1,712 matches
-
de apă, cu viteză cea mai mare. Relieful albiei este format dintr-o alternanta de aluviuni de diferite grosimi, dispuse în bancuri sau dune de diferite forme, care se află într-o mișcare periodica. Deplasarea se face cu precădere la viituri. Materialele aluvionare au de obicei o constituție heterogena atât din punct de vedere petrografic cât și granulometric. Analizate pe distanțe mari se observă o descrestere a diametrului aluviunilor în josul râului, de la bolovăni mari în regiunile muntoase, până la nisipuri și maluri
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
lărgirea și deplasarea lor duc la calibrarea patului de meandre, respectiv la formarea unei albii majore. Albia majoră este înțeleasă mai mult ca o noțiune hidrologica și anume aceea porțiune a văii care este afectată de apă curgătoare numai la viituri; i se mai spune și zona sau câmpia inundabila, iar în românește există și termenul de lunca. Ultima noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni neinundabile care se găsesc, ca poziție în albia majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
lunca colectorului, poate fi pricinuita de depunerea unui con de dejecție. Conurile din lunca sunt mult mai aplatizate decât cele ale torenților deoarece au fost depuse în întregime sub apă. Importantă luncilor. Luncile au caracter regulator pentru scurgerea apelor în timpul viiturilor. Totodată, ele sunt foarte fertile, din cauza stratului de aluviuni fine ce le acoperă și din cauza micii adâncimi a pânzei freatice. Culturile practicate aici dau producții importante chiar pe timp de secetă. Viiturile neprevăzute pot provoca pagube atât pentru culturi cât
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Luncile au caracter regulator pentru scurgerea apelor în timpul viiturilor. Totodată, ele sunt foarte fertile, din cauza stratului de aluviuni fine ce le acoperă și din cauza micii adâncimi a pânzei freatice. Culturile practicate aici dau producții importante chiar pe timp de secetă. Viiturile neprevăzute pot provoca pagube atât pentru culturi cât și pentru diferite construcții (șosele, căi ferate, locuințe, poduri). De aceea se pune problema amenajării luncilor în vederea frânarii acțiunilor distructive ale inundațiilor. Amenajările se fac de obicei prin îndiguiri. O serie de
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
în 2011 . Peșteră a servit ca loc de refugiu locuitorilor don zona platoului calcaros Gramat în timpul Războiului de 100 de ani și al războaielor religioase, dar se pare că abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a unei viituri violente a râului, a fost spartă o cale de comunicare între fundul avenei și galeriile subterane. Astăzi, în anul 2010, Avena din Padirac reprezintă una dintre intrările într-o rețea subterană care se întinde pe mai bine de 40 km
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
mică recunoaștere. În această galerie, el și însoțitorii săi parcurg 450 m în direcția aval și ajung la "Cascade de l’Avenir - Cascadă Viitorului". În 1951, Jean Lesur, cu o echipă de cercetași și de speologi locali sunt surprinși de viituri, dar reușesc să ajungă la "Bivuacul 5000" (situat la 5 km de intrare). În august 1962, are loc raidul Clubului de speologie din Paris. Trei echipe, numărând în total 27 de oameni, descoperă "Allées Cavalières ( Aleile cavalerești)" și regăsesc râul
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
complet. Sursa principală de apă constituie izvoarele și precipitațiile atmosferice. Răut Primăvara în lunile martie-aprilie, topirea zăpezilor din bazinele râurilor produce ridicarea nivelului de ape în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie la formarea viiturilor pluviale. Debitul maxim instantaneu ale apelor mari de primăvară a fost de 35,8 m/s înregistrat în 1980, iar debitul maxim a viiturilor pluviale de 59,4 m/s s-a înregistrat în 1984. La finele lunii martie din
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
ape în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie la formarea viiturilor pluviale. Debitul maxim instantaneu ale apelor mari de primăvară a fost de 35,8 m/s înregistrat în 1980, iar debitul maxim a viiturilor pluviale de 59,4 m/s s-a înregistrat în 1984. La finele lunii martie din 1969, precipitațiiile abundente au cauzat ridicarea nivelului apei în Răut cu 4,5 m și a inundat unele zone locative. Ca rezultat 120 de
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
