1,711 matches
-
prin albie în zona localităților, se obține o primă informație asupra bazinelor susceptibile de a genera viituri rapide cu efecte grave. Pentru aceste bazine urmează a se efectua, ulterior, analize detaliate, privind atât ploaia generatoare, cât și formarea, respectiv propagarea viiturilor prin albie. Metoda coeficientului de scurgere GIS Fig. 1*). Bloc-diagrama metodei coeficientului de scurgere 2.2. Metoda fiziografică Se utilizează ca elemente de prelucrat în GIS următoarele hărți în format digital: a) acoperirea (utilizarea) terenului; ... b) zonarea tipurilor de sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
calculează capacitatea de înmagazinare S din relația: (2.2.1) │ CN │ �� └ ┘ 4. Pe baza acestor elemente se determină timpul de întârziere T(L) (T-lag), definit ca timpul care trece între centrul intervalului ploii și momentul în care se produce vârful viiturii, cu relația (US Department of Agriculture, 1997): (S+1)^0.7 T(L) = (3.28084L)^0.8 ───────────────────── (2.2.2) 1900 radical din I(B) unde: T(L) - timpul de întârziere în ore; L - lungimea albiei principale în m; I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
suprapuse peste cele identificate în cadrul metodei precedente, reținându-le pentru analize detaliate doar pe cele care se regăsesc în ambele metode. Evident, și această procedură are un caracter aproximativ, fiind utilizată pentru triere preliminară. 3. Diagnoza bazinelor susceptibile de a genera viituri rapide 3.1. Metoda estimării precipitațiilor prag Pentru bazinele reținute la selectarea preliminară, în zona localităților se parcurg următorii pași: 1. În lungul râului, în localitate, se stabilesc pe bază de măsurători hidrologice expediționare chei limnimetrice, care se prelungesc prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
corespunzător ploii cu probabilitatea de depășire de 1%), se determină ploaia orară care a generat aceste debite. 8. Utilizându-se coeficienți de trecere de la ploaia orară la alte durate se determină valori ale precipitației, care, odată depășite, pot conduce la viituri rapide. Aceste valori-prag, la care se adaugă valoarea precipitației orare, vor fi folosite pentru alarmarea populației și autorităților în caz de precipitații torențiale. Se recomandă ca valorile astfel obținute ale precipitațiilor să fie testate în cadrul unor modele cu parametri distribuiți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
1), Q(2), respectiv Q(5), suprafața inundată, adâncimile corespunzătoare, pagube posibile și mărimea precipitațiilor-prag care generează aceste consecințe. 3.2. Metoda genetică Pentru bazinele reținute la selectarea preliminară se parcurg următorii pași: 1. Se alege mărimea precipitației generatoare de viituri rapide: a) fixând anumite valori prestabilite, indiferent de localizarea bazinului pe teritoriul țării, se propun următoarele valori-prag ale precipitației P: ... - 100 mm/30 de minute; - 120 mm/1h; - 140 mm/2h; - 150 mm/3h; b) calculând doar pentru probabilitatea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
4. Metoda de detaliere a diagnozei Această etapă nu este obligatorie, urmând a fi aplicată acolo unde mărimea consecințelor anticipate (pagube materiale, pierderi de vieți omenești) este considerată importantă. Se parcurg următorii pași: 1. Se stabilesc caracteristicile ploii generatoare de viituri rapide în următoarele ipoteze: - probabilitatea de depășire a ploii de calcul: p(i) = 5%; 2%; 1% și 0,5%; - durata ploii de calcul D(k) = 30'; 1h; 2h și 3h. Se obține: - stratul precipitat h(i,k), cu probabilitatea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
k) (anexa nr. 2) - hietograma ploii de calcul (anexa nr. 3); Fig. 5*). Bloc-diagrama metodei de detaliere a diagnozei 2. Se efectuează rulări pentru evaluarea reacției bazinului. 3. În zona localității (localităților) din aval se efectuează calcule de propagare a viiturilor și delimitare a zonelor inundabile în următoarele ipoteze: - viitura rapidă produsă de precipitația generatoare, conform ipotezelor prezentate la pct. 1; - idem, în condițiile micșorării secțiunii de curgere în diverse ipoteze, ca urmare a construcțiilor realizate în apropierea malurilor și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
nr. 3); Fig. 5*). Bloc-diagrama metodei de detaliere a diagnozei 2. Se efectuează rulări pentru evaluarea reacției bazinului. 3. În zona localității (localităților) din aval se efectuează calcule de propagare a viiturilor și delimitare a zonelor inundabile în următoarele ipoteze: - viitura rapidă produsă de precipitația generatoare, conform ipotezelor prezentate la pct. 1; - idem, în condițiile micșorării secțiunii de curgere în diverse ipoteze, ca urmare a construcțiilor realizate în apropierea malurilor și a depozitării de deșeuri lemnoase sau menajere; - idem, în condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
