1,115 matches
-
alte platouri. Vânturile de pe Acheron duceau o luptă necruțătoare cu lumea care le-a dat naștere. Nimeni nu avusese cutezanța de a le tăgădui stăpânirea întreagă a văzduhului, de a mai potoli încrâncenarea furtunilor de nisip, de a se împotrivi vijeliei, până, la venirea oamenilor. Aceștia anexaseră Acheronul, iar ei nu revendicau această planetă sub forma actuală (o priveliște infernală de stânci cu forme chinuite și de nisip, abia vizibile printr-o atmosferă gălbuie saturată de praf), dar așa cum va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
bucăți de metal decolorate asamblate prin suduri și rășini epoxide.. Dar era etanș și progresa regulat. Pasagerilor nu le trebuia mai mult. Deocamdată, se cocoța zdruncinându-se, pe o pantă ușoară. Roțile mari stârneau nori de praf vulcanic pe care vijelia se grăbea să-i ducă departe. Gresia și șistul, erodate, se sfărâmau sub greutatea lui. Un vânt de la vest urla regulat lovindu-se de blindaj, cășunând pe parbriz, vrând cu tot dinadinsul să-i orbească, vehicolul și pe cei dinăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
devastat vestul țării, s-au îndreptat și spre restul țării. Meteorologii au avertizat că România este străbătută de un front atmosferic care poate determina fenomene meteorologice extreme. În județul Bistrița-Năsăud, localitatea Valea Ilvelor a rămas în beznă, în urma unei furtuni. Vijeliile au afectat liniile de medie tensiune din localitățile Ilva Mică, Strâmba, Măgura Ilvei, Leșu Ilvei și Poiana Ilvei, însă majoritatea defecțiunilor au fost remediate ieri dimineață. La Beclean, precipitațiile au depășit 37 de litri pe metru pătrat, însă cotele apelor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Șeptesprezece veacuri și mai giumătate sunt de atunce, și în diastima aceasta, mii și sute de fortune, prefaceri și struncinări politice au trecut preste suprafața acestui pământ; cu toate aceste Românii, ca când ar fi vrut să înfrunte nestatorcinia și vijeliile veacurilor, au stat până astăzi și cu mândrie pot să zică: Noi suntem Români" (Albineț, 1845, p. 9). Aceeași idee rezonează armonic cu mesajul similar transmis în Transilvania de Ion Micu Moldovan, care recurge la aceeași explicație a munților ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu erau români. Pentru că inima lor de străin, fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, nu putea să sufere acei stejari de seculi, pe acei boieri mari, stâlpi ai țării, cum se numeau, neîndoiți de furtună cu toate vijeliile vremurilor, plecîndu-se uneori bătăilor neînduratului Dumnezeu, nefrîngîndu-se niciodată! Aceasta este istoria fanarioților, a căror misiune era de-a dezrădăcina și corumpe pe boieri; aceasta a fost misiunea voastră și ați îndeplinit - o. Înzecit, însutit de mari greutăți publice trebuie să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Câmpulungul, Soroca și Tigheciul, Țara de Sus și Țara de Jos sub cei doi vornici ce comandau aripele împotriva dușmanului. Pe cai, cărora le ziceau: Așterne-te drumului Ca și iarba câmpului La suflarea vântului... țara s-arunca, o adevărată vijelie, spre margine, și vai de neamul ce-i încăpea pe mâni. Ceea ce presupunem este însă că în vremea unora dintre dinaștii români cată să fi existat o epocă literară ale cărei rămășițe fragmentare se mai găsesc astăzi și cari pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Testul nr. 37 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Din înălțimea lui, salcâmul se clătină, se împotrivi, bălăbănindu-se câteva clipe, ca și când n-ar fi vrut să părăsească cerul, apoi deodată porni spre pământ, stârnind liniștea dimineții ca o vijelie; se prăbuși și îmbrățișă grădina cu un zgomot asurzitor. Văile clocotiră și toți câinii de prin împrejurimi începură să latre. După aceea se făcu tăcere. Se luminase de tot și printre șirul de sălcii se vedeau chiar cum sclipesc câteva
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Limbă și comunicare- Figuri de stil și elemente de expresivitate Testul nr. 68 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Crivățul din meazănoapte vâjâie prin vijelie, Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie. Valuri albe trec în zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Zberăt, răget, țipet, vaiet, mii de glasuri spăimântate Se ridică de prin codri, de pe dealuri, de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
