14,944 matches
-
p), Ghiroda Nouă - Aleea Ghirodei, străzile Fuior, Cărăbuș, Spartachiadei, Caprei, Cocostârcului, Lemnari. MARȚI: Timișoara (străzile Tușnad nr. 8, 12, Cozia (p), Aron Pumnul (p), Salcâmilor (p), Cazane (p), Diaconu Coresi (p), Eneas (p), Feldioara (p), Dropiei nr. 12, sc. A, Virtuții (p), Înfrățirii, Drăgășani), Sălbăgel (p), Lugoj - Zona Cotul Mic (p), străzile Ț. Vladimirescu, Mureșului, Vlahuță, Teiului, 1 Mai, Panselelor, Bărnuțiu; Buziaș (p), Moșnița Veche, Beregsău Mare (p), Cernăteaz (p), Boldur (p), Cheglevici (p), Birda (p), Ghiroda Nouă - Aleea Ghirodei, străzile
Agenda2006-06-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284736_a_286065]
-
Panselelor, Bărnuțiu; Buziaș (p), Moșnița Veche, Beregsău Mare (p), Cernăteaz (p), Boldur (p), Cheglevici (p), Birda (p), Ghiroda Nouă - Aleea Ghirodei, străzile Fuior, Cărăbuș, Spartachiadei, Caprei, Cocostârcului, Lemnari, Prieteniei, Brateș, Moldovei, Cimbrului, Furnicii. MIERCURI: Timișoara (Bd. Republicii (p), străzile Sailer, Virtuții (p), Aida), Lugoj - Micro 5 (p), străzile Ț. Vladimirescu, Mureșului, Vlahuță, Teiului, 1 Mai, Panselelor, Bărnuțiu; Banloc (p), Beregsău Mare (p), Sânmihaiu Român (p), Cheglevici (p), Boldur (p), Buziaș (p), Sălbăgel (p), Ghiroda Nouă - străzile Zibrița, Bobâlna - autoservice. JOI: Timișoara
Agenda2006-06-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284736_a_286065]
-
lei. Nașterea Sf. Ioan Botezătorul l În 24 iunie Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut ca Înaintemergător al Domnului: cel ce I-a pregătit calea, cel ce L-a binevestit mai înainte de a fi venit. Sfântul Ioan Botezătorul a avut multe virtuți: a fost predicatorul pocăinței și a avut o smerenie autentică. Noi toți dorim să fim smeriți sau cel puțin pozăm că am fi oameni smeriți. Am vrea să ne arătăm smeriți, însă nu reușim ca smerenia să se întruchipeze în
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
eseului care este ascuns în monografia lui Voncu, este să găsească și să explice rolul subtil, determinant și revelator al vinului în opera unor autori importanți ai literaturii noastre și să pună astfel materia respectivă, vinul, în rândul celor cu virtuți simbolice într-un spațiu definitoriu. Aceste virtuți depășesc contururile persoanei (ale creatorului și ale personajelor sale) pentru a institui în literatura lui și în literatură în general un instrument, generator și el al unei identități, sau măcar al unei ipostaze
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
Voncu, este să găsească și să explice rolul subtil, determinant și revelator al vinului în opera unor autori importanți ai literaturii noastre și să pună astfel materia respectivă, vinul, în rândul celor cu virtuți simbolice într-un spațiu definitoriu. Aceste virtuți depășesc contururile persoanei (ale creatorului și ale personajelor sale) pentru a institui în literatura lui și în literatură în general un instrument, generator și el al unei identități, sau măcar al unei ipostaze caracteristice și, în același timp, active în
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
de vinuri, mai bine zis două feluri de băutori, împreună cu vinurile lor: vinul cinegetic, vinul cotidian și profan al personajelor civile, ca oricare dintre noi, și vinul mitic, al personajelor ieșite din temporalitate, investite - și ele și vinurile lor - cu virtuți simbolice, care cuprind și anunță criptic partea nevăzută a lucrurilor, adică viitorul.Vinul mitic al prozatorului, pe care îl găsim în Hanu Ancuței, în Frații Jderi sau în Zodia cancerului, este un revelator de umanitate și de adâncimi ale tradiției
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
