1,701 matches
-
Mai mult chiar, "Prin Artă, prin urmare, înțeleg atât arta decorativă cât și arta pură", "Arta ar fi estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amateurs, astfel că un poet se face ebenist, un prinț muncitor "en application de cuivre", o grande dame decorează cu broderiile sale și aplicațiile de stofă interiorul hotelului orașului Bruxelles etc. Emanciparea artelor aplicate o regăsim și în programul Seccesion-ului vienez, iar Gustav Klimt ilustrează din plin dignitatea de care se bucură artele decorative, pictorul introducând decorativul nu numai ca stilizare, ci și prin elemente de orfevrerie în spațiul tabloului, dar și în spațiul extern al ramei, care devine parte esențială
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
documentează rolul jucat de revivalul baroc și de un istorism târziu în edificarea Art Nouveaului. În Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, Carl Schorske analizează importanța pe care a avut-o descoperirea culturii preclasice grecești și a artei miceniene pentru secesionismul vienez și în special pentru Gustav Klimt. Există cel puțin proiectul unui revival bizantin în arta decorativă românească influențată de Art Nouveau, proiect ilustrat cum am văzut, la nivel teoretic de critici precum L. Bachelin, Tzigara Samurcaș, Sextil Pușcariu, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
terminus pentru cortegiul de tinere femei care se îndreaptă către el pentru a oficia un ritual, de asemenea, învăluit în mister. Este vorba de un ceremonial de nuntă sau despre un rit al vegetației, descris de titlul principalei reviste secesioniste vieneze, Ver Sacrum? Obscuritatea face parte din regula jocului și întreține misterul. Loghi a evitat prim planul și din considerente de ordin strategic: asemănarea cu pictura lui Böcklin ar fi fost atunci evidentă. Misterul silvan este reliefat și de prezența personajelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
La Klimt, femeile fac obiectul unui transport erotico-oniric, sexualitatea și erotismul fiind precizate freudian prin relația cu peștele, pe când la Mirea, dincolo de fluiditățile feminine, avem și un obiect al seducției, tânărul păstor refugiat pe vârful de munte. În cazul pictorului vienez este vorba de un efect asumat, pe când G.D. Mirea pare mai degrabă atras de transpunerea într-o cheie senzuală a scenei de basm. G.D. Mirea reia fragmente-variante din acest tablou separat, ca pe un puzzle care întârzie să reconstituie originalul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca ipostază a geniului creator, reactivând și revalorificând un mit precum cel al lui Prometeu (Gilbert Durand), sau cel al lui Satan, ca erou damnat, resentimentar și exclus pe nedrept, ipostază a artistului revoltat, secesionist, "refuzat". Spre exemplu, mulți artiști vienezi cunosc oprobiul scandat filistin al criticilor sau autorităților din Viena, slab sau deloc receptive la noutatea artistică. Scandalurile au ca obiect pictura lui Klimt, deși acesta face parte din star-system-ul artistic vienez. Artistul, la rândul său, se complace în rolul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistului revoltat, secesionist, "refuzat". Spre exemplu, mulți artiști vienezi cunosc oprobiul scandat filistin al criticilor sau autorităților din Viena, slab sau deloc receptive la noutatea artistică. Scandalurile au ca obiect pictura lui Klimt, deși acesta face parte din star-system-ul artistic vienez. Artistul, la rândul său, se complace în rolul de exclus, contradictoriu și potrivnic convențiilor mult prea rigide ale lumii în care trăiește, cât și materialismului, mercantilismului ei. Dacă în practică lucrurile nu stau întotdeauna așa, cel puțin imaginea pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
indirect, ambele devin ucigașe, crima lor are o valență sexuală, iar victima este un bărbat. Inocentarea sau demonizarea feminității merg în direcția edificării unei revalorizări a femininului la scara întregii societăți, fapt cum nu se poate mai vizibil în cadrul societății vieneze la sfârșitul secolului XIX, dar care afectează într-o oarecare măsură și România sfârșitului și începutului de secol. Feminizarea societății apare ca o mișcare subversivă, ea nu înseamnă numaidecât o devirilizare a principalilor actanți politici, pierderea puterii și incapacitatea de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temă secundară, un simplu reper consultativ, deoarece subversiunea lui Klimt constă tocmai în resemantizarea actului sângeros al Judithei, care nu mai reclamă o somație patriotică, introducând în scenă o juisanță de ordin erotic și nu un act de devotament. Pictorul vienez a instrumentat subversiv, decadent, trama eroică, pentru a demantela trama erotică. Sexualitatea prezidează noile raporturi masculin-feminin și ea se înscrie într-o sferă a puterii, a dominării, a bulversării ierarhiilor cutumiare. Bărbatul aflat la picioarele ei, cufundat în somn, relevă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
