979 matches
-
provocat de virusul imunodeficienței umane. Nu este surprinzător că primele semne revelatoare ale imunodeficienței apar la nivelul cavității bucale pentru că aceasta permite microbilor normal nonpatogeni să prolifereze și să determine leziunile orale caracteristice. Factorii predispodizanți includ scăderea limfocitelor CD4, creșterea viremiei plasmatice, xerostomia, igiena orală defectuoasă și fumatul. Manifestările orale asociate infecției HIV pot fi clasificate din punct de vedere al proceselor fiziopatogenice în patru categorii: infecțioase (bacteriene, fungice, virale), neoplazice (sarcom Kaposi, limfom nonhodgkin), imunomediate (stomatita aftoasă recurentă, stomatita necrozantă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în lista A a OIE sau, după caz, în lista B a OIE, cu excepția cazului în care există o indicație contrară prevăzută în secțiunea IV; (f) provine de la animale afectate de o maladie generalizată, cum sunt septicemia, piemia, toxemia sau viremia generalizate; (g) nu este conformă cu criteriile microbiologice stabilite în cadrul legislației comunitare care servesc la determinarea posibilității de a introduce pe piață un aliment; (h) prezintă o infestație parazitară, cu excepția cazului în care există o indicație contrară prevăzută în secțiunea
32004R0854-ro () [Corola-website/Law/292998_a_294327]
-
însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut de celule CD4+ a fost reversibilă în urma reducerii dozelor sau întreruperii tratamentului . Utilizarea PegIntron în asociere cu ribavirina nu a avut un impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV pe perioada tratamentului sau a urmăririi post- tratament . Sunt disponibile date limitate în ce privește siguranța ( N = 25 ) în cazul pacienților cu infecție concomitentă cu număr de celule CD4+ < 200/ μl ( vezi pct . 4. 4 ) . Vă rugăm să citiți și
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut de celule CD4+ a fost reversibilă în urma reducerii dozelor sau întreruperii tratamentului . Utilizarea PegIntron în asociere cu ribavirina nu a avut un impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV pe perioada tratamentului sau a urmăririi post- tratament . Sunt disponibile date limitate în ce privește siguranța ( N = 25 ) în cazul pacienților cu infecție concomitentă cu număr de celule CD4+ < 200/ μl ( vezi pct . 4. 4 ) . Vă rugăm să citiți și
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut de celule CD4+ a fost reversibilă în urma reducerii dozelor sau întreruperii tratamentului . Utilizarea PegIntron în asociere cu ribavirina nu a avut un impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV pe perioada tratamentului sau a urmăririi post- tratament . Sunt disponibile date limitate în ce privește siguranța ( N = 25 ) în cazul pacienților cu infecție concomitentă cu număr de celule CD4+ < 200/ μl ( vezi pct . 4. 4 ) . Vă rugăm să citiți și
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut de celule CD4+ a fost reversibilă în urma reducerii dozelor sau întreruperii tratamentului . Utilizarea PegIntron în asociere cu ribavirina nu a avut un impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV pe perioada tratamentului sau a urmăririi post- tratament . Sunt disponibile date limitate în ce privește siguranța ( N = 25 ) în cazul pacienților cu infecție concomitentă cu număr de celule CD4+ < 200/ μl ( vezi pct . 4. 4 ) . Vă rugăm să citiți și
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut de celule CD4+ a fost reversibilă în urma reducerii dozelor sau întreruperii tratamentului . Utilizarea PegIntron în asociere cu ribavirina nu a avut un impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV pe perioada tratamentului sau a urmăririi post- tratament . Sunt disponibile date limitate în ce privește siguranța ( N = 25 ) în cazul pacienților cu infecție concomitentă cu număr de celule CD4+ < 200/ μl ( vezi pct . 4. 4 ) . Vă rugăm să citiți și
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut de celule CD4+ a fost reversibilă în urma reducerii dozelor sau întreruperii tratamentului . Utilizarea PegIntron în asociere cu ribavirina nu a avut un impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV pe perioada tratamentului sau a urmăririi post- tratament . Sunt disponibile date limitate în ce privește siguranța ( N = 25 ) în cazul pacienților cu infecție concomitentă cu număr de celule CD4+ < 200/ μl ( vezi pct . 4. 4 ) . Vă rugăm să citiți și
