943 matches
-
interminabile. În loc de lapte se folosea laptele praf. Cașcavalul, urda și cașul erau mărfuri rare și scumpe, iar celelalte lipseau cu desăvârșire. Iaurtul se putea găsi relativ frecvent. Fructele care se găseau erau numai cele locale (mere, pere, prune, struguri, cireșe, vișine, pepeni, gutui, caise, piersici). Bananele, portocalele, mandarinele, lămâile, ananasul (în compot la cutie) erau rare și oamenii stăteau la cozi uriașe pentru a le cumpăra măcar pentru cei mici de sărbători. La salate oamenii foloseau suc de lămâie concentrat (artificial
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
județul Sibiu, Grânari din județul Brașov, Mura Mare, Bobohalma, Mădărășeni, Troița, Cuci, Cuștelnic din județul Mureș, Frătești, Horezu, Pleșa, Boia, Lintea, Stroești, Cornetu și Slămnești, toate numai din județul Gorj, Budurăști, Chicirea-Leurda, Măgureni, Șirineasa, Sinești și Urși din județul Vâlcea, Vișina și Oncești din județul Dâmbovița, Chiojdeanca din județul Prahova, Călugăreni din județul Giurgiu. Pentru acestea și încă multe altele nevoia de protecție împotriva intemperiilor este imediată. Amânările duc inevitabil la o degradare din ce în ce mai accelerată. În multe cazuri o reparație a
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Vișina este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Privind atestarea istorică a comunei Vișina, Arhivele Naționale păstrează un document în limba slavă, scris pe pergament și cu pecete, datat 1 iunie
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
Vișina este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Privind atestarea istorică a comunei Vișina, Arhivele Naționale păstrează un document în limba slavă, scris pe pergament și cu pecete, datat 1 iunie 1545. Documentul, întocmit de un anume Mircea Ciobanul, atestă donarea satelor Vișina și Siliștoara mănăstirii Bistrița. Într-un alt document, datat 13 mai
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
satul de reședință cu același nume. Privind atestarea istorică a comunei Vișina, Arhivele Naționale păstrează un document în limba slavă, scris pe pergament și cu pecete, datat 1 iunie 1545. Documentul, întocmit de un anume Mircea Ciobanul, atestă donarea satelor Vișina și Siliștoara mănăstirii Bistrița. Într-un alt document, datat 13 mai 1573, satul Vișina era menționat alături de Potelu, Vădastra, Izbiceni, Gârcov, ca hotar de moșie. În iulie 1550, satele Vișina și Brastavățu sunt trecute ca limită de hotar pentru alte
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
păstrează un document în limba slavă, scris pe pergament și cu pecete, datat 1 iunie 1545. Documentul, întocmit de un anume Mircea Ciobanul, atestă donarea satelor Vișina și Siliștoara mănăstirii Bistrița. Într-un alt document, datat 13 mai 1573, satul Vișina era menționat alături de Potelu, Vădastra, Izbiceni, Gârcov, ca hotar de moșie. În iulie 1550, satele Vișina și Brastavățu sunt trecute ca limită de hotar pentru alte moșii și sate oltene. Anul 1879 este anul de renaștere a comunei Vișina. În
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
Documentul, întocmit de un anume Mircea Ciobanul, atestă donarea satelor Vișina și Siliștoara mănăstirii Bistrița. Într-un alt document, datat 13 mai 1573, satul Vișina era menționat alături de Potelu, Vădastra, Izbiceni, Gârcov, ca hotar de moșie. În iulie 1550, satele Vișina și Brastavățu sunt trecute ca limită de hotar pentru alte moșii și sate oltene. Anul 1879 este anul de renaștere a comunei Vișina. În biserica din comuna Brastavățu, din imediata apropiere, există o însemnare într-o carte ce face referire
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
satul Vișina era menționat alături de Potelu, Vădastra, Izbiceni, Gârcov, ca hotar de moșie. În iulie 1550, satele Vișina și Brastavățu sunt trecute ca limită de hotar pentru alte moșii și sate oltene. Anul 1879 este anul de renaștere a comunei Vișina. În biserica din comuna Brastavățu, din imediata apropiere, există o însemnare într-o carte ce face referire la acest moment: “Cu ajutorul lui Dumnezeu și sub domnia lui A.S.R. Carol I s-a fondatu la anul o mie opt sute șapte
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
o carte ce face referire la acest moment: “Cu ajutorul lui Dumnezeu și sub domnia lui A.S.R. Carol I s-a fondatu la anul o mie opt sute șapte zeci și nouă una cinsprezece ale lunii Aprilie în dinora cossa satul Vișina sitnatu pe proprietatea Vădastra-Vișina din comuna Vădastra plassa Balței județul Romanați care să fie compussu cu 400 familii”. Cele 400 de familii erau ale unor țărani din satele învecinate: Redea, Studina, Izbiceni, Brastavățu, Crușov, Vădastra, Celei, Orlea. Aceste familii au