desfășura"451. Într-adevăr, abordarea Art Nouveau-ului presupune în anumite circumstanțe și abilități "meșteșugărești". Dintre poeți, Arghezi își va trasa poetica așezând talentul sub semnul meșteșugului și nu al inspirației, al construcției meticuloase vizând o similitudine cu manualitatea artizanatului. Secesionismul vienez aduce și reabilitarea artelor socotite meșteșugărești, Klimt însuși va integra picturii sale elemente care țineau de orfevrerie, îmbrăcându-și personajele în metale prețioase. Theodor Enescu îl citează pe Albert Aurier, apropiindu-l de decorativismul Art Nouveau așa cum este acesta ilustrat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eclectism rezidă și din absența unui program, a unei estetici bine definite care să facă școală, singura în măsură să ofere o coeziune fiind arta academică, de care artiștii secesiunii tind să se distanțeze. Un critic avizat al Secession-ului vienez, precum Peter Vergo, este de părere că tocmai acest eclectism reprezintă punctul forte al mișcării. "Dar în realitate, puterea Secession-ului stă, mai precis, în absența oricărui astfel de program. De la început, aduce împreună "Impresioniști" și "Naturaliști", "Moderniști" și "Stiliști
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reacții împotriva naturalismului predominant al picturii academice"478. Peter Vergo refuză însă să reducă mișcarea secesionistă la această dimensiune antinaturalistă, fapt valabil și pentru fenomenul secesionist francez (un alt exemplu fiind Salonul rozacrucianist al lui Péladan). Prima expoziție a secesiunii vieneze are loc pe data de 26 martie 1898, iar afișul, ca și coperta catalogului, sunt desenate de Gustav Klimt. Pictorul situează secesiunea sub semnul unei scene mitologice semnificative, avându-i ca protagoniști pe Tezeu, zeița Atena și Minotaurul. Tezeu este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este de părere că acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul unui provincialism aflat sub jurisdicția artei academice și sincronizarea cu noile curente în arta europeană. Scopul noii societăți era și unul educativ, familiarizarea publicului vienez cu arta europeană a timpului. Societatea își trimite astfel "ambasadorii" culturali, precum pictorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul unui provincialism aflat sub jurisdicția artei academice și sincronizarea cu noile curente în arta europeană. Scopul noii societăți era și unul educativ, familiarizarea publicului vienez cu arta europeană a timpului. Societatea își trimite astfel "ambasadorii" culturali, precum pictorul și sculptorul Josef Engelhart, să convingă artiști din întreaga Europă să participe la expozițiile organizate de Secesiune. Printre artiștii cu care acesta face cunoștință și care acceptă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oficial ca stat, fiind împărțită între Prusia, Austria și Rusia. Polonezii resimt ca extrem de opresivă ocupația rusă și prusacă, datorită politicii de asimilare și deznaționalizare duse de aceastea. Regimul austriac s-a dovedit mai permisiv, astfel că la Cracovia secesionimul vienez și pictura decadento-simbolistă își găsesc mai ușor un spațiu de rezonanță. Altfel, pictorii polonezi ca și cei români călătoresc în principalele centre artistice europene ca Berlin, München, Paris și, în plus, la Sankt-Petersburg. Przybyszewski este una din figurile centrale ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alături de Bogdan-Pitești și arhitectul Ștefan Ciocârlan, încearcă realizarea unei fuziuni cu "Cercul Artistic", acțiune eșuată în ciuda tratativelor din 17 noiembrie 1897. Unul dintre punctele esențiale ale noii societăți artistice îl constituie organizarea unei expoziții internaționale, așa cum își propun și secesioniștii vienezi și organizarea unui ciclu de conferințe despre artă în stilul care a impus Junimea cu invitați prestigioși din afară. Membrii marcanți ai societății "Ileana", dintre care un rol determinant îl are Bogdan-Pitești, vizau câteva personalității culturale franceze, printre propuneri aflându
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a devenit dificil să percepi Europa. Fără îndoială, privit din Statele Unite, micul continent apare ca un soi de mare Disneyland înțesat de biserici, palate, conace, acropole, sate îmbătrînite, restaurante cu specific, berete basce, pălării tiroleze, olandeze cu saboți, sirtaki, valsuri vieneze. Astfel, în filmul Fantôme à vendre (1935) al lui René Clair, un american înstărit pune să i se clădească un castel scoțian înconjurat, în chip de șanț cu apă, de un canal cu gondole, deoarece "asta are un aer foarte
