1,439 matches
-
ei decât pe d. Lascar Catargiu. Pasajul e destul de clar, deci omenia omenie cere și cinstea cinste. și 'nainte cu câteva zile " Romînul" avusese modestia de-a zice că, daca d. Costinescu (cel cu patru clase primare și cursul de violoncel) nu merită a fi director de bancă, desigur nici d. Catargiu nu merită a fi șef de partid. La aceasta nu avem de observat decât puțin lucru. Organul guvernului e desigur liber a admite că d. Lascar Catargiu nu are
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Lipsca, Reichshandelsgericht. Acest proces l-a câștigat în contra societății acționarilor căilor ferate, mai concret însă în contra statului. Procesul se datorește unei convenții încheiate între prețiosul d. Costinescu și bancherul Landau. Învățatul d. Costinescu (4. cl. primare plus 1 curs de violoncel) a fost însărcinat cu grava misiune de-a răscumpăra un drum de fier care costă peste un sfert de miliard. Cu învățătura sa în cele juridice, tecnice și financiare și cu seriozitatea sa cunoscută a iscălit o convenție prin care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din cauza aceasta nu la Berlin, în centrul Imperiului, nici măcar în capitala Saxoniei, ci într-un oraș comercial, maniera adoptată de "Romînul " și de foile liberale nu dovedește decât superficialitatea cu care oameni cu patru clase primare și un curs de violoncel sunt în stare a pricepe o cestiune. În alte țări asemenea oameni speciali nu se însărcinează cu conducerea unor afaceri de sute de milioane. Asta e tot. Acolo e necesar să se prezinte garanții mai serioase de cunoștințe. {EminescuOpXII 99
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să-i facem abecedarul istoriografiei sau fiziologiei statului? Ar fi o misiune de două ori ingrată, întîi pentru că oamenii cu cari discutăm, fie oricât de deștepți, nu vor găsi în reminiscențele celor patru clase primare și a unui curs de violoncel elemente îndestule pentru a ne înțelege, apoi pentru că, coborîndu-ne noi chiar la nivelul lor intelectual și copilărindu-ne mintea ca s-o punem pe o treaptă egală cu a lor, totuși n-ar voi să înțeleagă, pentru că nu e în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zicem noi, înmulțirea peste măsură a oamenilor ce trăiesc din munca aceleiași sume de producători. În alte țări clasele superioare compensează prin munca lor intelectuală munca materială a celor de jos. Întrebăm daca cele patru clase primare și cursul de violoncel a d-lui Costinescu compensează zecile de mii de franci ce acest consumator le ia pe an, evident din munca altora. Înaintarea pe scara societății române nu este dar datorită meritului, științei, activității; ci un leneș ignorant care învîrtește șurupuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suntem reduși la munca agricolă, la salahoria de câmp. Sau muncești [și] duci numai laturea 'ntunecoasă a vieții de țăran sau cultivator mare; sau ești patriot de meserie, postulant, om mare cu patru clase elementare și c-un curs de violoncel, și consumi numai, te bucuri de partea de soare a vieții, adăpostit de {EminescuOpXII 179} eterna lesniciune de a îmbăta o nație, parte incultă, parte pe jumătate cultă, cu vorbe late și cu apă rece. Pentru patru din cinci părți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unghiurile lumii pe acest pământ; Parlamentul e un otel pentru oameni fără tradiții și fără patrie hotărâtă, pentru Gianii și Cariagdii de toate categoriile; demnitățile statului sunt un otel pentru absolvenții a patru clase primare și a unui curs de violoncel; ministeriile sunt otele pentru cele patruzeci de terenuri de voiajori deosebiți care le-au populat în curs de șase ani și populațiile provizorii a acestei țări dau întregei activități publice un caracter provizoriu. Noua Americă dunăreană seamănă mult cu prăvăliile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oțeliți în luptele pentru patrie și pentru țâțele bugetare. De la acești trei crai de la răsărit, de la acești magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale, în arta de-a preface patru clase primare, poezii neogrecești și un curs de violoncel în sute de mii de franci, naivul ex - ministru va deprinde cunoștința lumii și cum trebuie să se poarte cineva pentru ca, cu afaceri și mai gogonate în spinare, să scape de neplăcerea voturilor de blam. [9 - 10 iunie 1881] ["ÎN
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
