2,034 matches
-
imposibilă datorită edemului. Leziunile asociate trebuie rapid depistate deoarece dacă nu sunt recunoscute și tratate la timp pot agrava prognosticul uneori până la risc vital. Leziunile asociate cu arsurile pot fi: traumatisme închise cranio-cerebrale, traumatisme toracice (hemo, pneumotorax), leziuni abdominale (rupturi viscerale, hemoperitoneu, hemoragie retroperitoneală), leziuni ale coloanei vertebrale, fracturi pelvine sau ale oaselor lungi, plăgi cu rupturi vasculare și pierderi masive de sânge. Pacienții cu arsuri au în faza acută, imediat după accident TA ușor crescută. De aceea, depistarea unei hipotensiuni
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
cu rupturi vasculare și pierderi masive de sânge. Pacienții cu arsuri au în faza acută, imediat după accident TA ușor crescută. De aceea, depistarea unei hipotensiuni nejustificate la un ars politraumatizat sau prezenta altor semen ale hipovolemiei trebuie suspicionate leziuni viscerale sau hemoragii interne. A doua prioritate este precizarea diagnosticului de arsură, corect și complet. Precizarea diagnosticului de arsură se bazează pe analiza clinică atentă a leziunilor postcombustionale privind localizarea, întinderea și profunzimea acestora. Aprecierea suprafeței afectate conform formulelor prezentate, preferabil
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
care cuprind leziuni limitate la nivelul țesutului celular subcutanat reprezentate de: echimoze, hematoame, seroame și edem dur post-traumatic; b. contuzii profunde leziunile depășesc aponevroza regiunii sau seroasa cavităților. Dacă avem în vedere acest criteriu, contuziile pot fi: simple fără leziuni viscerale grave cu leziuni viscerale de intestine și gravitate variabila (rupturi de organe în cavități sau ale pediculilor vasculo-nervoși în regiunile periferice); mixte cele doua tipuri de leziuni apar combinate. 12.2.1.2. Regiunea topografică interesată Se descriu contuzii ale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
la nivelul țesutului celular subcutanat reprezentate de: echimoze, hematoame, seroame și edem dur post-traumatic; b. contuzii profunde leziunile depășesc aponevroza regiunii sau seroasa cavităților. Dacă avem în vedere acest criteriu, contuziile pot fi: simple fără leziuni viscerale grave cu leziuni viscerale de intestine și gravitate variabila (rupturi de organe în cavități sau ale pediculilor vasculo-nervoși în regiunile periferice); mixte cele doua tipuri de leziuni apar combinate. 12.2.1.2. Regiunea topografică interesată Se descriu contuzii ale capului, gâtului, toracelui și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
În formele ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă) se pot declanșa: spasme bronșice reflexe, tulburări de secreție bronșică cu influențe respiratorii evidente (dispnee, atelectazii pulmonare și edem pulmonar progresiv). Dinamica toracică este perturbată de prezența leziunilor viscerale sau parietale importante care pot determina scăderea respirației externe, afectând toate cele trei componente ale ei: ventilația, difuziunea și perfuzia, rezultând insuficiență respiratorie acută, precum și tulburări respiratorii interne (celulare), datorită intricării cu tulburări cardio-vasculare. Aceste manifestări sunt secundare leziunilor viscerale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
viscerale sau parietale importante care pot determina scăderea respirației externe, afectând toate cele trei componente ale ei: ventilația, difuziunea și perfuzia, rezultând insuficiență respiratorie acută, precum și tulburări respiratorii interne (celulare), datorită intricării cu tulburări cardio-vasculare. Aceste manifestări sunt secundare leziunilor viscerale: rupturi de trahee sau bronhopulmonare, volete costale, revărsate sanguine sau aerice, rupturi de diafragm. Prognosticul vital este amenințat, de unde necesitatea asistenței respiratorii de urgență. traumatismele abdominale, de etiologii diferite determină modificări care sunt strâns legate de: consistența, forma și situația
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau pneumomediastin asociat de regulă cu hemoragie (hemopneumotorax), iar la abdomen realizează sindromul peritonitic în plăgile organelor cavitare sau sindromul de hemoragie
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau pneumomediastin asociat de regulă cu hemoragie (hemopneumotorax), iar la abdomen realizează sindromul peritonitic în plăgile organelor cavitare sau sindromul de hemoragie internă în cazul celor parenchimatoase
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau pneumomediastin asociat de regulă cu hemoragie (hemopneumotorax), iar la abdomen realizează sindromul peritonitic în plăgile organelor cavitare sau sindromul de hemoragie internă în cazul celor parenchimatoase (ficat, splină, pancreas, rinichi). 5
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hematoame, care explică modificările stării de conștiență (semne de suferință a trunchiului cerebral). b. Plăgile gâtului (mai rare); gravitatea lor rezidă din profunzimea și importanța organelor secționate (nervi, vase, esofag, trahee, etc.), iar tulburările ce apar depind de tipul leziunilor viscerale (dominate de plăgile arteriale) care dau o mortalitate ridicată prin hemoragie masivă însoțită de tulburări cardiace, cerebrale, sincopă sau moarte. c. Plăgile toracice sunt caracterizate prin producerea unei soluții de continuitate la nivelul toracelui, plămânului sau arborelui bronșic. Consecința este