călător! (Vasile Alecsandri, Viscolul) 1. Notează ideea principală a fragmentului. 2.Precizează două teme/ motive literare existente. 3.Selectează două imagini auditive prezente. 4.Scrie patru cuvinte din câmpul semantic al zgomotului. 5.Indică procedeul artistic din structura: vâjâie prin vijelie. 6.Transcrie patru termeni formați de la interjecții onomatopeice. 7.Evidențiază, prin două enunțuri, sensul denotativ și conotativ al cuvântului pustiu. 8. Explică folosirea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 9. Comentează rolul expresiv al interjecției din final. Barem de notare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
domnul grădinar se încurcase între răsaduri și nu-i spusese în niciun fel. Pluteau miresmele până în înaltul cerului și mai departe până la ultima stea spre faima grădinii îmbălsămate. Dar, iată că, într-o noapte se porni o furtună năpraznică, o vijelie turbată, un vânt nimicitor, o ploaie cumplită care au pustiit grădina smulgând din pământ multe flori. Numai floarea fără nume, tristă și nelăudăroasă, scundă și cu petale mărunte, a scăpat nevătămată, înălțându-și în zori culorile spre cer, ca un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
spre o cabană. Nu cunoștea prea bine drumul. Deodată 1-a prins o furtună puternică. El nu s-a oprit Însă, ci șia continuat drumul. Ajuns la o răspântie, constată cu necaz că indicatorul de drumuri a fost smuls de vijelie și azvârlit cât colo. Furtuna s-a Întețit. Excursionistul se adăpostește sub un brad unde Își face cortul și unde Îl apucă noaptea. Dimineața și-a dat seama că pe drum și-a pierdut ceasul. A vrut să se Întoarcă
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
provin din gaze inflamabile, care se degajează din crăpături adânci, în cutremurele de falii. * Deranjamentele atmosferice sunt menționate încă din timpurile străvechi. Aristotel și Seneca pretindeau că înainte de diferite cutremure mari au avut loc ploi torențiale, căderi de piatră (grindină), vijelii mari, schimbări bruște de temperatură etc. în general, cutremurele sunt însoțite de o scădere accentuată a presiunii atmosferice. * Deranjările magnetice s-au observat în timpul cutremurelor, îndeosebi în Japonia, unde le preced și le prevestesc chiar cu câteva zile înainte. * Comportarea
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
acesta este specificul unei lumi În criză ă drept speranță de a menține,cu orice preț, ceea ce s-a câștigat de-a lungul istoriei Împotriva forțelor ce distrug coeziunea socială și pacea. Acesta este probabil spiritul În care, În toiul vijeliei barbare, de Gaulle a reabilitat deviza republicană franceză abolită În acel moment (Discursul de la Londra, 15 noiembrie 1941). Astfel, fraternitatea ar trebui Înțeleasă ca o referință care nu se discută, care nu se definește, care nu are un loc al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ierarhic superioare este următorul: 1. Modul în care s-a produs fenomenul meteorologic periculos și evoluția lui de la un raport la altul (niveluri și debite, ghețuri și blocaje, revărsări de ape, ape meteorice, căderi de grindină, căderi masive de zăpadă, vijelie, eroziuni puternice de mal, colmatări etc.), arătîndu-se dată și ora începerii culminației și încetării fenomenului, precum și amploarea lui la culminație. 2. Dată declanșării și încetării stării de apărare, trecerea de la o fază la alta, mărimile caracteristice atinse. 3. Obiective și
HOTĂRÎRE nr. 615 din 30 septembrie 1992 privind aprobarea Regulamentului de apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi a Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108856_a_110185]
-
după un timp iremediabil pierdut, închinate în exil verilor de altădată de la noi); „Toate drumurile mi-s închise, / Toate zările spre larguri, spre limanuri mi-s deschise. // Mă izbesc în ziuă, mă arunc în bezne / Și mi se desfac răsunătoare vijelii în glezne. / S-a turnat în mine atâta vrajăadâncă, nouă , / Că, de fac un pas, despic oglinda lumii-n două... // Vreau o, Doamne cheile vrăjitea zărilor de lut, / Cari m-au zămislit pietros, năprasnic, orb și mut. Vreau, / Să mă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Șeptesprezece veacuri și mai giumătate sunt de atunce, și în diastima aceasta, mii și sute de fortune, prefaceri și struncinări politice au trecut preste suprafața acestui pământ; cu toate aceste Românii, ca când ar fi vrut să înfrunte nestatorcinia și vijeliile veacurilor, au stat până astăzi și cu mândrie pot să zică: Noi suntem Români" (Albineț, 1845, p. 9). Aceeași idee rezonează armonic cu mesajul similar transmis în Transilvania de Ion Micu Moldovan, care recurge la aceeași explicație a munților ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bile nimeresc degetele și chiar unghiile. Țipă, dar n-au cînd să bage degetele în gură de durere. S-a făcut frig, cumplit de frig. Sub brad este mai bine, dar vin ghiulele și din lateral. Se dau după trunchi. Vijelia însă îi caută cu insistență, adică se învîrte pe după copac, ca să-i nimerească. Este tot mai întuneric. Din înălțimi se pornesc puhoaie, care vuiesc a potop. Turtureii și-au îmbrăcat hanoracele. Este un pic mai bine, dar nu-s semne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
