1,302 matches
-
care am primit-o de la Tatăl. 5. Și acum, te rog, Doamnă, nu ca și cum ți-aș scrie o poruncă nouă, ci cea, pe care am avut-o de la început: să ne iubim unii pe alții! 6. Și dragostea stă în viețuirea după poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie să umblați, după cum ați auzit de la început. 7. Căci în lume s-au răspîndit mulți amăgitori, care nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup. Iată amăgitorul, iată Antihristul! 8. Păziți-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85048_a_85835]
-
trebuie să lupte alături de puternice figuri publice, la fel de limpede este faptul că nu pot continua pentru multă vreme să viețuiască într-o astfel de companie fără ca familiile lor și casele lor să simtă influența acestora. Este, de asemenea, evident că viețuirea seculară este atît de opusă celei ecleziastice; iar cei obișnuiți cu fastul, lipsa de rînduială și licențiozitatea, în mod obligatoriu, resping politețea, ordinea și austeritatea. Inevitabil, Episcopii aflați în posturi de importanță seculară sînt deranjați de prezența oamenilor care alcătuiesc
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
majoră, semnificativă față de formatul complet al schemei de referință, sinteza generală a corpusului muzical orientat către această formă polifonică (fuga bachiană). Tema de fugă, idee muzicală fundamentală în universul creației polifonice, este „parte” a amprentei bachiene, a existenței fizice în viețuirea-i terriană, a manifestării sale plenare, a operei muzicale, a ceea reprezintă corpusul de referință în contrapunctul instrumental, și nu numai, fuga bachiană. Prin aria complexă a clișeului arhitectural, prin diversitatea inflorescențelor micro-/macrostructurale, compartimentate, asamblate și rezumate sinoptic ca
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
aflarea la cote și topuri în domenii de relevanță ale cunoașterii, ale existenței. Un aspect al „măsurii” numerice îl reprezintă timpul prin capacitatea de cuprindere și delimitare a universului viețuitor cu ale sale moduri de manifestare și distincții determinate. Măsura viețuiri umane, vârsta parțială sau totală, corpusul manifestărilor aferente diferitelor domenii, particularizate în detaliu sau în ansambluri cu profiluri distincte, cele care compun firul existenței unui ales, pot semnifica, prin intro-similarități etajate, un tip de autosimilitate numerică. Ciclul temporal total de
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
parțială sau totală, corpusul manifestărilor aferente diferitelor domenii, particularizate în detaliu sau în ansambluri cu profiluri distincte, cele care compun firul existenței unui ales, pot semnifica, prin intro-similarități etajate, un tip de autosimilitate numerică. Ciclul temporal total de trăire, vremea viețuirii datată (cifric) în ani, luni, zile, ca întreg, raportat, la „opera” viețuirii (activități aferente existenței, evenimente, creații etc.), ca părți ale întregului, corelate cu relevanța aspectelor comune prin similitudini numerice - proiecția întregului la nivelul părților sale - poate fi considerată ca
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
în ansambluri cu profiluri distincte, cele care compun firul existenței unui ales, pot semnifica, prin intro-similarități etajate, un tip de autosimilitate numerică. Ciclul temporal total de trăire, vremea viețuirii datată (cifric) în ani, luni, zile, ca întreg, raportat, la „opera” viețuirii (activități aferente existenței, evenimente, creații etc.), ca părți ale întregului, corelate cu relevanța aspectelor comune prin similitudini numerice - proiecția întregului la nivelul părților sale - poate fi considerată ca autosimilitate numerică. De pildă, Johann Sebastian Bach sau, uzual, Bach, pe de
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
pildă, Johann Sebastian Bach sau, uzual, Bach, pe de o parte, și opera sa muzicală particularizată prin tema fugii în do major (W.K. I), pe de altă parte, evaluate și comparate numeric. Sunt repere delimitative ale numelui și ale viețuirii bachiene raportate la tema/sunetele temei. Sunt evidențe ce pot fi considerate ca aspecte determinative care certifică relația de similitudine (numerică) dintre parte și întreg. Este o autosimilitate între numele și timpul viețuirii (numărul bachian), ca întreg, și tema bachiană
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Sunt repere delimitative ale numelui și ale viețuirii bachiene raportate la tema/sunetele temei. Sunt evidențe ce pot fi considerate ca aspecte determinative care certifică relația de similitudine (numerică) dintre parte și întreg. Este o autosimilitate între numele și timpul viețuirii (numărul bachian), ca întreg, și tema bachiană (detaliul numeric al primei temei din W.K. I), componentul. • Repere numerice în creația bachiană deduse din tema primei fugi → 14, 33. ─ Tema-standard: 14 sunete. [→ Super-tema: 14 timpi metrici (ocupați cu sunete, fără
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
