1,008 matches
-
motrice/chinestezice: Oho, alerg și salt și curg. (Nichita Stănescu, Viața mea se iluminează); - sinestezice: Clar de noapte parfumat (George Bacovia, Nocturnă), Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea artistică are un caracter singular, irepetabil, sugerând componentele vizi unii artistice, reprezentări mentale sau senzoriale. 2.4. Simbolul artistic Simbolizarea este un procedeu expresiv specific tuturor tipurilor de mesaje - verbale, multimodale sau nonverbale, științifice, artistice sau pragmatice etc. În comunicarea lingvistică, simbolizarea se produce atunci când semnul verbal, considerat arbitrar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
inginer militar - a venit în vizită și a repetat experimentul lui Torricelli în fața familiei Pascal. Extaziat, Blaise Pascal a început să facă și el experimente proprii, utilizând apă, vin și alte lichide. Rezultatul a fost lucrarea Experiences nouvelles touchant le vide, publicată în 1647. Dar ea a lăsat întrebarea principală fără răspuns: de ce se ridică mercurul numai până la 760 de milimetri și apa numai până la 10 metri? Teoriile timpului au încercat să salveze parțial filozofia lui Aristotel, declarând că oroarea naturii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
femmes șont comme ces petits meubles à secret, pleins de tiroirs emboîtés leș uns dans leș autres; on se donne du mal, on casse leș ongles, et on trouve au fond quelque fleur desséchée, des brins de poussière ou le vide!" [L'Éducation sentimentale, p.409]. Că orice mit, care se caracterizează printr-un limbaj indirect și mediatizat, mitul Parizienei, mai mult decât oricare altul, ține de dimensiunea enigmatica a unei realități, care, în afara lui, nu ar putea fi spusă. Francezii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
adaptează mult mai repede noilor realități și le accepta mai ușor decât alții 242. Ea se înscrie în structura alternării momentelor banale și intense ale existenței, fiind legată de ultimele: "éclose en ce monde médiocre, qui lui paraissait un peu vide et monotone parce qu'elle valait trop pour lui" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. Firea Parizienei, căutarea aventurilor și efectul de surpriză scontat scot existența din dimensiunea monotoniei cotidiene și o plasează în cea a imprevizibilului: "Décidément, elle était (...) imprévue
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
où l'on parle de tout et de rien" [Maupassant, Bel-Ami, p.73]. Străinii reproșează în mod curent francezilor că vorbesc mult pentru a spune lucruri puține. Locurile comune ale limbajului simbolizează în contextul sfârșitului secolului al XIX-lea "le vide de l'existence" [Bancquart, p.219]. Limbajul de salon poate fi definit că o conversatie de un nivel intelectual mediu, între comunicarea pur utilitara și discursul teoretic. Limbajul de salon se poate califica drept prețios, elegant, artificial, eufemistic. Constituindu-se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
șa parole adoratrice, de son regard amoureux, de son affection enveloppante et proche, de la caresse discrète de șa présence. Elle en avait besoin, comme une idole, pour devenir vrai dieu, a besoin de prière et de foi. Dans la chapelle vide, elle n'est qu'un bois sculpté. Mais și seulement un croyant entre dans le sanctuaire, adore, implore, prosterné, et gémit de ferveur, ivre de șa religion, elle devient l'égale de Brahma, d'Allah ou de Jésus, car tout
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai liberă și mai neprevăzuta decât penibilă piramida de silogisme în care se rezolvă de cele mai multe, intelectul pur79. Poemul nu este decât figurarea acestui centru lacunar - experiență despre care Mallarmé a scris aceste memorabile rânduri: "Noi suntem toți doar forme vide ale materiei - vide și totuși sublime, pentru că am inventat pe Dumnezeu și propriile noastre suflete"80 - , este un cânt lăuntric, pe care poetul trebuie să îl lase să răsune. Poetul refuză, totuși, să recunoască, în el, identitatea definitivă a propriului
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai neprevăzuta decât penibilă piramida de silogisme în care se rezolvă de cele mai multe, intelectul pur79. Poemul nu este decât figurarea acestui centru lacunar - experiență despre care Mallarmé a scris aceste memorabile rânduri: "Noi suntem toți doar forme vide ale materiei - vide și totuși sublime, pentru că am inventat pe Dumnezeu și propriile noastre suflete"80 - , este un cânt lăuntric, pe care poetul trebuie să îl lase să răsune. Poetul refuză, totuși, să recunoască, în el, identitatea definitivă a propriului spirit, pentru că asta