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut de celule CD4+ a fost reversibilă în urma reducerii dozelor sau întreruperii tratamentului . Utilizarea PegIntron în asociere cu ribavirina nu a avut un impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV pe perioada tratamentului sau a urmăririi post- tratament . Sunt disponibile date limitate în ce privește siguranța ( N = 25 ) în cazul pacienților cu infecție concomitentă cu număr de celule CD4+ < 200/ μl ( vezi pct . 4. 4 ) . Vă rugăm să citiți și
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut de celule CD4+ a fost reversibilă în urma reducerii dozelor sau întreruperii tratamentului . Utilizarea PegIntron în asociere cu ribavirina nu a avut un impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV pe perioada tratamentului sau a urmăririi post- tratament . Sunt disponibile date limitate în ce privește siguranța ( N = 25 ) în cazul pacienților cu infecție concomitentă cu număr de celule CD4+ < 200/ μl ( vezi pct . 4. 4 ) . Vă rugăm să citiți și
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut de celule CD4+ a fost reversibilă în urma reducerii dozelor sau întreruperii tratamentului . Utilizarea PegIntron în asociere cu ribavirina nu a avut un impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV pe perioada tratamentului sau a urmăririi post- tratament . Sunt disponibile date limitate în ce privește siguranța ( N = 25 ) în cazul pacienților cu infecție concomitentă cu număr de celule CD4+ < 200/ μl ( vezi pct . 4. 4 ) . Vă rugăm să citiți și
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
însoțit și de o scădere a procentului de celule CD4+ . Scăderea numărului absolut de celule CD4+ a fost reversibilă în urma reducerii dozelor sau întreruperii tratamentului . Utilizarea PegIntron în asociere cu ribavirina nu a avut un impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV pe perioada tratamentului sau a urmăririi post- tratament . Sunt disponibile date limitate în ce privește siguranța ( N = 25 ) în cazul pacienților cu infecție concomitentă cu număr de celule CD4+ < 200/ μl ( vezi pct . 4. 4 ) . Vă rugăm să citiți și
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
pacienți. Astfel în cazul celor ce asociază hepatita cu virus hepatitic B (VHB) și Ag HBe pozitiv recidiva tumorală este mai frecventă și supraviețuirea după hepatectomie mai mică față cei cu Ag HBe negativ [3]. O încărcătură virală mai ridicată (viremie VHB > 106 copii/ml) se asociază cu un risc mai mare de recurență postoperatorie tardivă [4]. Diferențele s-ar datora creșterii la pacienții cu replicare virală activă a sensibilității la acțiunea diverșilor carcinogeni [5]. La bolnavii cu hepatopatie cu VHB
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
două tipuri de glicoproteine, cu rol de hemaglutinare și fuziune de celulele țintă. Poarta de intrare a virusului rujeolic este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge (viremia primară) la nivelul sistemului reticulo-endotelial. Multiplicarea virală continuă la acest nivel, fiind urmată de viremia majoră secundară, după 5-7 zile de la expunere. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
intrare a virusului rujeolic este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge (viremia primară) la nivelul sistemului reticulo-endotelial. Multiplicarea virală continuă la acest nivel, fiind urmată de viremia majoră secundară, după 5-7 zile de la expunere. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Koplick apare sub forma unor puncte albe-cenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringo-amigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, corespunzătoare viremiei primare, febra are tendința să scadă. Apoi, febra revine la valori înalte, odată cu viremia secundară din perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringo-amigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, corespunzătoare viremiei primare, febra are tendința să scadă. Apoi, febra revine la valori înalte, odată cu viremia secundară din perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