echilibrat, temperat și gata de renunțări în favoarea binelui comun, ca zestre necesară celui investit cu datoria de a sta deasupra furtunilor în imprevizibilul și vitregiile istoriei. Așa cum reiese din paginile acestei cărți remarcabile, Regele Mihai al României întrunește astfel de virtuți și le-a dovedit exemplar de-a lungul împrejurărilor presărate cu vicisitudini în care și-a călit - ca rege și ca român - caracterul. Cartea lui Ivor Porter nu mitizează, nu idealizează, nu exaltă. Tonul ei este factual și precis, scutit
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
plecase în 1923 în Franța). Din Franța, poetul trimite cele două texte care vor sta în fața volumului. Primul - o dedicație „Lui Ion Minulescu, primul clopotar al revoltei lirice românești...[...]. Dedicația nu este una formală, poetul știa valoarea prieteniei și prețuia virtuțile unei asemenea atitudini - „Aceiași am rămas în prietenie, aceiași în admirație.” Al doilea text - Câteva cuvinte pădurețe - este mai mult decât o prefață a volumului. Datat Paris, 1929, este dedicat lui Claude Sernet. Începe abrupt prin accentuarea unei falii ce
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
cărămidă, imposibil de găsit chiar și în șantierele de construcții. Frustrarea pentru faptul de a nu găsi obiectul dorit e completată de disperarea fetelor care o vânează: peste cărămida încinsă ar urma să picure oțet, al cărui abur ar avea virtutea de a provoca avortul spontan. În Fericiri aiuritoare, statul la coadă în speranța de a prinde orice aliment readuce în memoria cititorului îngrozitoarele lipsuri alimentare ale decadei. O fetiță bine instruită de mama ei își ia banii anume lăsați, o
Nostalgice by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4302_a_5627]
-
sentiment, de aceea lipsa emoției îi împrumută criticului un timbru placid, expresiile avînd corectitudinea fără culoare a formulelor docte și nespectaculoase. Fraza lui Mircea A. Diaconu nu te prinde, dar nici nu plictisește, cauza stînd în stofa de comentator cu virtuți dialectice: știe să scoată toate nuanțele din analiza unei teme și dă cititorului satisfacție prin prefirarea unor distincții speculative, caz rar la o categorie intelectuală precum cea a criticilor literari, cărora deformarea impusă de oficiul judecății estetice le micșorează pofta
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
pastișa fonetică a unui obiect în pielea căruia a intrat și subiectul. În limbaj noician, onomatopeea e holomerul (partea purtătoare de întreg) din care se va desprinde ulterior substantivul (subiectul) și verbul (predicatul). În schimb, articolul este iremediabil steril, neavînd virtuți de ordin dialectic. Enclitic sau proclitic, hotărît sau nu, el e condamnat la a fi un veșnic însoțitor, docil și fără greutate metafizică, al substantivului. Prin optimismul cu care, împotriva resemnării occidentale, Noica privește destinul Europei, el se arată un
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
statul își pierde autonomia, nici libertatea credinței nu mai e garantată. Și apoi, nu asta face Biserica lui Hristos de două milenii? Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii, de a civiliza moravurile și de a îmblânzi, prin cultivarea virtuților creștine, raporturile sociale?”, continuă fostul ministru de Externe, care așteaptă un mesaj pastoral, menit a detensiona viața publică a României. ,,Așteptăm, ca laici, un mesaj pastoral dedicat moderației și bunului simț. Poate că el nu va fi suficient pentru a
Baconschi cere ajutorul Bisericii: Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii? () [Corola-journal/Journalistic/43370_a_44695]
-