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în evidență violența religioasă, are o delicatețe emoțională deosebită. Personajul feminin nu poate da un sens, nu poate explica sau înțelege, tot ceea ce îi este caracteristic ține de sentiment, de trăire. Autorul satirizează o viață și o vocație care sunt vide, lipsite de un fundament real, de profunzime.502 Iar acest aspect ne-a determinat să o încadrăm în tipologia donnei demonicata, însă, ca și alte personaje feminine din această categorie umană, nu este malefică, ci doar coruptă și superficială, Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
corecte „imaginile“ care sunt în concordanță cu relațiile din natură. Satisfacerea cerinței pragmatice face „imaginile“ adecvate (zweckmässig). „Imaginile“ sunt cu atât mai adecvate cu cât ele exprimă mai multe relații din natură și conțin mai puține relații de prisos sau vide, adică cu cât sunt mai simple. Cerința adecvării se realizează prin denumiri, definiții, prescurtări etc. care exprimă decizii ale cercetătorilor. Cele trei cerințe se raportează la natura gândirii noastre, a lumii exterioare și la descrierea corelațiilor ei prin „imagini“. „Ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
1981 ( prima ediție americană, 1978). LEFÈVRE, J. și GEORGES, J. Trente-cinq années de notre monde. Les temps contemporains: 1945-1980, Tournai, Casterman, 1982. LE GOFF, J. -P. Mai 1968, l'héritage impossible, Paris, La Découverte, 1998. LIPOVETSKY, G. L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Paris, Gallimard, 1983. LODGE, D. Pensées secrètes, trad. fr. Paris, Rivages, 2002 (ediția engleză, 2001). MACRIDIS, R. C. și BROWN, B. E: Comparative Politics. Notes and Readings, Homewood (III), The Dorsey Press, a IV-a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
glosocos-mosul cuprinde și obiecte create de mintea omenească, lumea obiectelor gîndite. O mare parte dintre aceste obiecte create sînt abstracțiile (precum "dreptate", "adevăr", "dra-goste" etc.) care nu sînt totuși lipsite de o anumită realitate, în sensul că acestea nu sînt vide, ele întemeindu-se pe ceea ce gîndirea (ea însăși o realitate a cărei existență se întemeiază pe funcție, iar nu pe materialitate, pe substanțialitate) sintetizează și structurează, dar nu printr-o aplicare la realitate, ci printr-o interpretare a ei. Există
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
corecte „imaginile“ care sunt în concordanță cu relațiile din natură. Satisfacerea cerinței pragmatice face „imaginile“ adecvate (zweckmässig). „Imaginile“ sunt cu atât mai adecvate cu cât ele exprimă mai multe relații din natură și conțin mai puține relații de prisos sau vide, adică cu cât sunt mai simple. Cerința adecvării se realizează prin denumiri, definiții, prescurtări etc. care exprimă decizii ale cercetătorilor. Cele trei cerințe se raportează la natura gândirii noastre, a lumii exterioare și la descrierea corelațiilor ei prin „imagini“. „Ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
adevărat resorturi ale bucuriei. Și e explicabil! În vacuumul cultural dirijat - decenii! - de către Putere și de către agenții ei, structurile reale ale civismului și ale responsabilității au fost anemiate. Și ele în nici un caz nu vor putea fi revitalizate cu ajutorul discursurilor vide cu care au început să ne asalteze demagogi ai momentului. E nevoie de o adevărată revoluție în mentalitate pentru a putea repune în drepturi acțiunea civică. Când eram student, gîndindu-mă la revolta studențească din Mai '68 de la Paris - ai cărei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aplicarea categoriilor la conținutul sensibil, care nu se face de la sine și dintr-odată, ci pe baza unor scheme care sunt pe jumătate intuiție, pe jumătate gândire. Peste fenomene nu putem trece prin formele spiritului, căci fără fenomene formele sunt vide de orice cunoștință - „lucrul în sine” - nounemul - există, putem să-l gândim, dar nu-l putem cunoaște. De aceea Kant numește criticismul său „idealism transcendental” (cunoștința este ideală față de realitatea în sine, metafizică). * Dialectica transcendentală este teoria rațiunii. Rațiunea este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Sunt alăptați timp de 40 de zile. Migrația: Efectuează migrații sezoniere de până la 1150 km, precum și migrații locale, dintr un adăpost în altul. Comportamentul social: Este o specie colonială. Formează colonii de la câțiva la câteva zeci de mii de indi vizi. În România a fost gasită o colonie de circa 60000 de indivizi. Longevitatea: În natură trăiește 3-5 ani, în captivitate până la 16 ani. -Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii) Descrierea morfologică: Este o specie de dimensiuni medii. Lungimea corpului este
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
sale, către legendele acesteia, sau viața femeilor ei. Caleidoscopul identitar al lui Rahimi provine din rizomi di verși, nu doar literari sau lingvistici, căci imaginația sa se hrănește în egală măsură și din a 7a artă, dimensiune care îi îmbogățește vizi unea și în același timp adaugă interogații asupra scriiturii sale, pe care le întîlnim practic în toate textele lui. Gîndește el mai întîi în imagini sau în cuvinte? Cînd i se pune această întrebare, autorul ezită, dar nu încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
