6,587 matches
-
re-expusă de vioară în frigian pe mi ) înainte de clasica modulație la relativa majoră (aici- un ionian pe Sol cu treapta a VI-a mobilă, în funcție de rolul de sensibilă ascendentă sau descendentă pe care îl joacă) în tema secundară expusă la vioară. Scurtă și dramatică, tema I debutează cu o secundă mică, si- do, ceea ce-i imprimă o caracteristică modală, frigică, impresia tonală fiind consolidată abia în secvențele ulterioare, descendente. Dramatismul acestei secunde frigice este accentuat de ritmul anacruzic și de insistența
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
aceeași treaptă. Pasajele în arpegii ce figurează acorduri alterate fac trecerea către tema secundară; expusă în omonima majoră, tema are o nuanță modală, sexta eolică alternând cu cea majoră. Sincopele asimetrice deplasează constant accentele, transformând ritmul punctat într-unul anacruzic. Vioara principală (notată în partitură: „Solo”) introduce, la măsura 45, o temă care va reapărea în repriză, asociată cu tema principală. Profilul melodic, definit de salturi mari (duodecimă, terțiadecimă, cvintadecimă) asociat unui ritm întrerupt de pauze, dă un aspect de cadență
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
măsura 45, o temă care va reapărea în repriză, asociată cu tema principală. Profilul melodic, definit de salturi mari (duodecimă, terțiadecimă, cvintadecimă) asociat unui ritm întrerupt de pauze, dă un aspect de cadență solistică acestui fragment. Tema principală reexpusă de vioara solistă în mi minor nu mai are structura secvențială originară, dar păstrează caracteristica frigică din primul motiv, reluat variat, ca pe un element de culoare modală, ce aduce dramatism (vezi măsurile 8-9 din exemplul anterior). Tema secundară, expusă de vioară
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
vioara solistă în mi minor nu mai are structura secvențială originară, dar păstrează caracteristica frigică din primul motiv, reluat variat, ca pe un element de culoare modală, ce aduce dramatism (vezi măsurile 8-9 din exemplul anterior). Tema secundară, expusă de vioară de la măsura 74 în relativa majoră, păstrează sexta eolică drept caracteristică modală ce alternează cu sexta majoră. Dublele coarde specifice scriiturii violonistice dau o notă de virtuozitate temei. În locul dezvoltării, Cuclin, consecvent ideilor expuse ulterior în Tratatul de estetică muzicală
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
modului invers (SD expansivă și Neutrul expansiv), această incursiune în sfera tonalităților Subdominantei fiind caracteristică dezvoltării sonatei. Amintim că funcțiunile au aceleași denumiri și în moduri, care, după Cuclin, reprezintă „sistemul diatonic în succesiune deformată”. Repriza debutează cu solo-ul viorii care expune întâi secțiunea cu aspect cadențial din tema principală, apoi cea prezentată la începutul părții de tutti, precum și tema secundară. O cadență marcată în partitură (Solo) precedă coda care încheie Allegro-ul de concert. Concepția lui Cuclin asupra ethosului
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
intenția variațională face ca lanțurile de fraze să derive firesc, din nuclee tematice înrudite, ceea ce creează o coeziune a discursului sonor. Fluxul melodic ce pare să „țâșnească” din inspirație, oarecum rapsodic, este, insă, riguros controlat în plan logic. Concertul pentru vioară și orchestră în la minor nu are număr. Manuscrisul original al partiturii generale, aflat în colecțiile aceluiași cabinet, M.R.9062, este datat 1 ianuarie 1929, cu mențiunea „Ended 1st of January 1929 As a New Year’s Gift to my
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
cabinet, M.R.9062, este datat 1 ianuarie 1929, cu mențiunea „Ended 1st of January 1929 As a New Year’s Gift to my Wife.” În colecțiile cabinetului de muzică al BAR, la cota MR 9023, există și o reducție pentru vioară și pian, Concerto pour Violon et Orchestre, cu mențiunea „Joué par [nume răzuit, nu se poate citi nimic - n.n.] 10 Jan. 1939”. Din monografia Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, Vasile Tomescu aflăm, însă, numele interpretului, Constantin Bobescu, precum și menționarea
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
mai e frumusețe. Și el nu ar aduce o frumusețe nouă în necesitatea unei frumuseți vechi. Căci orice invenție este deplin compromisă când e uzată - abuzată - necugetat.”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, p 92-93 footnote> Cele trei concerte pentru vioară ilustrează evoluția reflecției cucliniene asupra acestui gen: de la etalarea virtuozității și expresivității solistului la cea de imagine a dinamismului uman (caracteristic concepției compozitorului asupra sonatei), interpretat ca o mișcare funcțională de desprindere, apoi de reatașare, ca o sensibilă față de tonica