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
Studina, Izbiceni, Brastavățu, Crușov, Vădastra, Celei, Orlea. Aceste familii au fost împroprietărite fiecare cu câte 5 hectare de pământ. Transformările structurale din societatea românească de după 1990 au condus la mutații semnificative și în fenomenele economice și sociale la nivelul comunei Vișina. Astfel, dacă în trecut cea mai mare parte a populației active era angajată în activități din diverse sectoare economice - în special în afara localității - astăzi, datorită tranziției prelungite, procentul acestora a scăzut simțitor. Astăzi, la nivelul comunei Vișina există un număr
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
la nivelul comunei Vișina. Astfel, dacă în trecut cea mai mare parte a populației active era angajată în activități din diverse sectoare economice - în special în afara localității - astăzi, datorită tranziției prelungite, procentul acestora a scăzut simțitor. Astăzi, la nivelul comunei Vișina există un număr de 9 unități comerciale, 4 societăți de prestări servicii (o moară de porumb, o presă de ulei, o vulcanizare, o societate de distribuție televiziune prin cablu), precum și două unități de producție (o fabrică de confecții cu circa
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
agenție C.E.C. În comună funcționează două unități de învățământ unde își desfășoară activitatea 20 de cadre didactice. În anul școlar 2006-2007, la Școala Generală erau înscriși 270 elevi, iar la grădiniță 110 copii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,46%). Pentru 1,54% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
de nuntă și de înmormântare, datini de peste an. Dar anumite teme, considerate "tabu" în acele vremuri din România comunistă au dus la cenzurarea materialului, astfel încât dintr-un dublu LP s-a ajuns la unul simplu. Au fost scoase piese precum „Vișina”, „”, „Cocoșii Negri” (un scurt fragment din această melodie poate fi auzit în filmul „Nemuritorii” - regia Sergiu Nicolaescu, 1974) sau chiar un fragment recitat de Diogene (Lelu) Bihoi. Cu toate acestea, încă mai există o înregistrare audio a unuia dintre concerte
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]
-
care cel mai bine le iau din fructe și legume. Printre favoritele lor se enumeră salată verde, morcovi cu frunze, mere, porumb încă necopt pe șiulete, cozi de ardei cu semințe, cartofi, orez, semințe de soc, nuci, struguri, mandarine, portocale, vișine, prune, ardei, sfeclă roșie, castraveți, mazăre. Măsurile ideale pentru o volieră sunt de 2.5x1.5x2 LxLxI m pentru o pereche de nimfe iar pentru o colivie ar trebui să fie de cel puțin 110x100x70 cm. Nimfele nu sunt chiar
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
două piese, toate celelalte sunt compoziții ce datează din anii ’70 sau ’80, însă unele imprimări au fost făcute după Revoluție. „Ai iernii soli” a apărut pe albumul "Cântece transilvane" din 1980 al formației Semnal M cu titlul cenzurat „Colindătorii”. „Vișina” este un fragment live al unei compoziții din 1971 care urma să apară (dacă nu ar fi fost interzisă) pe albumul "Cei ce ne-au dat nume" al grupului Phoenix. Discul "Cântece interzise/Cenzurat" a apărut cu ocazia împlinirii a
Muzică de colecție, Vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat () [Corola-website/Science/310028_a_311357]
-
Sfântul (n. circa 1320?, Prilep, d. 26 decembrie 1406, Tismana) a fost un arhimandrit, întemeietorul mănăstirilor Vodița și Tismana din Oltenia și a mănăstirii Vișina pe valea Jiului. Pentru tot ce a făcut pentru ortodoxism și neamul românesc este considerat ocrotitorul Olteniei. Nicodim și-a primit numele de monah la Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos, unde a ajuns în fruntea obștei. A făcut parte din
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
de Severin. Așadar, Nicodim începe să caute un loc pentru a întemeia o nouă mănăstire. În acest scop vizitează Oltenia subcarpatică, căutările sale ducând la inițierea ridicării mai multor mănăstiri și biserici, cum au fost mănăstirile de la Gura Motrului și Vișina (la Gura Sadului), bisericile de la Coșuștea, Jidoștița și cea de pe malul râului Topolnița și schitul de pe Valea Aninoasei. Plecând din Aninoasa, ajunge la Gropșani (astăzi Vânăta), lângă ceea ce astăzi se cheamă Tismana. Mergând pe valea apei în sus ajunge la
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