respecta, cată să respectăm pe alții. Foarte bine; admitem teza, transeat major cum ziceau logicienii. Dar din această teză generală urmează oare că trebuie să respectăm ceea ce este absolut irespectabil? Că elucubrațiunile celor patru clase primare și ale cursului de violoncel cari redijează "Romînul" trebuiesc luate ca lucruri sacrosancte sau serioase? Constatăm mai nainte de toate că nimeni n-a tăgăduit că redactorul "Romînului" are numai patru clase ca învățătură și că nici d. C. A. Rosetti, vechiul redactor, n-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a avea o funcție, trebuie să fii înrudit cu ei, să ți se termine numele în -oglu -opulos sau în -idis și să fi terminat patru clase, sau, în caz de mari exigențe administrative și financiare, și un curs de... violoncel. Un adevărat sediment de pungași și de cocote, precum am mai zis-o. S-ar părea, la prima vedere, că e indiferent ce elemente determină soarta unui popor, fie autohtone, fie venite din afară. Dar pentru un observator mai adânc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât de rău încît, într-o țară cu populație rară, aceasta scade; iar medicii militari constată până și degenerarea continuă a rasei. Dar oare nu vedem cum acești oameni pun țara să le plătească mizerabilele lor patru clase primare plus violoncelul cu zeci de mii, cu sute de mii de franci? Da! Cu milioanele bugetului, stoarse din firele de grâu ce le produce numai țăranul, întreținem sterilitatea fizică și morală, lipsa de caracter și de inteligență adevărată a acestor oameni. Dovezi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ființelor organice, făcută în același timp de Gothe și de Lamarck, și legile diversificării acestei unități și ale evoluțiunii, teorie atât de splendid dezvoltată de Darwin, ne este nouă mai puțin cunoscută decât celor patru clase primare și coardei de violoncel care redijează "Romînul". De când cu răscumpărarea căilor ferate s-au deșteptat cumplit redacția din Strada Doamnei și Carada e în primejdia de a fi numit doctor al Universităței din Cambridge. Dar, în sfârșit, ce suntem noi de vină dacă constatăm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în România; istoria cum un alt străin ajunge din pisăr cu 2 galbeni leafă pe lună la regimentul de mușchetari, din scriitor la Agia din Iași și din corector la "Pseudo - românul ", cu patru clase primare și o coarda de violoncel, răscumpărătorul unui drum de fier de 250 milioane, milionar, director de bancă, fondator de institute de credit; istoria cum un bulgar mărginit și hoț ajunge, tot în România, director de ministeriu și efor la așezăminte de binefacere; istoria cum un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fum și pădurea e o fereastră de răcoare”, „o pasăre îți adoarme pe buze”, „genele descriu în argintul minutului frunze”, „miresmele își lovesc în aer cheile”, „fântâni obosesc ca metalele”, „peștii fosforescenți șsuntț ca afișe luminoase”, „arcușul rechinilor urcă pe violoncele de ape / din toamna adâncurilor aurul peștilor în frunze / ce bucle meduzele cum se apleacă / și ca șervețele de ceai marginea catifelată a peștilor torpile”, „glasuri lasă dâre de argint ca melcii”... Dacă poemele din ciclul Terase (al doilea din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în Copacul-centaur: „În odaia mea, la locul unde stă de obicei pianul, am culcat un copac cu rădăcinile împletite în aer, ca o coamă plină de rămășițe terestre și de viermi. ș...ț Copacul acesta e mai mult decât un violoncel uriaș și, când mă odihnesc pe trupul lui cu urechea ațintită la toate vuietele dintr-însul, formăm împreună un centaur cu totul altfel decât cel din legendă, real, carnea mea îmbucându-se temeinic cu lemnul zgrunțuros și masiv ș...ț
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lor de astăzi al rădăcinilor lor. Iată, din armele și osemintele strămoșilor crește câteodată tulpina subțire a flăcării de sulf. Pe șesurile străvechi au trecut poate hoarde muzicale, purtând pe umerii lor, în loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trâmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute în rădăcini, au crescut paltini înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trâmbițe sonorii cedri, din harpe teii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
poate hoarde muzicale, purtând pe umerii lor, în loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trâmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute în rădăcini, au crescut paltini înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trâmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi încă fiorul de alămuri și de coarde. Imnuri religioase, fanfare sărbătorești, chiote lungi de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
