60,203 matches
-
lui august când fructele îmi pătaseră bluza când pe degete îmi ningea un polen străveziu când încheiasem o carte dedicată amurgului când tatăl meu Augustin se pregătise de moarte și eu nu știam o țigancă deghizată în nufăr îmi ghicea viitorul Goluri }ipătul galben se aude desperecheatele păsări își caută cuibul dacă ai ațipit în amiaza târzie casa luminii mai strâmtă se arată o culoare ce se destramă sub pleoape până la alb până la cuvântătoarele fibre tușele vieții se estompează într-un
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
său. În fond, ce ar fi făcut cu câteva sticle de votcă în plus: poate ar fi scurtat intervalele dintre păhăruțe, dar asta ar fi însemnat că ar fi micșorat și perioadele de adâncă fericire în care se gândea la viitorul păhăruț. Sau poate ar fi stat mai mult în birt, permițându-și încă un ceas, un ceas jumate de reverii ori pur și simplu uitându-se la concetățenii săi și la Ninocika. Sau poate că s-ar fi îmbătat, ieșindu
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
Oamenii de prisos, roși de idealuri nu doar nerealizate, dar și nelămurite, niște îngândurate firi involuntare, ajung incapabili de a începe ceva, dar se trezesc continuându-și din inerție, demobilizați, viața agonică. Ei sunt niște înfrânți nostalgici, care își văd viitorul și chiar prezentul doar prin retorica stereotipă a utopiei. Lumea oamenilor singuri este nouă prin filosofia narativă care îi este aplicată, la nivelul stărilor psihologice și al relațiilor sociologice. Perspectiva devine idee. Iar ideea capătă virtutea de a deforma. Așadar
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
CNAV-ul. Luni 17 decembrie, încep să lucrez la CEHD (Centrul de Studii de Istoria Apărării) de la Vincennes. În principiu, aș mai putea fi salariat până la vârsta de 65 de ani. M-ar mira să mă îndârjesc atât... Despre acest viitor apropiat, Ultima și cu mine vorbim adesea. Ea mai văzuse Parisul și înainte de a ne întâlni, dar iată-o locuind aici de zece luni încoace. Are și unele colaborări la Radio France International. Știe că eu "m-aș cam întoarce
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Quarta et Quintus au petrecut după-amiaza la noi, răsfățați alimentar de Ultima, care îi adoră. La 18 și 16 ani, copiii mei francezi duc viața dură a adolescenților acestei epoci, care trebuie să studieze și să-și aleagă cu grijă viitorul profesional. În compania noastră, ei par a se odihni întrucâtva de tensiunile acestui bellum omnium contra omnes. Vineri, 12 aprilie 2002 La Vincennes, de-a lungul săptămânii, am avut "înfruntări" cu directorul CEHD-ului: mic, urât și agresiv. E un
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
-i dimensiunea unei vieți întregi. Și, sunt sigur că dacă dezlănțuirea aceea ar mai fi ținut încă, aș fi rămas veșnic tânăr. Iar, fiindcă lucrurile stăteau așa și nu altfel, nu ne puneam în nici un fel vre-o problemă de viitor, căci viitorul nici nu exista. Nici vorbă de familie, căsătorie, ori alte convenții de acest fel. Ar fi fost absurd, cu totul aberant și nelalocul lui. Noi trăiam doar un lung șir de prezenturi și asta ni se părea de
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
unei vieți întregi. Și, sunt sigur că dacă dezlănțuirea aceea ar mai fi ținut încă, aș fi rămas veșnic tânăr. Iar, fiindcă lucrurile stăteau așa și nu altfel, nu ne puneam în nici un fel vre-o problemă de viitor, căci viitorul nici nu exista. Nici vorbă de familie, căsătorie, ori alte convenții de acest fel. Ar fi fost absurd, cu totul aberant și nelalocul lui. Noi trăiam doar un lung șir de prezenturi și asta ni se părea de ajuns. Cel
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
în nici un caz n-o recunoșteam. Era de neconceput și, mai ales, nu se potrivea defel cu ceea ce știam și credeam eu despre ea. Auzi nebunie... Exact în momentul în care mă înecam, ea voia să-mi fac proiecte de viitor. -Nu e deloc momentul, i-am spus sugrumat după ce m-am lămurit că era chiar ea și că nu era vorba de nici o glumă. -Pentru tine nu e niciodată momentul, mi-a replicat ea, du tac au tac. -Dar, eu
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
New Orleans am Învățat cum să Înființez, organizez și conduc o companie americană: acolo i-am pus o bază solidă asigurându-ne În același timp și o viață plăcută. În timpul unei călătorii la un meeting din Florida, discutând cu Jenny viitorul companiei, m-a Întrebat dacă sunt mulțumit de New Orleans tot atât de mult cu cât ea este mulțumită de St. Louis. Față de altădată, situația financiară a companiei precum și banii câștigați prin vinderea proprietății din California, ne permiteau acum să ne instalăm
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