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
deoarece ele antrenează atât fenomene pulmonare cât și apariția unor sindroame abdominale (hemoragii sau perforații) care agravează starea generală și impune de regulă intervenția chirurgicală de urgență. e. În plăgile penetrante abdominale manifestările fiziopatologice sunt în raport cu prezența sau absența leziunilor viscerale. Organele interesate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare vor apare tulburări fiziopatologice ce constituie: sindrom de peritonită generalizată prin perforație; sindrom hemoragic - consecința leziunii parenchimatoase; sindroame mixte : peritonită, hemoragie. 12.3.5. EXAMENUL CLINIC AL TRAUMATISMELOR DESCHISE Este
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
supapă. Dat fiind aspectul clinic, aceste plăgi pun probleme dificile de diagnostic și de tratament chirurgical, motiv pentru care se vor folosi toate metodele clinice și paraclinice (examen radiologic, bronhoscopic etc.). d. Plăgile abdominale: În raport cu starea peritoneului și cu leziunile viscerale pe care le determină plăgile abdomenului pot fi: nepenetrante, când nu depășesc peritoneul, având aceeași etiologie ca a tuturor plăgilor. Pot interesa peretele abdominal în grade diferite (de la plăgi simple până la răniri cu rupturi întinse ale peretelui abdominal). penetrante, care
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
abdomenului pot fi: nepenetrante, când nu depășesc peritoneul, având aceeași etiologie ca a tuturor plăgilor. Pot interesa peretele abdominal în grade diferite (de la plăgi simple până la răniri cu rupturi întinse ale peretelui abdominal). penetrante, care pot fi simple, fără leziuni viscerale dar se pot complica evolutiv cu: peritonită, ca urmare a infecției cavității peritoneale prin agentul traumatic sau retenție de corpi străini, cu fenomene ocluzive, prin hernierea și strangularea unei anse intestinale prin plagă; traumatismele deschise complexe, cu leziuni viscerale ce
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
leziuni viscerale dar se pot complica evolutiv cu: peritonită, ca urmare a infecției cavității peritoneale prin agentul traumatic sau retenție de corpi străini, cu fenomene ocluzive, prin hernierea și strangularea unei anse intestinale prin plagă; traumatismele deschise complexe, cu leziuni viscerale ce pot interesa un singur organ (univiscerale) sau mai multe (pluriviscerale). Organele afectate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare, clinic, vom constata: sindrom de peritonită generalizată prin perforații ale stomacului, intestinului, colonului etc., sindrom de hemoragie internă prin
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ligaturate, cu excepția celor mari și vitale care vor fi reparate. Sutura (repararea) constă în repararea tuturor leziunilor musculare, vasculare, nervoase, osoase, etc. întâlnite în timpul explorării plăgii, care se va face plan cu plan în ordinea importanței. Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pun probleme de tactică și tehnică chirurgicală particulare și vor fi tratate la capitolul de patologie respectiv Plăgile superficiale și cele ale extremităților beneficiază de sutură în toate cazurile dacă se respectă principiile mai sus enunțate. Repararea leziunilor profunde se
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
confirmă datele cercetării clinice, a pulsului prin dispariția sau scăderea importantă a indicelui oscilometric; arteriografia constituie examenul cel mai valoros pentru stabilirea diagnosticului de localizare a leziunii arteriale, cu condiția să poată fi efectuată în urgență. În cazul leziunilor arteriale viscerale singurul examen edificator este arteriografia. Explorarea angiografică va fi efectuată obligatoriu pentru verificarea permeabilității axului vascular după refacerea chirurgicală. radiografia segmentului lezat pentru depistarea leziunilor scheletice responsabile de accidentul traumatic vascular. ECHO-doppler, examen computer tomografic (CT) cu sau fără substanță
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hiposideremie, hipoalbuminemie și sinteza de proteine de fază acută (proteina C reactivă, proteina serică amiloid A etc.). De asemenea, împreună cu interleukinele 1, 6 și 8, factorul de necroză tumorală declanșează modificările sistemice din cursul șocului endotoxinic (hiposau hipertermie, coagulopatie, hipoperfuzie viscerală, acidoză lactică, depresie miocardică, creșterea permeabilității capilare). Tehnicile moderne de terapie urmăresc stoparea factorilor care determină producerea de citokine, blocarea acestora sau a receptorilor celulelor efectoare. Sistemul complement are un rol foarte important în răspunsul imun nespecific umoral prin distrugerea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de intervenții chirurgicale sunt: a. tehnici de analgezie regională: administrarea locală, la nivelul inciziei operatorii, a unei doze unice de anestezic loca (bupivacaina 0,25% fără adrenalinăă deși este eficientă în special asupra durerii somatice și mai puțin asupra celei viscerale, permite reducerea dozelor de anestezic opioid utilizat postoperator; administrarea intrapleurală de anestezic local (bupivacaina 0,5% cu sau fără adrenalinaă asigură o analgezie bună, asemănătoare celei peridurale, acționând prin blocajul la mai multe nivele a nervilor intercostali; are avantajul de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