tonuri valorice calde, pornind de la alb și parcurgând spectrul caloric al ocrurilor aurii, nuanțele brunurilor coapte și cele de galben luminoase, într-o unitate cuceritoare. Dominanta paletei cromatice a acestei compoziții o putem asocia cu căldura și vibrația sunetelor unui violoncel. Și în acest tablou, cu toată simplitatea restrictivă a recuzitei, bogăția material- structurală este remarcabilă. Contrastul dintre grafia elegantă a simbolurilor, reprezentate pe ouăle roșii, în raport cu materialitatea suprafețelor cozonacilor sau a nucii, sunt exemple de subtile puneri în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
sonoritate anumită, care de obicei e lux, cum se spune, și de ceea zic eu că muzica sa e pentru viitor. Numai marile ansambluri pot să realizeze un Enescu așa cum trebuie, pentru că cei 24 de prim-violoniști, 18 secunzi, 14 violoncele, 12 contrabași solicitați de compozitor, vă puteți imagina ce pastă sonoră de coarde creează și cum poate să susțină această muzică deosebit de expresivă la Enescu, combinată între rafinamentul francez și lectura și construcția germană. De aceea este foarte greu Enescu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pentru că n-a scris lucrări concertante. Vedeți, toți compozitorii care au pătruns în lume au scris literatură concertantă. Chiar Bartök, concertele de pian, concertele de vioară... A scris și Enescu o simfonie concertantă... Da, dar aceea e simfonie concertantă pentru violoncel. Nu-i concert pentru vioară, el care a fost unul dintre cei mai mari violoniști care au existat pe lumea asta, deci, nu a scris un concert de vioară. I-a fost frică să scrie un concert de vioară! 52
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
din 1986, dar de constituit ne am constituit cu un an înainte, când am și participat la FACS. Alături de mine îi am, așadar, pe colegii din anul IV, Lucia Vîrtosu (violina a II-a), Luiza Fordea (violă) și Sebastian Vîrtosu (violoncel). A cui a fost ideea? Toți suntem vrăjiți de muzica de cameră, așa că ideea ne aparține. La Conservator facem muzică de cameră, dar ca să o putem face serios, ne-am spus că e neapărată nevoie să ne unim gândurile și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
sonoritate anumită, care de obicei e lux, cum se spune, și de ceea zic eu că muzica sa e pentru viitor. Numai marile ansambluri pot să realizeze un Enescu așa cum trebuie, pentru că cei 24 de prim-violoniști, 18 secunzi, 14 violoncele, 12 contrabași solicitați de compozitor, vă puteți imagina ce pastă sonoră de coarde creează și cum poate să susțină această muzică deosebit de expresivă la Enescu, combinată între rafinamentul francez și lectura și construcția germană. De aceea este foarte greu Enescu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
pentru că n-a scris lucrări concertante. Vedeți, toți compozitorii care au pătruns în lume au scris literatură concertantă. Chiar Bartök, concertele de pian, concertele de vioară... A scris și Enescu o simfonie concertantă... Da, dar aceea e simfonie concertantă pentru violoncel. Nu-i concert pentru vioară, el care a fost unul dintre cei mai mari violoniști care au existat pe lumea asta, deci, nu a scris un concert de vioară. I-a fost frică să scrie un concert de vioară! 52
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
din 1986, dar de constituit ne am constituit cu un an înainte, când am și participat la FACS. Alături de mine îi am, așadar, pe colegii din anul IV, Lucia Vîrtosu (violina a II-a), Luiza Fordea (violă) și Sebastian Vîrtosu (violoncel). A cui a fost ideea? Toți suntem vrăjiți de muzica de cameră, așa că ideea ne aparține. La Conservator facem muzică de cameră, dar ca să o putem face serios, ne-am spus că e neapărată nevoie să ne unim gândurile și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
muzica. Seara, după muncă, se adunau ca să cânte. Aceste reuniuni se transformaseră În adevărate asociații care luară În mai multe orașe numele de „maeștrii cântăreți”. Era o vreme de Înflorire generală. În casele burghezilor se făcea muzică cu viole, lăute, violoncele ș.a. sau se cânta din gură cu acompaniament de flaut sau clavicord. În catedralele catolice muzica luase și ea o formă impunătoare, fiind cântată pe mai multe voci și acompaniată de orgi monumentale. Vechea muzică pe o singură voce le
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]