apă, hidroenergia și piscicultura. - Lacul de acumulare cu un volum total de 1.400 mil m³, al doilea din țară după Porțile de Fier I, are prevăzut un volum de combatere a inundațiilor de 550 mil. m³ care permite atenuarea viiturii cu asigurarea de 1% de la 2.940 m³/s la 700 m³/s și împreună cu îndiguirile din aval, scoaterea de sub inundații a 100.000 ha terenuri din luncă. - Irigațiile se pot dezvolta pe o suprafață de 140.000 ha, câte
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
etanșări a fundației, precum și a executării independente a corpului central din nisipuri argiloase și a zonelor laterale din balast. Corpul barajului include batardoul amonte. Protectia taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - Pentru evacuarea viiturilor cu asigurare de peste 1% (2.940 m³/sec) s-a prevăzut un evacuator de suprafață, amplasat pe grindul recifal mal drept, între barajul de pământ și barajul de închidere mal drept. Este constituit dintr-un prag deversant, canalul rapid, disipatoarele
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
lungime, 34,5 m lațime și 48,5 m înălțime; este de tip turn de beton armat monolit parțial inclusă în baraj și fundată pe calcar. Este prevazută cu 6 deschideri, 2 pentru centrale și 4 pentru evacuarea debitelor de viitură și goliri de fund. Parțial au fost folosite și pentru devierea apelor în timpul execuției lucrărilor. Galeriile de alimentare a centralelor și golirile de fund sunt unite într-un bloc monolit și sunt fundate pe calcar. - Clădirea centralelor hidroelectrice este amplasată
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
2 m. Taluzurile lacului sunt protejate cu dale de beton armat. În zona aval s-a prevăzut un stăvilar de evacuare a apelor în Prut, prin care se asigură atât regularizarea debitelor lacului de compensare cât și scurgerea debitelor de viitură atenuate. Stăvilarul are 3 deschideri de 10,0 m echipate cu stavile segment și un prag deversant de 25 m lungime. - În scopul asigurării furnizării debitelor necesare pe Prut, în perioadele de nefuncționare a nodului de presiune sau efectuării de
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
fost măsurat în timpul sezonului uscat în 1960, când a fost de 3.280 m/s. În timpul sezonului musonic (iunie-octombrie), inundațiile sunt un fenomen comun. Defrișările din bazinul fluviului Brahmaputra au dus la creșterea nivelului de înnămolire, la creșterea numărului de viituri, și la eroziunea solului în habitatul din aval, cum ar fi Parcul Național Kaziranga. Ocazional, inundații masive cauzează pierderi pentru culturi și pierderi uriașe de vieți omenești și proprietăți. Inundarea periodică este un fenomen natural, important din punct de vedere
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
să se întoarcă acasă pe data de 22 martie. Poliția a închis unele drumuri, dar acestea au fost redeschise pe data de 29 martie pentru unele autovehicule. După ce a fost observată o a doua fisură, care ar fi putut cauza viituri torențiale, drumurile au fost închise din nou, dar au fost redeschise pe 1 aprilie. Fisura este lungă de 500 m, direcția fiind de la nord-est spre sud-vest, cu 10-12 crateri care aruncă în aer lavă cu o temperatură de 1000 °C
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
otrăvitoare, în special la oi. Erupția eliberează între 150.000 și 300.000 tone de CO pe zi. La 14 aprilie 2010, vulcanul a erupt o a doua oară după o scurtă întrerupere, de data aceasta în centrul ghețarului, cauzând viituri de zăpadă topită, ceea ce a dus la evacuarea a 800 de persoane. Drumul din apropierea râului Markarfljót a fost distrus în mai multe locuri. Spre deosebire de prima erupție, a doua erupție a avut loc chiar sub calota de gheață. Apa rece a
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
membrilor Clubului South Fork.După o perioadă cu ploi abundente, barajul s-a rupt la ora 3:10, în după-amiaza zilei de 31 mai 1889. Apele furioase au lovit orașul Johnstown 47 de minute mai târziu, la ora 4:07. Viitura, cu o înălțime de 12 metri și o lățime de 700 m, a smuls 20 de metri de pământ în timp ce își croia drum spre Johnstown. Douăzeci de milioane de tone de apă au străbătut, cu o viteză de 60 km
Andrew Carnegie () [Corola-website/Science/316711_a_318040]
-
metri și o lățime de 700 m, a smuls 20 de metri de pământ în timp ce își croia drum spre Johnstown. Douăzeci de milioane de tone de apă au străbătut, cu o viteză de 60 km/oră, valea spre Johnstown. Când viitura a ajuns în oraș, a măturat totul în calea ei, 1.600 de case și 280 de întreprinderi. Peste 2.000 de oameni au murit imediat, iar autoritățile au estimat numărul de morți la un total de aproximativ 2.500