pozitiv cu acest status, cel puțin la vârstnice, iar asocierea este mai puternică decât pentru sexul masculin [8]. Obezitatea de tip abdominal apare la femei în special după menopauză, atunci când se atenuează dimorfismul sexual și diferențele în privința adipozității totale și viscerale [9, 10]. Mecanismele obezității sunt complexe, alături de sedentarism, supraalimentație și factorii hormonali fiind implicat și factorul genetic, care acționează într-o manieră sex-specifică; în acest sens, mutația genelor PPAR (peroxisome proliferator-activated receptor) afectează predominant sexul feminin, polimorfismul genei PPAR gamma-2
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
noradrenalină [12]. Nivelul lipidelor circulante și semnificația acestora sunt diferite, de asemenea, în funcție de sex. Colesterolul total, LDL-colesterolul și triacilglicerolii au un nivel mai scăzut, iar HDL colesterolul are valori mai mari la femeile premenopauzale față de bărbați. Odată cu vârsta, masa grasă viscerală în exces conduce la creșterea sintezei de VLDL-colesterol, având drept consecință creșterea triacilglicerolilor à jeun și un profil lipidic de tip masculin. Datele actuale sugerează că aceste modificări ale lipidelor serice sunt factori de risc mai importanți pentru femei decât
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
endotelială, microalbuminuria) și distribuția anormală a adipozității [32, 33]. Biomarkerii statusului proinflamator Persoanele predispuse la dezvoltarea sindromului metabolic sau a diabetului zaharat tip 2 au un status proinflamator bine exprimat înainte de debutul sau de detectarea acestor anomalii majore. Țesutul adipos visceral și macrofagele rezidente la acest nivel sunt responsabile pentru producția de citokine inflamatorii, care, la rândul lor, au un efect trigger pentru insulinorezistență și dezvoltarea sindromului metabolic. La ora actuală, biomarkerii proinflamatori cei mai studiați în legătură cu efectele cardiovasculare și metabolice
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
android, spre deosebire de cea periferică, este sursa majoră de citokine circulante, adipocitele cu această topografie având un răspuns particular la insulină și la hormonii sexuali, la stimularea adrenergică sau la cea prin angiotensină [34-44]. Adipocitokinele și acizii grași liberi din sursa viscerală ajung direct la ficat prin vena portă și induc insulinorezistență, promovează steatoza hepatică și alterează profilul lipidic, menținând totodată un status proinflamator constant, care induce creșterea riscului cardiovascular, mai bine exprimată la nivelul sexului feminin [44, 45]. Disfuncția adipocitelor cu
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
IMC < 25 kg/m2, circumferință abdominală < 88 cm) (clasa I, nivel de evidență B). Distribuția grăsimii corporale variază între cele două sexe, la femei depozitele adipoase fiind predominant subcutanate (regiunea fesieră și coapse), față de bărbați la care distribuția este dominant viscerală. Hormonii estrogeni influențează activitatea lipoproteinlipazei tisulare și lipoliza, iar femeile cu deficit estrogenic sunt mai predispuse la obezitate. Creșterea ponderală la femei are loc de obicei în perioada de menopauză, perioadă în care și distribuția țesutului adipos se modifică, devenind
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
activitatea lipoproteinlipazei tisulare și lipoliza, iar femeile cu deficit estrogenic sunt mai predispuse la obezitate. Creșterea ponderală la femei are loc de obicei în perioada de menopauză, perioadă în care și distribuția țesutului adipos se modifică, devenind predominant abdominală și viscerală, ceea ce susține ipoteza influenței hormonale asupra obezității la femei. Un alt factor care favorizează obezitatea la această vârstă este și diminuarea activității fizice și a consumului energetic [54, 55]. Femeile cu IMC peste 30 și raport abdomino-fesier peste 0,80
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
unele cazuri foarte zgomotoase și evidente (prezența unui abces, a unei soluții de continuitate tegumentară suprainfectată etc.). Alteori, prezența acestui focar este mai puțin evidentă, tabloul clinic fiind dominat de manifestările generale ale unei stări septice sau de manifestările disfuncției viscerale multiple. Semenele generale ale unei stări septice corespund în linii mari cu ceea ce era cunoscut ca „semne infecțioase generale”: hipertermie sau hipotermie, frison (clasic se consideră că marchează descărcarea bacteriană în circulație, fiind semnalul de prelevare a hemoculturilor), tahipnee, tahicardie
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]