porneau în păstorit. Acolo preotul satului ținea o slujbă, făcea o feștanie turmelor, le binecuvânta și le stropea cu apă sfințită, implorând puterea divină să le protejeze, să le apere de sălbăticiunile pădurilor, de animalele răpitoare, de molime, de vânturi, vijelii, avalanșe, ploi, fulgere și trăznete, să dea producție bogată de lapte, brânză și lână, iar ciobanii să fie harnici, sănătoși și feriți la rândul lor de toate relele. - deasemenea tot omul când începea o lucrare de mai mare importanță, construcția
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tot era îngropat în omăt. Urmară ultimele zile ale lui Făurar... După calendar, pe vechi, era sfârșit de iarnă, dar în fapt iarna părea fără sfârșit. Când credeai că se termină, o lua de la capăt. Frământările văzduhului, zi și noapte... vijelii de iarnă, izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferești, în pereți.. îndoind copacii. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada căzuse aproape fără întrerupere
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și firesc, ca de obicei.. de fapt se intra întro altă lume... o lume nebună. O apăsare grea plutea în aer, peste țară... Și, primele zile ale lui Gerar erau mai aspre ca niciodată. Frământările văzduhului, zi și noapte, cu vijelii de iarnă izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferestre, în pereți, îndoind copacii ca pe niște nuiele. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să moară și să nu renunțe nici la Dumnezeu și nici la neam... PARTEA A DOUA În țara asta sunt prea multe cozi de topor Capitolul VII „ZDROBITE CĂTUȘE...” Boboteaza lui 1948, a găsit un ger năpraznic,framântările văzduhului cu vijelii... viforul lovea cu dușmănie, parcă, în ferestre, în uși, în pereți... Copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului... Crivățul gemea, șuiera, răscolea zăpada în troiene până în streșini. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul se mai domolise, dar gerul năpraznic
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
teama de Dumnezeu a celor din avioane, ocolind măcar bisericile și o parte din clădirile și edificiile importante.. „Sistematizarea”, însă, n-a iertat nimic. Ziduri, bolți centenare și pereți de cetate, peste care au trecut bombele ultimului război, nămeții grei, vijelii năvalnice, și cutremure năpraznice, dar fără să le clintească, urmând demolarea și „sistematizarea” comunistă, să le înlocuiască cu niște blocuri greoaie într-un peisaj romantic plin de amintiri și înobilat de pașii marilor înaintași. N-au scăpat furiei „sistematizarii” comuniste
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Elita țării se stingea la Sighet... și odată cu ea și țara. Adevărul și dreptatea înotau în ceață și confuzie... cu „ajutorul” presei și televiziunii. Gazetăria de senzație și scandal înlocui pe cea a bunului gust. Viața apărea un tumult, o vijelie care te uluiește... te amețește, care te tulbură profund. Erau zile de așteptare și tremur în carne.. Și astăzi,la noi, de ce să n-o spunem... începu unul dintre colegi, cu glasul coborât... Unde minciuna și fățărnicia, sunt pretutindenea; în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
actual în localitatea Cluj-Napoca, Str. Almasului nr. 2/22, județul Cluj. 71. Fala Jaoudat Yassine, cetățean libanez, născut la 18 februarie 1968 în localitatea Hay El Hâra, Liban, fiul lui Jaoudat și Roueida, cu domiciliul actual în București, str. Cpt. Vijelie nr. 12, sectorul 5. 72. Salman Mohammed A. Hadi, cetățean irakian, născut la 7 februarie 1962 în localitatea Bagdad, Irak, fiul lui Abdul Hadi și Samira, cu domiciliul actual în București, Drumul Sării nr. 20, bl. A 42, ap. 18
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
tulbura În răstimpuri cu șuier pătrunzător, ceasul măreț de rugăciune și un șoim, ca o 226 săgeată neagră și iute, spinteca văzduhurile largi cu croncănitul ascuțit și flămând... Pe alocurea, arbori uriași, a căror bătrânețe șubredă nu se putuse Împotrivi vijeliei, zăceau răsturnați la pământ În toată nemăsurata lor lungime și cu trunchiuri pentru veșnicie adormite și cu crengi hrentuite În prăpăstioasa lor cădere, iezeau scoborâșurile Încă umede și lunecoase ale colinei... S-a Întunecat și jocul de lumini al firmelor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]