-n asfințit... Și toamnă, iarnă, primăvară, vară... Și-n casă gol... și-același gol afară, Și totul repetat necontenit. Oraș ori sat, - netrebnice fermente, Aceleași în palate turbulente Și-n pașnicul colibelor azil. Oriunde truda fără de repaos... Și-n sfere vide: Astrul unutil, Perpetuând banalitatea-n haos. P. CERNA Părerea moștenită din cercurile junimiste că P. Cerna (1881-1913) ar fi un poet mare nu se poate susține. Cerna nu e în realitate decât un modest poet, trudnic, în luptă cu limba
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numerice pentru care se calculează media aritmetică. Rezultat: Media aritmetică dintr-o distribuție statistică de date. Media este calculată ca o sumă de elemente numerice raportată la numărul de elemente. Dacă un atribut pe care se calculează media conține celule vide, șiruri de caractere sau valori logice, aceste elemente nu sunt incluse la calcularea mediei. Dacă respectivul câmp pe care se calculează media conține valoarea Null, aceasta intră în calculul mediei. Această funcție poate fi utilizată și ca funcție de grup. Calcularea
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
epoca noastră, și conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea conduc la redimensionarea lumii de sensuri pe care o construiesc articolele poetului. Suntem convinși că abandonarea declarativă a clișeelor, a locurilor comune în analiza operei eminesciene, nu anulează pericolul elaborării altor scheme vide, insipide, de interpretare. De aceea, avem în vedere o permanentă raportare la referențialul evenimențial al textelor, la orizontul social, politic și istoric al veacului al XIX-lea care oferă sursa tematică a articolelor. Abordarea unei viziuni integratoare asupra limbajului politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
expresii de felul "text adevărat", "text prim", "text ultim". Din acest punct de vedere, se impune o demarcație între ceea ce tel-quel-iștii numesc scriitură textuală (caracterizată ca "rețea literală cu mai multe dimensiuni, ca șiruri de generări și transformări reciproce, sume vide de distrugere a limbajului prin articularea sa"265) și scriitura non-textuală, care este "lineară, expresivă, cauzală, neînscrisă și nelegată de "spațiul scris""266. Putem aici observa ideile lui Derrida (care, de altfel, a fost asimilat grupului, în special în anul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la sine ca metodă de analiză. Într-o manieră mult mai pragmatică și nu atât de metafizică (ca la Derrida), Rorty consideră că "natura și sarcina filosofiei" ar fi, de fapt, un "pseudo-subiect", iar discuțiile în jurul morții filosofiei ar fi vide de conținut, din moment ce nu se poate da o definiție satisfăcătoare filosofiei, astfel încât proiectele extrem de diferite ale unor gânditori precum Carnap, Rawls, Hegel, Habermas sau Derrida să poată fi cuprinse sub umbrela sa. Filosoful american compară discuțiile despre sfârșitul filosofiei cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Seducția, dacă mai există, este doar operațională, transformată în fascinația perpetuă a modei, a publicității sau a televiziunii. Concepția lui Baudrillard privitoare la acest stadiu este foarte apropiată de aceea teoretizată de Gilles Lipovetsky în special în L'ère du vide, unde constată că seducția postmodernă este "hi-fi" și "a devenit un proces general care tinde să regleze consumul, organizațiile, informația, educația, obiceiurile. Întrega viață a societăților contemporane este pe viitor comandată de către o nouă strategie care detronează primatul raporturilor de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
University Press, Cambridge, 1994, pp. 265-281. LIPOVETSKY, Gilles, Amurgul datoriei, trad. de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996. LIPOVETSKY, Gilles, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum, trad. de Mihai Ungurean, Editura Polirom, Iași, 2007. LIPOVETSKY, Gilles, L'Ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1983. LYON, David, Postmodernitatea, trad. de Luana Schidu, Editura DuStyle, București, 1998. LYOTARD, Jean-François, Condiția postmodernă, trad. de Ciprian Mihali, Editura Babel, București, 1993 (Condiția postmodernă, trad. de Ciprian Mihali, Editura Idea Design
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
2, 3. 521 Jean Baudrillard, De la séduction, p. 9. 522 Cf. Jean Baudrillard, De la séduction, pp.154-155. 523 Pascal Bruckner, Euforia perpetuă, trad. de Cristina și Costin Popescu, Editura Trei, București, 2000, p. 74. 524 Gilles Lipovetsky, L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Éditions Gallimard, Paris, 1993, p. 26. 525 Steven Connor, op. cit., p. 242. 526 David Lyon, op. cit., p. 93. 527 Yves Boisvert, Le monde postmoderne. Analyse du discours sur la postmodernité, p. 54. 528 Explozia modernității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]