de curgere la poduri, podețe, subtraversări sau supratraversări; - idem, în condițiile cedării zonelor blocate; hidrograful obținut la ieșirea din localitate va fi propagat aproximativ până la următoarea localitate din aval, unde se reiau calculele hidraulice. 4. Caracterizarea zonelor inundabile afectate de viituri rapide Deoarece evaluarea pagubelor din zonele inundate ridică probleme dificile, se consideră suficientă identificarea zonelor cu nivel ridicat de pericol, așa cum este definită în metodologia pusă la punct (Loat and Petrascheck, 1997, Musy et al., 2000) pentru SFOWG (Swiss Federal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
identificarea zonelor cu nivel ridicat de pericol, așa cum este definită în metodologia pusă la punct (Loat and Petrascheck, 1997, Musy et al., 2000) pentru SFOWG (Swiss Federal Office of Water and Geology) și prezentată în anexa nr. 4. În cazul viiturilor rapide, cauzate de ploi torențiale de scurtă durată, intensitatea ploii depășește viteza de infiltrație, iar stocajul în zona nesaturată este redus. Ca atare, în aplicarea metodologiei SFOWG, se poate admite fără a greși prea mult că viitura are aceeași probabilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
4. În cazul viiturilor rapide, cauzate de ploi torențiale de scurtă durată, intensitatea ploii depășește viteza de infiltrație, iar stocajul în zona nesaturată este redus. Ca atare, în aplicarea metodologiei SFOWG, se poate admite fără a greși prea mult că viitura are aceeași probabilitate de depășire ca și precipitația care o generează. Având în vedere faptul că determinarea gradului de periculozitate al zonelor inundate presupune analize hidrologice și hidraulice pentru un număr important de cazuri (probabilități de depășire 1%; 5%; 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
vedere faptul că determinarea gradului de periculozitate al zonelor inundate presupune analize hidrologice și hidraulice pentru un număr important de cazuri (probabilități de depășire 1%; 5%; 2% și 0,5%), într-o primă etapă se pot efectua rulări doar pentru viitura rapidă generată de precipitația cu probabilitatea de depășire de 1%. Ca urmare, în loc de nivelul de periculozitate al zonelor inundate, se vor cartografia doar clasele de intensitate ale acestei viituri în zona inundată, oferind o imagine destul de concludentă asupra zonelor celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
5%), într-o primă etapă se pot efectua rulări doar pentru viitura rapidă generată de precipitația cu probabilitatea de depășire de 1%. Ca urmare, în loc de nivelul de periculozitate al zonelor inundate, se vor cartografia doar clasele de intensitate ale acestei viituri în zona inundată, oferind o imagine destul de concludentă asupra zonelor celor mai sensibile la viituri rapide. 5. Parametri caracteristici ai scurgerii torențiale Drept parametri caracteristici ai scurgerilor torențiale se consideră: - coeficientul de scurgere alfa; - coeficientul de torențialitate al scurgerii lichide
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
precipitația cu probabilitatea de depășire de 1%. Ca urmare, în loc de nivelul de periculozitate al zonelor inundate, se vor cartografia doar clasele de intensitate ale acestei viituri în zona inundată, oferind o imagine destul de concludentă asupra zonelor celor mai sensibile la viituri rapide. 5. Parametri caracteristici ai scurgerii torențiale Drept parametri caracteristici ai scurgerilor torențiale se consideră: - coeficientul de scurgere alfa; - coeficientul de torențialitate al scurgerii lichide tau(l); - torențialitatea scurgerii solide tau(s); - coeficientul de periculozitate al viiturii pi. 5.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
mai sensibile la viituri rapide. 5. Parametri caracteristici ai scurgerii torențiale Drept parametri caracteristici ai scurgerilor torențiale se consideră: - coeficientul de scurgere alfa; - coeficientul de torențialitate al scurgerii lichide tau(l); - torențialitatea scurgerii solide tau(s); - coeficientul de periculozitate al viiturii pi. 5.1. Coeficientul de scurgere Pentru bazine mici coeficientul de scurgere variază între 0,35-0,80, fiind în funcție de panta bazinului [I(b)%], de gradul de împădurire [C(p)%], de textura solului (textura ușoară, medie sau grea), precum și de valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
lucrărilor: Mita (1996); INMH (1997). 5.2. Coeficientul de torențialitate tau(l) al scurgerii lichide Coeficientul tau(l) reprezintă raportul: αh(p1%) h(net1%) tau(l)= ─────── = (5.2.1) h(prag) h(prag) unde: - α este coeficientul de scurgere al viiturii în condiții de umiditate medie a bazinului; - h(p1%) este stratul precipitat cu probabilitatea de depășire de 1%; - h(prag) reprezintă stratul scurs (ploaia netă) care conduce la formarea debitului de umplere a albiei minore (definit conform Ordinului ministrului mediului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