singur serotip cunoscut. În rubeola dobândită după naștere, poarta de intrare a virusului este mucoasa nazo faringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea locală a virusului (la nivelul epiteliului respirator și a ganglionilor) este urmată de viremie primară. Ajuns în sistemul reticulo endotelial, virusul se multiplică din nou, urmând viremia secundară. Virusul rubeolic este transportat de celulele limfomonocitare și poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției și câteva zile după debut. Erupția tegumentară este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este mucoasa nazo faringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea locală a virusului (la nivelul epiteliului respirator și a ganglionilor) este urmată de viremie primară. Ajuns în sistemul reticulo endotelial, virusul se multiplică din nou, urmând viremia secundară. Virusul rubeolic este transportat de celulele limfomonocitare și poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției și câteva zile după debut. Erupția tegumentară este mediată imun. În rubeola congenitală, virusul trece transplacentar în cursul viremiei materne, diseminând
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nou, urmând viremia secundară. Virusul rubeolic este transportat de celulele limfomonocitare și poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției și câteva zile după debut. Erupția tegumentară este mediată imun. În rubeola congenitală, virusul trece transplacentar în cursul viremiei materne, diseminând în țesuturile embrionare sau fetale. Cauza leziunilor celulare nu este clarificată, dar sunt considerate mai multe explicații pentru afectarea embrio/organogenezei: inhibiția mitozelor, alterările cromozomiale, necrozele tisulare și alterărilor vasculare. Tablou clinic Incubația medie este de 18 zile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
postvaccinale sunt rare, reprezentate mai ales de artralgii. Contraindicațiile vaccinării anti-rubeolice sunt graviditatea, imunodepresiile și bolile febrile. Rubeola la gravidă în primul trimestru constituie indicație de întrerupere medicală a sarcinii. Imunoglobulinele specifice administrate după contact atenuează simptomele dar nu previn viremia. 4.5 Boala Filatov-Dukes Boala Filatov-Dukes, numită și a IV-a boală eruptivă a copilăriei, parascarlatină, sau boala scarlatinoidă, este o entitate controversată din punct de vedere etiologic. Infecția apare de obicei primăvara sau vara, în mici epidemii sporadice. După
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este expresia clinică a primoinfecției. În cursul primoinfecției, virusul pătrunde în organism pe cale nazo/oro-faringiană sau conjunctivală, apoi invadează epiteliului respirator superior, diseminând în ganglionii limfatici regionali, unde se multiplică. De la acest nivel, virusul diseminează în mai multe etape de viremie, care corespund valurilor eruptive. Virusul are efect citopatic direct, evidențiat de celulele gigante multi-nucleate și incluziile intranucleare. Aceste modificări se pot observa pe frotiuri colorate Giemsa, efectuate din lichidul leziunilor veziculoase cutanate de varicelă (metoda de citodiagnostic Tzanck). Primoinfecția cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ajunge în formațiunile limfoide locale sau la distanță, prin diseminare limfatică. După atașarea pe receptorii specifici ai limfocitelor B, VEB infectează aceste celule, în care se multiplică și produce noi antigene virale. Antigenele virale eliberate în sânge (în etapa de viremie) declanșează răspunsul imun de tip umoral și celular. Răspunsul imun umoral constă în secreția anticorpilor anti-capsidă (IgM, apoi IgG), anti-antigen precoce, antinucleari și neutralizanți, cei din urmă persistând întreaga viață. Anticorpii circulanți în sânge pot fi liberi sau legați în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI Angina (85-95%) poate avea aspecte variate, eritematoasă, pultacee sau psudomembranoasă și persistă 2 săptămâni (fără tratament). Febra (97%) corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în platou, remitent, intermitent, septic și regresează treptat în trei săptămâni. Adenopatiile (94%) predomină cervical posterior dar pot fi prezente și axilar, inghinal sau generalizate, cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
distincte: 1 (Brunhilde), 2 (Lansing) și 3 (Leon). Subtipul 1 determină cel mai frecvent paralizii. Virusul poliomielitic ajunge pe cale digestivă la nivelul epiteliului intestinal, unde declanșează mecanisme locale de apărare. În cazul în care aceste mecanisme sunt depășite, virusul diseminează (viremie), eveniment însoțit sau nu de simptome de tip gripal. Localizarea secundară a virusului în sistemul nervos central poate provoca leziuni ale celulelor nervoase. Paraliziile apar în consecința distrugerii neuronilor motori din măduva spinării. Tablou clinic Manifestările clinice ale infecției poliomielitice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]