făcut), ușurează tratamentul și ca atare treptat Îi Înlocuiesc pe cei convenționali. Fabricați din aliaje speciale și conținând părți fragile, noul tip nu este ușor de reciclat, ceea ce permite companiei noastre să ne arătăm superioritatea. Alfel, nu știu ce ne va aduce viitorul, dar pentru un timp prosperitatea Întreprinderii este asigurată. ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ ND: Draga Claudiu, am să abordez În continuare un aspect pe care lumea Îl cunoaște mai puțin, și anume activitatea ta științifică. Mă voi ghida Între altele după revista ”The
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
discuta la un nivel Înalt, nu poate fi așa de rău...” De-a lungul anilor, cum pofta vine mâncând, am depășit cu mult limitele preocupărilor companiei mele, abordând in revista nu numai subiecte de interes general, dar și unele de viitor. Sătul de cererile de revizie pe care consultanții revistelor de specialitate se simt obligați să le facă, m-am bucurat de libertatea de a scrie ce, și cum Îmi place. Trecusem și eu prin faza În care voiam să arăt
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Candidat În Științe”, o formă copiată după Sovietici premergătoare doctoratului, organizația de partid locală de care trebuia să fiu sprijinit mi-a râs În nas. In schimb, la Securitate mi s’a cerut să fiu informator, promițându-mi se un viitor strălucit deoarece puteam pătrunde În societatea Înaltă, adică acolo unde securistul obișnuit nu ar fi avut credibilitate. Am fost ades amenințat că voi fi re-arestat: tatăl meu, Încrezător În ubicuitatea și perenitatea justiției, mi-a arătat mereu că nu pot
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
științifică’, aromâna este o limbă aparte, nu una coruptă de o populație română răzleață, ci una vorbită de frați ai românilor. În mintea mea, un efort atât de substanțial merita o cauză mai bună... Aceasta ne-o va dovedi Însă viitorul, când poate din tot ce am făcut pentru materialele din stomatologie nu va rămâne nimic, iar el va fi văzut drept cel care și-a Închinat viața unei cauze mărețe... Mă laud și cu prietenia lui Alexandru Cetățeanu, un om
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
și să ajungă amîndoi niște oi negre? în penumbra culoarului, ochii ei dezamăgiți se albăstriseră și fața i s-a strîns, asprită, a coborît încruntată scara îngustă de lemn și pe cea lată de marmură, așa cum va coborî, într-un viitor apropiat, scările unor blocuri de periferie, cînd se apropia ora de întoarcere acasă a amicului Florinel. Ca să dreagă puțin atmosfera, Radu se întorsese la trecutul casei de pe Calea Victoriei, în care urmau să mai stea ore bune . Foiala agitată de jos
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
sâmbure îmi urmăresc fapta și ea șerpuiește pe tot arborele meu osos până sus. D: O câte glasuri se aud în vocea mea neauzită! T: Vino vineri când sunt obosit: un moșneag trântindu-se-n propria-i moarte... D: Ce viitor au postumii... N: De-aș avea buze aș rosti dimineața îngerului negru deodată cu mine zămislit de-aș avea mâinile în afară aș lumina - vreau să deschidem farmacia zăpezii. M: Stau în strană și gândul a piatră-mi miroase caut
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
Scrutând viitorul Și dintro dată m-am trezit Îmbrăcată În realitatea prozaică Și prozodică a cotidianului. Am Înghițit ca pe o avalanșă Veștile matinale Sperând că, mai târziu, le voi repera Și reorganiza În liniștea Unei după-amiezi meritate. Dar nu am avut
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
Împăturit fără să vreau În verva colocvială ce mă-mbrâncea la fiecare colț de stradă, În magazine, În privirile lor, până și-n dialogul din tăcerea ta. Mă sufocam Încet și cu migala, În intemperia aceasta trivială, De lipsa unui viitor relevant Și m-am Îngrozit, Îmbrățișându-mi tâmplele, Ca pe niște comori neprețuite, În speranța infima de a salvgarda O ultimă firidă de vers creator. Ars scribendi Închide-n cuvinte fantasme psihoze, sentințe și basme, versuri Încadrate În rime ca
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
pădurile textului și pășunile alpine ale subtextului Își unesc fericit teritoriile. Dumitru M. Ion WHITE LION sunt puternică, dragul meu, sunt un leu alb. șiam să mă ridic din ochiul lacrimei... am plâns cât un fluviu, pentru că am văzut În viitor! știam că tu mă vei părăsi, iar! pentru alte femei. am plâns și plâng, si poate voi mai plânge, nu am cum să Iți explic câți fluturi zboară În interiorul meu, cum mor și mă lasă cântând de dor... să implor
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
despre viața lui Mircea Eliade, publicându-le și comentându-le în Revista de istorie și teorie literară, nr. 1, ianuarie-martie 1983. Este reprodus în primul rând actul de naștere nr. 1996 din 1 martie 1907, prin care se certifică nașterea viitorului scriitor la 28 februarie 1907 (stil vechi), ora 5 dimineața. "împricinatul" confirmă această dată în Jurnal vol. II, Editura Humanitas, 1991, p. 459, ed. a II-a, 2004, p. 473, versiunea americană, vol. IV, The University of Chicago Press, p.