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
piane. Zaritopol care era un bun muzicant cu mare facilitate de descifrat și Cella Delavrancea îi făceau toți toate plăcerile, cântând ore întregi pentru el. Au mai trecut pe la noi Socrate Barozzi, care se anunța devreme un mare talent pentru vioară, dar care a rămas pe loc, nefăcând cariera bănuită de tata. Apoi a venit Const. Nottara care cânta și la vioară și la pian. Tata î-l prețuia pentru munca lui serioasă - și îl apăra de tachinările noastre de copii
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
ore întregi pentru el. Au mai trecut pe la noi Socrate Barozzi, care se anunța devreme un mare talent pentru vioară, dar care a rămas pe loc, nefăcând cariera bănuită de tata. Apoi a venit Const. Nottara care cânta și la vioară și la pian. Tata î-l prețuia pentru munca lui serioasă - și îl apăra de tachinările noastre de copii. Deseori îi anunța Zarifopol câte un concert important la Leipzig - atunci tata pornea cu primul tren ca să ajungă să-l asculte
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Carmen MANEA Pe podiumul de concert al sălii G. Enescu a UNMB, s-a desfășurat în 8 mai 2014 recitalul cameral al studenților claselor de vioară a prof. univ. dr. Gabriel Croitoru și a lect. univ. dr. Ioana Croitoru. Dacă în alți ani, tinerii violoniști au interpretat creații dedicate instrumentului solist, de data aceasta ei au prezentat lucrări pentru două, trei și patru viori (cu acompaniament
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
claselor de vioară a prof. univ. dr. Gabriel Croitoru și a lect. univ. dr. Ioana Croitoru. Dacă în alți ani, tinerii violoniști au interpretat creații dedicate instrumentului solist, de data aceasta ei au prezentat lucrări pentru două, trei și patru viori (cu acompaniament de clavecin sau pian, ori fără acompaniament, în funcție de repertoriul abordat). Ideea de a-i pune să cânte împreună la ora de instrument și pe scenă, ni s-a părut benefică și originală în același timp; este o modalitate
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
preclasica. Triosonata nr. 3 BVW 1038 în sol major de J. S. Bach a fost redata convingător de studenții Cătălin Anton, Andreea Crăciunescu și Ștefan Evanghelie, alături de asist. univ. Clementina Ciucu la clavecin; Sonata opus. 4 nr. 6 pentru două viori și clavecin de A. Corelli le-a adus în prim plan pe violonistele Ruxandra Cuptor și Sânziana Dobrovicescu și pe Clementina Ciucu; Sonata nr. 7 pentru două viori și clavecin de G. F. Haendel a fost prezentată de Marius Nițu
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
univ. Clementina Ciucu la clavecin; Sonata opus. 4 nr. 6 pentru două viori și clavecin de A. Corelli le-a adus în prim plan pe violonistele Ruxandra Cuptor și Sânziana Dobrovicescu și pe Clementina Ciucu; Sonata nr. 7 pentru două viori și clavecin de G. F. Haendel a fost prezentată de Marius Nițu, Arpad Fejer și Clementina Ciucu. Din epoca clasicismul muzical a figurat Sonata KV 310 de W.A. Mozart (într-un aranjament pentru două viori), în versiunea plină de
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
nr. 7 pentru două viori și clavecin de G. F. Haendel a fost prezentată de Marius Nițu, Arpad Fejer și Clementina Ciucu. Din epoca clasicismul muzical a figurat Sonata KV 310 de W.A. Mozart (într-un aranjament pentru două viori), în versiunea plină de farmec și culoare realizată de studentele Andra Andrei și Cristina Șarpe. Au urmat două lucrări de anvergură instrumentala: Duo concertant în re major de L. Spohr cu Ana-Maria Marian și Radu Barabancea și Duo concertant opus
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
două lucrări de anvergură instrumentala: Duo concertant în re major de L. Spohr cu Ana-Maria Marian și Radu Barabancea și Duo concertant opus 57 de Ch. de Beriot, cu Radu Buimistru și Alexandru Mihai. În Suita opus 71 pentru două viori și pian de M. Moszkowski i-am admirat pe studenții Iulia Dorobont- Benke și Lăură Șandru, acompaniați la pian pe lect. univ. dr. Viorica Boerescu. O schimbare de atmosfera a fost realizată prin intermediul lucrării Ragtime de Scott Joplin (în aranjamentul
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
și Criști Chiru (acompaniați la pian de Clementina Ciucu). Din repertoriul muzicii sec. XX au mai fost selectate lucrări spectaculoase și dificile precum Sonatina per due violini de Boguslaw Schaeffer, cu Andreea Bernevic și Iulia Bândilă și Concert-Caprice pentru două viori de Johan Halvorsen, redat cu fantezie și strălucire de Sabin Penea și Simina Croitoru. În continuare, programul a cuprins lucrări dedicate formației alcătuite din patru viori. Am ascultat Concertul în fă major de A. Vivaldi, cu studenții Ruxandra Cuptor, Andreea