și celebra formulă „teatrul trebuie să devină un serviciu public”, întocmai ca gazul sau electricitatea. Vilar nu a încetat nicicând să gândească și să acționeze democratic, în folosul „poporului” și al „națiunii”! Mai mult ca oricare altul, Vilar a cultivat virtuțile scenei nude. Totul pentru cuvinte, totul pentru actor - acesta i-a fost crezul artistic! El protesta astfel energic împotriva teatrului de divertisment sau a celui spectacular. Auster, Vilar a privilegiat platoul gol, al cărui elogiu îl făcuse cu mult înaintea
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
în sens critic privește desființarea poeziei lui Ovid Densușianu, profesorul de filologie pricepîndu-se să teoretizeze poezia simbolistă, dar nu să o și scrie. Strădania lui George Ardeleanu din prefață de a face din Dinu Pillat un istoric literar înzestrat cu virtuți critice e plauzibilă sub unghiul simpatiei față de un intelectual de legendă, cum e autorul romanului Așteptînd ceasul de apoi. Dar parcurgerea studiilor și exegezelor din Spectacolul rezonanței nu îndreptățește calificarea lui Pillat în rîndul criticilor al căror nume merită reținut
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
a fost inculpat în plata unor despăgubiri morale, s-a ales cu mult timp pierdut și cu și mai mulți nervi stîlciți. De aceea ar fi naiv să credem că motivația cruciadei sale antimedicale ar sta în slujirea caduceului cu virtuți terapeutice. Omul lovește spre a fi la rîndul lui lovit, principalul său merit fiind că, avînd cultură de specialitate, nu se pronunță după ureche asupra șmecheriilor la care se pretează terapeuții. Dar care sunt culpele asupra cărora se înverșunează Goldacre
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
2) diluarea unei substanțe îi mărește efectul, la limită efectul cel mai puternic avîndu-l o soluție care, nemaivînd urme de substanță activă, îi păstrează însă amintirea; 3) există o memorie a materiei care face ca informația să nu se piardă, virtuțile unui factor vindecător păstrîndu-se chiar și atunci cînd, chimic vorbind, el a dispărut de tot. Se vede ușor că aici avem de-a face cu o variantă aparte a principiului conservării energiei și informației. Nimic nu se pierde, totul se
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
recâștigam dreptul de fi respectați. După aceeea, vom putea privi în continuare pe oricine în ochi, așa cum n-o vor putea face cei care vor absența acum, sau și mai rău, cei care sunt în tabăra trădătoare. Onoarea este o virtute care înnobilează, dar se pierde ușor. Să fim la înălțimea ei! Presiunea politică, internă și internațională, exercitată asupra țării, a noastră, a tuturor românilor, are cauze insuficient deslușite până în prezent, dar oricine poate să constate că se încearcă negarea dreptului
Revoluționarii continuă lupta cu regimul Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/42778_a_44103]
-
părut autorului inacceptabil. Înțeleg foarte bine de ce, insă n-am de gand să mi-l schimb. Nu văd, în cărțile lui, nici forță, nici zbucium, nici robustețe, nici vitalitate, pentru că nu am încredere, atunci când e vorba despre poezie, în aceste virtuți. Drept urmare, nici nu le caut cu tot dinadinsul. Că simple metafore, îmi permit să le pun la îndoială valoarea de adevăr. Sunt, așadar, pregătit să-i deconcertez și pe admiratorii lui Aurel Pântea. Fără a ma numără, neapărat, eu insumi
Note despre critica de poezie, rânduri despre o anume poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4286_a_5611]
-
care preschimba orice tînăr într-un paladin ceremonios mișcîndu-se grav în preajma făpturilor gracile. În fine, al treilea tipar e repulsia față de marxism, curent care, la începutul secolului XX, era resimțit ca o propagandă alogenă avînd drept țintă distrugerea celor trei virtuți ancestrale din a căror îmbinare popoarele Europei își încropeau identitatea: virtutea individuală a proprietății private, calitatea generală a entității naționale și vocația universală a Bisericii creștine. În fond, toată gîndirea sociologică de mai tîrziu a lui Brăileanu va fi o