numerică: - Timpul mic bachian (luni-zile): 14. - Tema mică/tema-standard (numărul de sunete): 14. - Timpul mare bachian (ani): 33. - Tema mare/super-tema (numărul de sunete): 33. Este o atutosimilitate între cele două relevanțe numerice: tema, ca număr de sunete etajate distinct ↔ viețuirea bachiană, măsurată (speculativ!) în timpul mic și cel mare. Bach + Johann Sebastian Bach (numele uzual + complet) → 19 + 14 = 33. - Numele mic, uzual, bachian: 14. - Tema mică/tema-standard (numărul de sunete): 14. - Numele „mare” (uzual + complet) bachian: 33. - Tema mare/super-tema (numărul
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Fuga: 12 enunțuri tematice; sunetele temei - Sunetele temei (numărul unităților minimale însumate) - Passacaglia. - Tema mică/tema-standard (numărul de sunete) - Do major. - Enunțurile tematice (numărul total de expuneri) - Passacaglia. - Tema mare/super-tema (numărul de sunete) - Do major. • Sunetele temei-standard și vârsta viețuirii bachiene (65 ani) (Cântul bachian despre vremea bachiană - premoniție sau coincidențe!) Simbolul sonic al numelui, corelat cu tonalitățile minore ale fugilor în sib, la, do, si, prima și ultimele trei, cu temele și numărul de sunete aferente acestora decodează “premoniția
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
despre vremea bachiană - premoniție sau coincidențe!) Simbolul sonic al numelui, corelat cu tonalitățile minore ale fugilor în sib, la, do, si, prima și ultimele trei, cu temele și numărul de sunete aferente acestora decodează “premoniția” autorului cu privire la vîrsta totală, la viețuirea sa pe Terra. Vârsta bachiană (finală): 65 ani. Sunetele însumate ale temelor celor patru fugi bachiene: Similitudinea dintre pluralitatea numerică a sunetelor tematice deduse din simbolul alfabetic bachian, componentul viețuirii (65 sunete) și “norma” viețuirii (65 ani), ca întreg raportat
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
sunete aferente acestora decodează “premoniția” autorului cu privire la vîrsta totală, la viețuirea sa pe Terra. Vârsta bachiană (finală): 65 ani. Sunetele însumate ale temelor celor patru fugi bachiene: Similitudinea dintre pluralitatea numerică a sunetelor tematice deduse din simbolul alfabetic bachian, componentul viețuirii (65 sunete) și “norma” viețuirii (65 ani), ca întreg raportat la ansamblul opurilor sale, poate fi interpretată ca o autosimilitate încifrată, reperabilă în aria complexă de reprezentativitate numerică a existenței. Referințe cu privire la similitudinea numerică a temelor de fugă, a sunetelor
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
autorului cu privire la vîrsta totală, la viețuirea sa pe Terra. Vârsta bachiană (finală): 65 ani. Sunetele însumate ale temelor celor patru fugi bachiene: Similitudinea dintre pluralitatea numerică a sunetelor tematice deduse din simbolul alfabetic bachian, componentul viețuirii (65 sunete) și “norma” viețuirii (65 ani), ca întreg raportat la ansamblul opurilor sale, poate fi interpretată ca o autosimilitate încifrată, reperabilă în aria complexă de reprezentativitate numerică a existenței. Referințe cu privire la similitudinea numerică a temelor de fugă, a sunetelor aferente raportate la vârsta finită
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
fără căpătâi, cari căutau refugiu, siliți la aceasta de molestările și amenințările a căror obiect sunt pe teritoriul rusesc. Guvernul a dat ordin imediat administrației să ia măsuri ca oamenii fără căpătâi sau cari n-ar avea mijloace ostensibile de viețuire să nu fie admiși a năpădi în țară. Ar fi de dorit ca guvernul să nu se mărginească numai a da ordine ordinare administrației, care se știe cât e de slabă, incapabilă și coruptă. Ar trebui ca unei cestiuni atât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
statutul de celula socială de bază care trebuie ocrotită. Căsătoria și rostul ei existențial Dar unde se plasează căsătoria În existența individului și care este rostul ei? Un răspuns am avea dacă recurgem la tradiție. În multitudinea credințelor populare timpul viețuirii omului cu Întregul său parcurs biologic este consacrat sub denumirea de “Viață de Om”, reprezentând În fapt dimensiunea timpului biotic În care omul Își Împlinește destinul său pe pământ. La scară astronomică o viață de om nu reprezintă decât o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
colectivitatea percepea acest fapt ca o certitudine a persistenței În timp. O ilustrare elocventă găsim dacă facem o incursiune În trecut, În tradiția populară, În viața colectivităților arhaice de aici și de pretutindeni. Timpul biotic care reprezintă În fapt durata viețuirii omului pe pământ, cunoscut În tradiția populară sub sintagma „O viață de om” este strict delimitat de două evenimente existențiale cruciale: nașterea și moartea cu un intermezzo, maturitatea, În care omul Își Îndeplinește destinul biologic prin nașterea copiilor și destinul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