o măsură a gradului de depășire a capacității de transport a albiei și permite compararea bazinelor torențiale, conducând la ierarhizarea acestora în ceea ce privește gradul de pericol pe care îl reprezintă pentru localitățile din aval. 5.3. Coeficientul de periculozitate pi al viiturii Coeficientul de periculozitate pi al viiturii este direct proporțional cu Delta h (diferența dintre nivelul maxim în râu și nivelul anterior producerii viiturii) și Delta Q (diferența dintre debitul maxim și debitul anterior producerii viiturii), respectiv invers proporțional cu t
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
a capacității de transport a albiei și permite compararea bazinelor torențiale, conducând la ierarhizarea acestora în ceea ce privește gradul de pericol pe care îl reprezintă pentru localitățile din aval. 5.3. Coeficientul de periculozitate pi al viiturii Coeficientul de periculozitate pi al viiturii este direct proporțional cu Delta h (diferența dintre nivelul maxim în râu și nivelul anterior producerii viiturii) și Delta Q (diferența dintre debitul maxim și debitul anterior producerii viiturii), respectiv invers proporțional cu t(cr) (timpul de creștere al viiturii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
de pericol pe care îl reprezintă pentru localitățile din aval. 5.3. Coeficientul de periculozitate pi al viiturii Coeficientul de periculozitate pi al viiturii este direct proporțional cu Delta h (diferența dintre nivelul maxim în râu și nivelul anterior producerii viiturii) și Delta Q (diferența dintre debitul maxim și debitul anterior producerii viiturii), respectiv invers proporțional cu t(cr) (timpul de creștere al viiturii, adică timpul în care se realizează saltul de debit Delta Q). Ca urmare, în expresia lui pi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
Coeficientul de periculozitate pi al viiturii Coeficientul de periculozitate pi al viiturii este direct proporțional cu Delta h (diferența dintre nivelul maxim în râu și nivelul anterior producerii viiturii) și Delta Q (diferența dintre debitul maxim și debitul anterior producerii viiturii), respectiv invers proporțional cu t(cr) (timpul de creștere al viiturii, adică timpul în care se realizează saltul de debit Delta Q). Ca urmare, în expresia lui pi va interveni raportul Delta h . Delta Q ───────────────── . t(cr) Utilizându-se pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
viiturii este direct proporțional cu Delta h (diferența dintre nivelul maxim în râu și nivelul anterior producerii viiturii) și Delta Q (diferența dintre debitul maxim și debitul anterior producerii viiturii), respectiv invers proporțional cu t(cr) (timpul de creștere al viiturii, adică timpul în care se realizează saltul de debit Delta Q). Ca urmare, în expresia lui pi va interveni raportul Delta h . Delta Q ───────────────── . t(cr) Utilizându-se pentru normalizare valoarea raportului ┌ ┐ │Delta h . Delta Q │ │───────────────── │ │ t(cr) │ └ ┘max corespunzător
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
care se realizează saltul de debit Delta Q). Ca urmare, în expresia lui pi va interveni raportul Delta h . Delta Q ───────────────── . t(cr) Utilizându-se pentru normalizare valoarea raportului ┌ ┐ │Delta h . Delta Q │ │───────────────── │ │ t(cr) │ └ ┘max corespunzător celei mai severe viituri rapide înregistrate, coeficientul depericulozitate a viiturii va avea expresia: Delta h . Delta Q lg ───────────────── t(cr) pi = 10 . (5.3.1) ┌ ┐ │Delta h . Delta Q │ │───────────────── │ │ t(cr) │ └ ┘max Datorită faptului că în expresiile lui pi se utilizează atât la numărător
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
Delta Q). Ca urmare, în expresia lui pi va interveni raportul Delta h . Delta Q ───────────────── . t(cr) Utilizându-se pentru normalizare valoarea raportului ┌ ┐ │Delta h . Delta Q │ │───────────────── │ │ t(cr) │ └ ┘max corespunzător celei mai severe viituri rapide înregistrate, coeficientul depericulozitate a viiturii va avea expresia: Delta h . Delta Q lg ───────────────── t(cr) pi = 10 . (5.3.1) ┌ ┐ │Delta h . Delta Q │ │───────────────── │ │ t(cr) │ └ ┘max Datorită faptului că în expresiile lui pi se utilizează atât la numărător, cât și la numitor aceleași mărimi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
cât și la numitor aceleași mărimi, nu este necesară introducerea factorilor de transformare a unităților de măsură în vederea omogenizării acestora. Ca atare, variația debitului se va exprima în mc/s, creșterea de nivel în cm, iar timpul de creștere al viiturii în ore. Factorul 10 din fața expresiei lui pi are rolul de a extinde valoarea maximă de la 1 la 10. Mărimile Delta h, Delta Q și t(cr) se obțin prin modelare matematică, corespunzător precipitației, cu probabilitatea de depășire de 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
1,0 - 2,0 t/ha an - cls. 4 2,0 - 4,0 t/ha an - cls. 5 4,0 - 8,0 t/ha an - cls. 6 8,0 - 16 t/ha an etc. Pentru a caracteriza transportul solid al viiturilor rapide se va utiliza aceeași clasificare, dar referitoare strict la evenimentele extreme din bazin. Pe măsura acumulării de date privind transportul solid târât în perioadele de viitură, se va încerca o abordare statistică a acestuia sau cel puțin o corelare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]