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
făpturilor gracile. În fine, al treilea tipar e repulsia față de marxism, curent care, la începutul secolului XX, era resimțit ca o propagandă alogenă avînd drept țintă distrugerea celor trei virtuți ancestrale din a căror îmbinare popoarele Europei își încropeau identitatea: virtutea individuală a proprietății private, calitatea generală a entității naționale și vocația universală a Bisericii creștine. În fond, toată gîndirea sociologică de mai tîrziu a lui Brăileanu va fi o replică la pericolul marxist. Primul Război Mondial îl găsește pe Brăileanu
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
deopotrivă „certe și fără greș”7, pe lângă soluția mistică a credinței; iar „cercul de fier” e suspectat de acesta ca fiind „în bună parte și de cretă”, întrucât „temeiul dictaturii e o fantasmă: frica”8. Includerea, așadar, a curajului printre virtuțile de frunte ale creștinismului apare ca o consecință firească la N. Steinhardt, nicidecum ca un simplu procedeu stilistic sau ca o excentricitate, din dorința de a părea original sau pentru „a urmări o gloriolă literară și succes de public”, așa cum
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
o logică imbatabilă, cea a cifrelor, George imaginează o superproducție spermatică în măsură să genereze capitalul necesar cumpărării întreprinderii de către angajați. Lichidelor simbolice ale martirizării clasei muncitoare, sudoarea și sângele, li se mai adaugă unul, legat însă mai puțin de virtuțile eroice, cât de cele erotice, în care liderul sindical excelează, copulând voios cu personalul feminin al întreprinderii în ceea ce are el mai atractiv. Manuela (Monica Bârlădeanu), secretara bovarică a directorului, vorbitoare de spaniolă, este noua sa achiziție, iar idila care
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
în analizele medicale doar pentru că fiul său îi seamănă, gesturile mărunte, umorul trist și veselia regăsită în preajma catastrofei redau personajelor demnitatea umanului. Tudor Giurgiu scoate această umanitate dintr-un dublu clișeu, cel al filmului propagandistic unde clasa muncitoare întruchipa toate virtuțile preconizate ale omului nou, curaj, simț al sacrificiului, moralitate, tenacitate, idealism și credință în cauza comunistă, dar și cel care-l transforma în filmele de după 1989 într-un om al cavernelor, dezumanizându-l până la un grotesc nimicitor, lăsând doar erzațul
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
Articolul 1 Se instituie medalia "Virtutea ostășeasca" care se conferă militarilor și persoanelor civile, pentru eroism, curaj, inițiativa, dîrzenie și abnegație dovedită pe cîmpul de luptă, precum și pentru servicii deosebite aduse armatei în timp de război. Medalia "Virtutea ostășeasca" se conferă și în timp de pace
DECRET nr. 191 din 3 iunie 1959 privind instituirea medaliei "Virtutea ostaseasca". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106181_a_107510]
-
Articolul 1 Se instituie medalia "Virtutea ostășeasca" care se conferă militarilor și persoanelor civile, pentru eroism, curaj, inițiativa, dîrzenie și abnegație dovedită pe cîmpul de luptă, precum și pentru servicii deosebite aduse armatei în timp de război. Medalia "Virtutea ostășeasca" se conferă și în timp de pace, pentru fapte similare, care prin natura lor contribuie la apărarea și consolidarea Republicii Populare Române și la întărirea Forțelor sale Armate. Articolul 2 Medalia "Virtutea ostășeasca" are următoarele clase în ordinea lor
DECRET nr. 191 din 3 iunie 1959 privind instituirea medaliei "Virtutea ostaseasca". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106181_a_107510]