toate darurile spirituale și materiale. Toate ființele au fost create cu o structură naturală potrivit firii lor și au fost La originile bolii 19 aduse la viață având desăvârșite toate mădularele. Ele se Îmbolnăvesc când Își pierd starea naturală de viețuire, pierzându‑și sănătatea sau printr‑o viețuire rea, sau dintr‑o cauză oarecare ce aduce Îmbolnăvirea trupului. Părinții Bisericii În general - și cu precădere Sfântul Vasile cel Mare - mărturisesc că nu se poate spune că boala trupului este necreată, dar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
au fost create cu o structură naturală potrivit firii lor și au fost La originile bolii 19 aduse la viață având desăvârșite toate mădularele. Ele se Îmbolnăvesc când Își pierd starea naturală de viețuire, pierzându‑și sănătatea sau printr‑o viețuire rea, sau dintr‑o cauză oarecare ce aduce Îmbolnăvirea trupului. Părinții Bisericii În general - și cu precădere Sfântul Vasile cel Mare - mărturisesc că nu se poate spune că boala trupului este necreată, dar nici că este creația lui Dumnezeu. „E
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
exeget al Constantinopolului și al Bisericii Întregi este convins că iubirea duhovnicească este mai presus decât restul pri‑ eteniilor, stăpânind ca o Împărăteasă peste celelalte, și are chipul strălucitor, căci nu o naște nimic pământesc ca pe cealaltă : nici Împreună viețuirea, nici binefacerea, nici firea, nici timpul, ci coboară de sus, din cer. De nimic rău nu poate fi zdruncinată. Nimic nu este așa de tare ca legătura Duhului. La temelia acestei iubiri fervente nu stă nici rudenia după trup sau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
scrierii acesteia este pentru el de neocolit, căci ține de datoria morală față de „limba patriei noastre prin care cuvântăm, limba cu care ne închinăm marelui Dumnezeu proslăvindu-l întru închinăciunea Troiții cei de o ființă, limba cu care cuvântând petrecem viețuirea aceasta vremelnică și nădăjduind dobândirea acei statornice ne străduim a o câștiga”; fără gramatică, limba e amenințată de „strămutare” și „dejghinare”. Romanitatea limbii române este ideea care îl conduce, și în acest cadru el încearcă să rezolve lipsa „termenilor științei
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
nu mai sunt aceleași, V. cultivă un existențialism cosmopolit, foarte înrudit cu cel al lui Mircea Eliade din cărți precum Isabel și apele diavolului, Maitrey, Huliganii sau Lumina ce se stinge, în parte caracteristic perioadei interbelice: trăirea ca esență a viețuirii de fiecare zi, supremația faptei, fie ea și gratuită (asemenea celei de proveniență gidiană), conștiința ratării, mitologizarea erosului, sensul tragic al definirii de sine, singularizarea. În același timp, jurnalul intim, transcris fără inhibiții sau mimat, devine expresia și oglinda fracturării
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
mulțimea, evrei trențăroși, mizerabili, hidoși...” și la soluțiile oferite de Kogălniceanu pentru a opri acest fenomen: „să nu se lase pe evrei să mai intre În țară și să cerceteze pașapoartele lor pentru a se Încredința de mijloacele lor de viețuire” , iar pe „cei mai murdari dintre evrei” să nu-i lase să se așeze În clădirile din centrul orașului Iași, deoarece „știu cât cuvântul de evreu este astăzi de impopular, fiind veștejite Încercările evreilor de a se sustrage de la obligațiile
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
pe acele care, prin limbajul lor specific, vorbesc despre cultura Cucuteni, despre dacii lui Burebista și ai lui Decebal, despre cucerirea Daciei de către Traian, despre atestarea documentară și despre statutul de capitală a orașului Iași. O primă medalie care probează viețuirea noastră pe aceste meleaguri din timpuri străvechi și preocupările arheologilor ieșeni de investigare a Culturii Cucuteni, prin evidențierea vechimii de 5000 de ani și împlinirea a 100 de ani de la primele cercetări ale acesteia, este realizată în 1984. După cum se
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de pe cealaltă parte. Nu mai putem preciza însă cui aparține exprimarea din legenda plasată în registrul de jos, după cum am considerat că distingerea aversului de revers, în cazul medaliei de față, nu se poate face fără a provoca discuții. Ideea viețuirii noastre neîntrerupte pe aceste meleaguri este susținută, după cum am arătat mai sus, de placheta comunei Iași, realizată de Fany Șaraga, la Aniversarea Dinastiei, de medalia aniversativă Decebal, realizată din inițiativa SNR (fig. 18av și18rv) și de o plachetă artizanală Decebal
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
că lumina și căldura astrului este un lucru necesar vieții și credeau probabil în continuarea existenței celui care a murit, îngropând totodată unelte și haine, iar trupul neînsuflețit orientat către astru, pentru ca în chip magic să le asigure în continuare viețuirea și după moarte. Descoperirea de la Cernica marchează faza timpurie a «cultului solară, cunoscut mai târziu în comunitățile de mai târziu, din epoca bronzului și fierului. Suntem la izvoarele primelor cunoștințe astronomice documentate pe teritoriul țării noastre; oamenii epocii pietrei cioplite
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]