă amenajată în apropierea unei ape, cu scopul de a-i „convinge” într-un final să se arunce în vâltoare. Un ecou al acestor crude amuzamente populare a supraviețuit până în zilele noastre, sub forma vestitelor toros al agua, jocuri celebrate în lunile iulie și august prin localitățile spaniole de pe litoral. Singurele locuri din lume în care mai trăiește liber taurul arhaic, din rasa vestită de pe vremea Imperiului Tartezian sunt zona Navarra-Țara Bascilor, regiunea Salamanca-La Mancha
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
lui Jake Barnes, personajul principal al romanului Fiesta, acea atmosferă incandescentă. Opera sa a adus celebritate sărbătorii Feria de San Fermin din Pamplona, cunoscută și sub numele de Feria del Toro, pe scurt sanfermines. Chiar dacă punctele culminante ale sărbătorii sunt vestitele encierros - mânarea alertă a vitelor, activitate de cel mult opt minute cu care se începe și se încheie ziua - caracteristica principală a nebuniei generale rămâne sărbătoarea neîntreruptă, plăcerea de a petrece dezlănțuit pe străzi, timp de opt zile și nopți
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
de căpetenie, se prindea pește pentru ospețe și pentru ... XI. POVESTEA GOANȚEI ȘI A TROTUȘULUI, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Povestea Goanței și a Trotușului Demult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o căsuță cu acoperiș ca o căciulă țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]