7,806 matches
-
și (4) din Constituție, legiuitorul, în cadrul procedurii de punere în acord a legii cu deciziile Curții Constituționale, are un drept de selecție cu privire la acestea, prin actul său decizional putând chiar să mențină în legislație norme afectate de vicii de neconstituționalitate (Decizia nr. 466 din 29 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 25 octombrie 2019, paragraful 166, sau Decizia nr. 467 din 29 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
specifice culegerii de informații, Curtea reține că excluderea rezultă tocmai din faptul că legiuitorul nu a reglementat, în mod separat, un astfel de control a posteriori. ... 100. În aceste condiții, chiar dacă îmbracă forma unei omisiuni legislative, Curtea constată că viciul de neconstituționalitate sesizat nu poate fi ignorat, deoarece o atare omisiune este cea care generează, eo ipso, încălcarea dreptului constituțional de acces liber la justiție și a dreptului la viață intimă, familială și privată (în acest sens, a se vedea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, paragraful 31). Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că, într-o atare situație, chiar dacă îmbracă forma unei omisiuni legislative, viciul de neconstituționalitate sesizat nu poate fi ignorat, deoarece o atare omisiune și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea normelor constituționale. Or, Curtea Constituțională, potrivit art. 142 din Legea fundamentală, este garantul supremației Constituției, ceea ce presupune, printre altele, verificarea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
către aceasta a unui contract, procedura plângerii prealabile și termenul de 6 luni de la data executării obligațiilor contractuale în care autoritatea publică se poate adresa instanței sunt de natură să încalce accesul efectiv la justiție, deoarece, de regulă, eventualele vicii de execuție a obligațiilor contractuale nu pot fi sesizate și constatate în termen de 6 luni de la data executării obligației, ci pe parcursul exploatării imobilului, construcției etc., așa cum este speța în cauză. Totodată, limitarea accesului liber la justiție
DECIZIA nr. 90 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271162]
-
judiciare de timbru la valoare. De asemenea, față de lipsa unor critici de neconstituționalitate clare și concise, instanța apreciază că nu se poate face o analiză la obiect, în concret nefiind identificate elemente care să conducă la concluzia existenței vreunui viciu de constituționalitate a textului de lege supus analizei. ... 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271223]
-
soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 16. În final, Curtea observă că aspectele ce țin de modul de interpretare și de aplicare a normelor criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituționalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu prevederile din Legea fundamentală invocate. ... 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 115 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271255]
-
Morris împotriva Regatului Unit, paragraful 56). Acest aspect conduce la concluzia că o carență constatată într-un stadiu incipient al procedurii poate fi îndreptată într-un stadiu ulterior, cu condiția ca instanța de control judiciar să aibă competența necesară ștergerii viciului invocat (Hotărârea din 30 noiembrie 1987, pronunțată în Cauza H. împotriva Belgiei). Așa fiind, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că, atunci când apare o problemă cu privire la lipsa oricărui temei factual și/sau juridic în hotărârea instanței de
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
Curte de Casație și Justiție, în calitate de instanțe de apel, învestite cu judecarea laturii penale și civile a cauzei, au competența legală, conform art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, de a remedia viciul invocat, nefiind necesar să se dispună casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei de către instanța care a judecat fondul în alte ipoteze decât cele expres prevăzute de art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din același act normativ
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
privarea de drepturi fundamentale. Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa că, într-o situație de omisiune legislativă, nu se poate vorbi despre o simplă opțiune a legiuitorului dacă prin inacțiunea acestuia sunt încălcate norme constituționale, astfel că viciul de neconstituționalitate sesizat nu poate fi ignorat de Curtea Constituțională, care, în virtutea art. 142 din Legea fundamentală, este garantul supremației Constituției, ceea ce presupune, printre altele, verificarea conformității întregului drept cu Constituția (a se vedea, de exemplu, Decizia nr.
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
Constituție. ... 58. Fiind vorba despre o lipsă de corelare normativă într-o situație specifică, rezultată din coroborarea art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal cu art. 386 din Codul de procedură penală, se ridică problema localizării exacte a viciului de neconstituționalitate la nivel normativ, astfel încât soluția pronunțată de Curtea Constituțională să ducă la restabilirea stării de legalitate și constituționalitate. ... 59. Astfel, cu privire la momentul citirii actului de sesizare a instanței, prevăzut de art. 159 alin. (3) teza
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate. Fiind vorba despre o interpretare sistematică a celor două texte de lege analizate prin prezenta excepție, interpretarea constituțională a dispozițiilor art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal este suficientă pentru îndepărtarea viciului de neconstituționalitate constatat și care vizează ipoteza schimbării încadrării juridice a faptei, ulterior citirii actului de sesizare a instanței, într-o infracțiune pentru care legea a prevăzut în mod expres că este posibilă împăcarea, astfel că nu este necesară nicio
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
Ca atare, având în vedere că pretinsa critică de neconstituționalitate vizează, în realitate, o problemă de greșită aplicare a legii, de natură să conducă, în acel litigiu concret, la nerespectarea dreptului la un proces echitabil al părților, iar nu un viciu de neconstituționalitate care să afecteze însăși prevederea legală supusă controlului de constituționalitate, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, excedând competenței Curții Constituționale. Aceasta poate verifica doar concordanța dintre conținutul normativ al dispozițiilor legale și prevederile Constituției, dar nu este înzestrată cu
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