Andrew Carnegie () [Corola-website/Science/316711_a_318040]
-
și Poiana. Regularizările au fost făcute în a doua jumătate a deceniul VIII, sec.XX, după inundațiile din 1970 și 1975. În urma acestor lucrări au rămas văi părăsite, în cea mai mai mare parte colmatate, care mai primesc apă în timpul viiturilor mari. Inundațiile din sec.XIX au determinat și strămutarea totală a vetrei unor sate (Ciulnița, Ion Ghica, Ivănești) sau numai parțială (Poiana și Ghimpați); altele cum a fost Cătunul Livedea a fost părăsit după ce cursul Ialomiței a fost abătut din
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
30-45 zile, norma fiind de 26-30 zile. Inundațiile au avut loc ca rezultat al cantităților enorme de precipitații căzute pe teritoriul Ucrainei de Vest, în cursurile superioare ale rîurilor mari; începînd cu 18 mai 2010 s-au format mai multe viituri pluviale mari, care pe teritoriul Republicii Moldova s-au suprapus formând o singură undă de viitură, deoarece nivelul apei nu dovedea să scadă la nivelul anti-viitură. În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
enorme de precipitații căzute pe teritoriul Ucrainei de Vest, în cursurile superioare ale rîurilor mari; începînd cu 18 mai 2010 s-au format mai multe viituri pluviale mari, care pe teritoriul Republicii Moldova s-au suprapus formând o singură undă de viitură, deoarece nivelul apei nu dovedea să scadă la nivelul anti-viitură. În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut și Nistru din regiunea Carpaților au căzut ploi torențiale puternice și foarte puternice, care
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
să scadă la nivelul anti-viitură. În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut și Nistru din regiunea Carpaților au căzut ploi torențiale puternice și foarte puternice, care au format valul maximal al viiturii. Acest fenomen natural în perioada iunie-iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru și Prut pe teritoriul RM. Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea, surparea și ruperea digurilor, provocând ieșirea
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
atmosferic de înălțime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut și Nistru din regiunea Carpaților au căzut ploi torențiale puternice și foarte puternice, care au format valul maximal al viiturii. Acest fenomen natural în perioada iunie-iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru și Prut pe teritoriul RM. Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea, surparea și ruperea digurilor, provocând ieșirea apei în luncă, inundarea terenurilor agricole și a unor sate
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
Cernăuților pe 26 iunie debitul de apă a constituit 1740 m3/s. La intrarea în lacul de acumulare Costești-Stînca debitul de apă a oscilat între 1350 și 1440 m3/ s. Pe 29-30 iunie s-a format încă o undă de viitură, care pînă la 2 iulie a creat debite de apă de la 1740 pînă la 1930 m3/ s. Pe 1 iulie, reieșind din situația creată, comisia mixtă moldo-română a luat decizia privind mărirea debitului de evacuare a apei din lacul de
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
unde sunt amplasate localitățile Cotul Morii, Obileni și Sărăteni. La 13 iulie a fost efectuată ruptura controlată a digului de protecție pe r. Prut la confluență cu afluentul Nîrnova, care a exclus o eventuală rupere a acestui dig de apele viiturii cu debitul 900-1050 m3/s, inudarea luncilor și localităților pînă la gura de vărsare a Prutului și a permis evacuarea controlată a apelor. Începînd cu 16 iulie debitul de evacure a apelor din lacul de acumulare Costești-Stînca este micșorat pînă
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
Isaccea-Niculițel) și Lunca Dunării. Trăsăturile proprii reliefului colinar se regăsesc mai mult în partea de sud sud-vest, unde apar frecvent înălțimi ce depășesc 200 m. Nivelul de luncă, principala treaptă genetică a reliefului fluvial, își modifică aspectul mai ales la viituri, ducând la formarea ostroavelor în albia minoră a Dunării. În fața portului a apărut, la începutul anilor 1980, o limbă de nisip, care, cu o uluitoare rapiditate, s-a transformat într-o adevărată insulă, năpădită întâi de ierburi, dar care astăzi
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]