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ei uitați, acestora fiindu-le rezervate ghiveciul călugăresc sau iahnia de fasole/linte. Invariabil, listele de consumație sfârșesc prin afișarea băuturilor. Datorită prețului ridicat, cafeaua Marghiloman (cu romă se dovedea a fi aproape intangibilă (12 lei) - la concurență cu șnițelul vienez (15 lei). În aceste condiții, setea putea fi ostoită cu sfertul de vin alb de masă (6 lei), vinurile din podgoriile Atta Constantinescu, țuică (3 lei), rom (3 lei), coniac (3 lei), secărică (2 lei), anison (2 lei), sau cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proprie la limba Celuilalt se realizează nu sub presiune exterioară dictată de împrejurări, ci ea este răsfrângerea naturală a unei mutații sufletești. Există cel puțin trei scene care ilustrează aceasta: întâlnirile de la Arad înainte și după nunta Milenei și episodul vienez. Văzând-o pe Persida între nuntași, din întâmplare, Națl se apropie și îi vorbește în românește, în prezența lui Codreanu. Tot românește îi vorbește și Marei și apoi, din nou, Persidei ca s-o anunțe că pleacă a doua zi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tranziție eșuată, un altoi care nu prinde (Iorgovan). 3.4. Bărbatul acesta: soțul meu Între 1890 și 1910 ne spune Jacques Le Rider capătă contur și înflorește la Viena ceea ce istoricii ideilor și ai literaturii au convenit să numească "modernitatea vieneză", traducere a expresiei germane "Wiener Moderne". Bazele acestui proces fuseseră așezate în 1848 (anul nașterii scriitorului șirian) și acesta se prelungește până spre 1938 (mai bine de un deceniu după stingerea lui Slavici din 1925). Anii de apariție ai romanului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nu întâmplător. Reluarea discuției asupra reprezentărilor și a valorilor culturale tradițional asociate masculinului și femininului de care se leagă simptomele individuale ale crizei identității sexuale a constituit una din marile teme ale modernității de la începutul secolului, mai ales în contextul vienez. Bărbații (sau personajele masculine din ficțiuni) întreprindeau o redefinire a identității lor sexuale: fie printr-un protest masculin împotriva feminității pe care o descopereau în ei înșiși, fie prin cultul femininului, legat de critica și de "deconstruirea" valorilor masculine. Slavici
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Opoziție semantică de alteritate în nuvelele Moara cu noroc și Comoara", în Slavici Evaluări critice, Editura Facla, Timișoara, 1977. Lăsconi Elisabeta, "Mara de la epopeea burgheză la abisul pasiunilor", prefață la Mara, Editura Național, București, 1996. Lăsconi Elisabeta, "Mara și modernitatea vieneză", în Caiete critice revistă lunară de critică literară și informație științifică, 9-10 (106-107), 1996. Lăsconi Elisabeta, "Moara cu noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002. Lăsconi Elisabeta, "Pădureanca de Ioan Slavici
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas, București,1998. Pădurean Corneliu, Populația comitatului Arad în secolul al XIX-lea, Editura Universității "Aurel Vlaicu", Arad, 2003. Pocs Ollie, Our intimate relationships marriage and family, Harper and Row Publ., New York, 1989. Le Rider Jacques, Modernitatea vieneză și crizele identității, traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași 1995. De Rougemont Denis, Iubirea și Occidentul, ediția a doua revizuită, text integral, traducere și note de Ioana Feodorov, introducere de Virgil Cândea, Editura Univers, București, 2000
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sa. E vorba, pe scurt, de clasificarea eroilor în "personaje slabe", respectiv "personaje energice". Vezi op. cit., p. 261. 142 E vorba de lucrarea lui Otto Gross, Uber psychopatische Minderwertigkeiten publicată la Viena în 1909. 143 Elisabeta Lăsconi, "Mara și modernitatea vieneză", Caiete critice, revistă lunară de critică literară și informație științifică, 9-10 (106-107), 1996, pp. 81-91. 144 Otto Weininger, Taschenbuch und Briefe an einen Freund, ed. de Artur (sic!) Gerber, Leipzig-Viena, 1919, p. 66 apud Jacques Le Rider, Modernitatea vieneză și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
modernitatea vieneză", Caiete critice, revistă lunară de critică literară și informație științifică, 9-10 (106-107), 1996, pp. 81-91. 144 Otto Weininger, Taschenbuch und Briefe an einen Freund, ed. de Artur (sic!) Gerber, Leipzig-Viena, 1919, p. 66 apud Jacques Le Rider, Modernitatea vieneză și crizele identității, Editura Universitații "Al. I. Cuza", Iași, 1995, p. 155. 145 Ioan Slavici, Opere, vol. 11, Editura Minerva, București, 1983, p. 518. 146 Hermann Bahr, Zur Uberwindung des Naturalismus, Stuttgart, 1968, p. 57 apud William M. Johnston, Spiritul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]