Timișoara, de N. Covaci - chitară solo, voce, F. Bordeianu - solist vocal, C. Rotaru - chitară acompaniament, voce, K. Bela - chitară bas, voce, D. Vintilă - baterie, G. Reininger - orgă electrică. Apărută prima oară pe discul „Vremuri, anii 60...” (1998). Compusă în 1971, „Vișina” era o baladă folclorică ce aparținea albumului „Cei ce ne-au dat nume”, interzisă de cenzură la apariția discului, în 1972. Un fragment din înregistrarea live a baladei (în 1971) a apărut în noiembrie 2007 pe compilația „Muzică de colecție
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
hi), fiu/hiu (cu forma de feminin fiică/hiică), șefi/șehi (doar la plural) etc. alternanța V/ H: vorbă/horbă, vulpe/hulpe etc. alternanța V/Y: viu/yiu, vin/yin/, vită/yită, vițel/yițel, vie/yie, viță/yiță, vis/yis, vișină/yișină, bolnăvior/bolnăyior, învinat/înyinat (cu sensul de băut, cinstit), viscol/yiscol, vină/yină etc. Primii oameni s-au stabilit aici cu traiul în timpuri străvechi, după ce Dacia a fost cucerită de Imperiul Roman. În anul 376 e.n. sătucul lor
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
de vânt, o moară de aburi, o moară cu benzină. O altă ocupație a puhoienilor la începutul secolului XX era pomicultura. Ei cultivau diferite soiuri de mere (cele mai bune erau merele domnești), pere, prune, nuci grecești, abricoase, caise, cireșe, vișine. O îndeletnicire veche a puhoienilor care se practică și azi, era creșterea viței de vie și producerea vinurilor. Un mare aport la dezvoltarea producției de vin moldovenesc a contribuit politica guvernului țarist care a condiționat la creșterea cerinței față de vinurile
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
a fost construit de Sfântul Nicodim Cel Sfințit de la Tismana și de ucenicii săi, în timpul vieții sau imediat după trecerea lui la cele veșnice în anul 1406. Unele mănăstiri sunt construite pe vechi lăcașuri de cult (de. ex. Vodița, Tismana, Vișina, Prislop), iar bisericile lor Nicodim fie le-a reparat sau le-a adăogit, fie că le-a construit din zid dacă ele erau din lemn. Altele sunt ctitorii ale voievozilor, construite special de ei, pentru a se îngropa acolo. Mai
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
Babadag) • (Baia) • (Bălțenii de Jos) • (Beștepe) • (Cataloi) • (Căprioara) • (Ceamurlia de Jos) • (Enisala) • (Făgărașu Nou) • (Frecatei) • (Horia) • (Iazurile) • (Jurilovca) • (Lunca) • (Mahmudia) • (Murighiol) • (Nalbant) • (Niculițel) • (Ostrov) • (Poștă) • (Rahman) • (Sarichioi) • (Sarighiol de Deal) • (Sarinasuf) • (Sâmbătă Nouă) • (Somova) • (Telita) • (Topolog) • (Trestenic) • (Valea Nucarilor) • (Visterna) • (Vișina) • (Acâș) • (Apă) • (Berveni) • (Bolda) • (Cehăluț) • (Culciu Mic) • (Foieni) • (Supuru de Sus) • (Tiream) • (Turulung) • (Negrilești) • (Poiana) • (Șendreni) • (Tecuci) • (Vânători) • (Golești) • (Podu Dâmboviței) • (Vâlcelele) • (Babă Ana) • (Bătrâni) • (Boldești) • (Cioranii de Sus) • (Cireșanu) • (Drăgănești) • (Fefelei) • (Mizil) • (Păulești) • (Ploiești) • (Potigrafu) • (Starchiojd) • (Șirna) • (Valea Cucului
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
7.7. Cartof de sămânță │ [] 7.8. Hamei │ [] 7.9. Sfeclă de zahăr │ [] 7.10. Tomate pentru industrializare│ [] 7.11. Castraveți pentru │ [] 7.12. Legume cultivate în sere │ [] 7.14. Prune destinate │ [] 7.15. Mere destinate │ [] 7.16. Cireșe și vișine destinate │ [] 7.17. Caise și zarzăre destinate │ [] 9. Măsura 10- "Agro-mediu și │ [] │A1=M10 P1, 9. Măsura 10 - "Agro-mediu și │ [] │A11=M10 P4 9. Măsura 10 - "Agro-mediu și │ [] │A13=M10 P 8 P3.1, P3.2 și P6) din M10. P3.1
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]
-
23 din ordonanță. se acordă pentru: soia, lucernă, mazăre boabe pentru procesare, fasole boabe pentru procesare, cânepă, orez, sămânță cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate procesare, castraveți procesare, legume din sere, legume din solarii, prune procesare, mere procesare, cireșe și vișine procesare, caise și zarzăre procesare, cartofi timpurii, semitimpurii și de vară și pentru creșterea ovinelor, caprinelor, taurinelor de carne, vacilor de lapte, bivolițelor de lapte și viermilor de mătase. 8. Măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenuri agricole: În
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]
-
2 decembrie 2016. ... c) unitățile de industrializare care exploatează suprafețe cu livezi de meri fac dovada procesării producției proprii prevăzute la lit. b), până la data de 2 decembrie 2016, prin documente contabile interne. ... 7.16. Sprijinul cuplat pentru cireșe și vișine destinate industrializării pentru obținerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care: a) exploatează livezi de cireși și vișini; ... b) fac dovada comercializării a unei producții minime de 4,4 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]