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Într-o ultimă luptă, Într-o ultimă bătălie. Dar ecoul luptelor s-a stins. Timpul a trecut și totul s-a schimbat! Au fost războaie, vremuri de glorie și vremuri de restriște. Popoare si neamuri au trecut dinspre trecut spre viitor, au venit pe lume și s-au petrecut din lume generații, iar colțul de rai unde i-a Încremenit Dumnezeu pe voevodul de piatră și câinele său a trecut În stăpânirea când a unui crai, cînd al altuia. Vremurile s-
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
ce s-au petrecut pe alte tărâmuri, Într-u pomenirea lor, peste lutul din care am venit și noi și ei și unde ne-om Întoarce noi si ai nostri ca să-i Întâlnim acolo iară, unde trecutul se amestecă cu viitorul și unde nu mai e nici timp și nici spațiu. Acuma eu de o bărdacă bani n-am avut, dar de o sticluță tot m-am Învrednicit, fiindcă omul dacă poate, apoi musai că trebuie să guste din zeama celui
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
Assistant Secretary of War. Dar decizia trebuia să fie întâi aprobată de Department of Defence, după care Președintele Eisenhower semnează un decret special (“special bill”) pe care Congresul îl aprobă imediat, deoarece Eliade era “absolut necesar (required) pentru securitatea și viitorul Statelor Unite”. Este adevărat că o asemenea lege există, dar aplicabilă mai mult cercetătorilor în științe (cu precădere în știință atomică). Cam în același timp Brauer este sunat de o doamnă care-i spune că ea examinase și aprobase dosarul lui
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Tokes, dar nu au reacționat în niciun fel, ceea ce este mai repede considerat un semn de vinovăție decît de lașitate!! După înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu Regatul Român, ungurii transilvăneni au beneficiat de toate drepturile înscrise în Constituția României. De exemplu; viitorul tătic a lui cap pătrat termină, în limba maghiară, Institutul Teologic Reformat din Cluj în 1938 și pleacă mai departe la studii în Germania și Elveția. De unde se intoarce imediat după intrarea triumfala a Amiralul Horthy în Kolozsvar (adică Cluj
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
poți vedea pe cel asemenea ție. Or, după cum s-a spus în cele de până acum, viața sufletului constă în a căuta să vezi pe Dumnezeu. Dar necunoașterea a ceea ce este cu adevărat bine așterne un fel de ceață în fața viitorului și negura aceasta se tot îndesește cu vremea, devenind ca un fel de nor. Iar din pricina acestei necunoașteri adânci nu mai pot pătrunde în suflet razele adevărului. Lipsindu-i lumina, însăși viața se slăbănogește, după cum s-a și spus, că
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
intrat În apă”. Urmează pasaje În care tulburările erotice reproduse eclipsează din nou orice reprezentări onirice. Nici cea de-a treia parte a romanului nu face notă discordantă de la limbajul deja consacrat. „Kenya, mon amour” sau „Doamnele Îndrăgostite vin din viitor” modelează viziuni de o vulgaritatea puerilă. Fric este un roman atipic, mostră a livrescului vulnerabil. A faptului că răspântia ce desparte rafinamentul stilistic de vulgaritate nu a fost niciodată mai fragilă. Rămâne opțiunea autorului să aleagă calea. Și a cititorului
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]