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
violini de Boguslaw Schaeffer, cu Andreea Bernevic și Iulia Bândilă și Concert-Caprice pentru două viori de Johan Halvorsen, redat cu fantezie și strălucire de Sabin Penea și Simina Croitoru. În continuare, programul a cuprins lucrări dedicate formației alcătuite din patru viori. Am ascultat Concertul în fă major de A. Vivaldi, cu studenții Ruxandra Cuptor, Andreea Crăciunescu, Ștefan Evanghelie și Cătălin Anton (acompaniați la clavecin de asist. univ. Clementina Ciucu). A urmat celebrul Capriciu nr. 24 de N. Paganini (în aranjamentul pentru
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
ascultat Concertul în fă major de A. Vivaldi, cu studenții Ruxandra Cuptor, Andreea Crăciunescu, Ștefan Evanghelie și Cătălin Anton (acompaniați la clavecin de asist. univ. Clementina Ciucu). A urmat celebrul Capriciu nr. 24 de N. Paganini (în aranjamentul pentru patru viori realizat de Ioana și Gabriel Croitoru), redat cu impetuozitate și verva de studenții Florian Cristea, Radu Buimistru, Criști Chiru și Alexandru Mihai. Versiunea interpretativa a celor Patru melodii sileziene de Witold Lutoslawski, realizată de Andreea Bernevic, Iulia Bândilă, Marius Nițu
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
Ana-Maria Marian și Radu Barabancea au demonstrat convingător că se situează la un nivel instrumental și artistic foarte înalt, ca au experiență scenica îndelungată și că pot să confere interpretării creativitate și caracter de unicat. Recitalul cameral al claselor de vioară a soților Ioana și Gabriel Croitoru a dezvăluit pasiunea și profesionalismul cu care aceștia își îndruma studenții, precum și interesul pentru îmbogățirea repertoriului și a experienței artistice a tinerilor, care în perspectiva carierei (că soliști și membri în ansambluri camerale și
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
a tinerilor, care în perspectiva carierei (că soliști și membri în ansambluri camerale și orchestrale), au nevoie de o pregătire muzicală complexă. Meritorie ni s-a părut și preocuparea de a realiza aranjamente pentru formații de două, respectiv de patru viori, a unor lucrări importante din repertoriul muzicii universale și românești. Dacă în anii precedenți, cei doi maeștri au realizat cu clasele de studenți recitaluri tematice dedicate unor creatori reprezentativi precum Paganini, Sarasate și Kreisler (în care violoniștii au evoluat că
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
loc chiar în apropierea mării, la Catedrala Sf. Anton (situată în zona peninsulară) - o adevărată legendă a Constanței, la care vin să se roage și musulmanii. Recitalul se înscrie în Turneul național “Bach to basics”, început in 10 mai a.c., vioara Stradivarius urmând a poposi în lăcașe de cult catolice sau protestante, din mai multe orașe ale țării. Turneul a fost dedicat Fundației Hope and Homes for Children România, o organizație ce are ca scop reformarea sistemului de protecție a copilului
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
a muzicologului Viorel Cosma - Copii minune ai României (1673 2013) - De la Cantemir și Enescu până la Lipatti și Ursuleasa, Alexandru Tomescu figurează printre cele 64 de nume de „copii minune” ai României. Născut într-o familie de muzicieni: mama profesor de vioară, iar regretatul său tată - Adrian Tomescu profesor de pian, Alexandru a manifestat interes pentru muzică încă de la vârsta de 5 ani. Primul profesor de vioară a fost chiar mama sa - Mihaela Tomescu, cu care a pornit studiul viorii, având-o
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
nume de „copii minune” ai României. Născut într-o familie de muzicieni: mama profesor de vioară, iar regretatul său tată - Adrian Tomescu profesor de pian, Alexandru a manifestat interes pentru muzică încă de la vârsta de 5 ani. Primul profesor de vioară a fost chiar mama sa - Mihaela Tomescu, cu care a pornit studiul viorii, având-o apoi, ca profesor la Liceul de Muzică „George Enescu” din București. Au urmat studiile la Conservatorul bucureștean cu renumitul pedagog Ștefan Gheorghiu (1995 - 1999), Southem
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
profesor de vioară, iar regretatul său tată - Adrian Tomescu profesor de pian, Alexandru a manifestat interes pentru muzică încă de la vârsta de 5 ani. Primul profesor de vioară a fost chiar mama sa - Mihaela Tomescu, cu care a pornit studiul viorii, având-o apoi, ca profesor la Liceul de Muzică „George Enescu” din București. Au urmat studiile la Conservatorul bucureștean cu renumitul pedagog Ștefan Gheorghiu (1995 - 1999), Southem Methodist University - Dallas (Texas ) cu prof. Eduard Schmieder (2000), École Superieure de Musique
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]