de lege și să constate neconstituționalitatea acelei interpretări sistematice, cvasiunitare în practica judiciară sau administrativă care conduce la o aplicare eronată și la deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim. În acest caz, Curtea are competența de a elimina viciul de neconstituționalitate astfel creat, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 18 iunie 2021. ... 16. Prin urmare, Curtea constată că autorul excepției nu are în vedere, în concret, vicii de neconstituționalitate ale reglementării criticate, ci vizează aspecte punctuale care țin de o eventuală gestionare diferită a actului de justiție. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstituționale prevederile actelor care încalcă prevederile sau principiile Constituției, astfel
DECIZIA nr. 37 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270466]
-
principiu care au stat la baza deciziilor acesteia. Totodată, având în vedere că neconstituționalitatea privește însuși instrumentul legal prin care se realizează trecerea respectivelor bunuri din proprietatea publică în cea privată a statului, Curtea nu va mai analiza și pretinsele vicii de neconstituționalitate prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la exigențele de calitate a legii. ... (2.3) Criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1) și (2) și art. 136 din Constituție 94. Prima
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Faptul că reglementarea diferită a prescripției extinctive prin actualul Cod civil diferă de cea anterioară nu ridică o problemă de constituționalitate. Condițiile invocării excepției prescripției extinctive țin de opțiunea legiuitorului și nu atrag niciun viciu de neconstituționalitate, nici chiar din perspectiva art. 16 din Constituție, de vreme ce toate persoanele interesate o pot invoca în egală măsură. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea civilă din 1 octombrie 2018
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
acestea punând în discuție eficacitatea instituției prescripției extinctive în noua reglementare, iar nu constituționalitatea acesteia. Or, faptul că legiuitorul a reconfigurat regimul juridic al acestei instituții, conferindu-i deopotrivă valențe de ordine publică și privată, nu se constituie într-un viciu de neconstituționalitate, nefiind afectate exigențele principiului legalității instituit prin art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Actuala reglementare nu face altceva decât să dea expresie unei noi concepții legislative, diferită de cea instituită prin Decretul nr. 167/1958, dar prin nimic
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
Așadar, câtă vreme partea interesată (debitorul-pârât) ar fi putut, în cadrul procesului declanșat de creditorul-reclamant, să invoce excepția intervenirii prescripției extinctive până la momentul procesual precizat de art. 2.513 din Codul civil, nu se poate susține cu temei existența vreunui viciu de neconstituționalitate a reglementării, din perspectiva învederată de instanța autoare a excepției de neconstituționalitate. Nu se poate vorbi despre o „diferență nejustificată rațional între mijloacele de apărare pe care debitorul le are în procesul civil“, așa cum se susține în
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
control constituțional în această privință. În plus, apreciază că aspecte invocate de autor reprezintă simple presupuneri ale acestuia privind aplicarea defectuoasă a legii sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de către judecătorul de cameră preliminară, ceea ce nu poate constitui un viciu de neconstituționalitate al unui text de lege. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
acest articol, modificările aduse de Comisia pentru învățământ a Senatului determinau incidența prevederilor art. 75 alin. (1), (4) și (5) din Constituție, nerespectarea instituției întoarcerii legii atrăgând declararea ca neconstituțional a întregului proiect de lege. ... 18. Se susține că aceleași vicii de neconstituționalitate rezultă și din modul în care Senatul a înțeles să modifice prevederile art. 20 alin. (1) și (3) din lege, care încalcă inclusiv prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, având în vedere faptul că noțiunile
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
inițială mică, deși ar fi trebuit să fie redați cu inițială mare. Având în vedere aceste aspecte, Consiliul Legislativ a apreciat că este necesară revederea în ansamblu a proiectului, din perspectiva remedierii inadvertențelor menționate. ... 26. Or, nu numai că aceste vicii nu au fost înlăturate prin amendamente apte să pună în acord normele juridice prezente cu observațiile Consiliului Legislativ, dar prin modificările și completările aduse proiectului de lege pe parcursul procedurii legislative au fost generate o serie de noi inadvertențe legislative
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
și/sau a conjuncțiilor, scrierea unor cuvinte cu inițială mare, deși contextul nu impunea acest aspect ori lipsa de rigoare în ceea ce privește utilizarea acronimelor. Curtea nu poate reține că toate acestea ar avea relevanță constituțională. Pentru a genera un viciu de neconstituționalitate, nerespectarea normelor de tehnică legislativă trebuie să afecteze substanța normativă, să altereze claritatea ideii conținute de acestea sau să creeze o confuzie insolubilă cu privire la sensul prevederii legale, or, aspectele semnalate de autorii obiecției nu sunt de
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
avea următorul cuprins: Articolul 28 Avalistul este ținut în același mod ca și persoana pentru care a dat avalul. Obligația sa este valabilă chiar dacă obligația pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă. Când avalistul plătește cecul, el dobândește drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat și împotriva celor care sunt obligați față de acesta din urmă, în temeiul cecului. ... 25. Articolul 29 se modifică și va avea
LEGE nr. 182 din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256565]
-
împărțirea pe zone a unui oraș (zonă centrală - periferie, zone prospere din punct de vedere economic - zone defavorizate). Atât timp cât criteriile folosite se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, astfel de prevederi legale nu sunt afectate de vreun viciu de neconstituționalitate, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în materie fiscală. ... 16. Curtea, având în vedere jurisprudența sa anterioară, spre exemplu, Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
de 4 ani de la data numirii în funcție, contract de management administrativ-financiar cu primarul/primarul de sector al unității administrativ-teritoriale. ... 4. La articolul 30, alineatul (2) va avea următorul cuprins: (2) Abaterile menționate la alin. (1), precum și constatarea unor vicii în acordarea punctajelor aferente probelor de concurs confirmate după finalizarea concursului, dar înainte de emiterea deciziei/ordinului de numire, dacă vizează câștigătorul concursului, conduc la invalidarea rezultatelor acestuia și validarea următorului candidat admis. În cazul în care nu există niciun alt
ORDIN nr. 4.098 din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256726]