1,600 matches
-
întindea de la ușa exterioară de intrare a casei (făcută din fier și sticlă mată și părând relativ scundă) și până sub acoperiș, constituind astfel un perete translucid al scării de piatră și al vestibulului ce ducea la salonul de sus. Vitraliul reprezenta în toată înălțimea lui o fată în profil și în gest hieratic, alergând parcă în vijelie cu părul suflat de vânt. Asta era Pica. Ioanide plănuise vitraliul pentru biserică, însă de când Cioarec devenise sfântul oficial acolo, renunțase la ideea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scării de piatră și al vestibulului ce ducea la salonul de sus. Vitraliul reprezenta în toată înălțimea lui o fată în profil și în gest hieratic, alergând parcă în vijelie cu părul suflat de vânt. Asta era Pica. Ioanide plănuise vitraliul pentru biserică, însă de când Cioarec devenise sfântul oficial acolo, renunțase la ideea primă. Acum se poate înțelege substratul mondenității lui Ioanide și a Elvirei. De fapt, ei dădeau recepții în memoria Pichii și contau pe surpriza la intrare și ieșire
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
biserică, însă de când Cioarec devenise sfântul oficial acolo, renunțase la ideea primă. Acum se poate înțelege substratul mondenității lui Ioanide și a Elvirei. De fapt, ei dădeau recepții în memoria Pichii și contau pe surpriza la intrare și ieșire, când vitraliul, puternic luminat de lumina electrică, cădea în atenția musafirilor. Atunci puteau face o aluzie cât de mică la Pica și aveau certitudinea că acela care pleca lua cu el o impresie neștearsă. Pe pereții interiori, de-a lungul scării, Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
negru, însă cu amănunte înviorînd tonul sumbru al veșmintelor (cravată cu dungi roșii ori albastre la unul, colier și brățară la cealaltă), primeau musafirii de o parte și de alta a ușii, aproape totdeauna având a răspunde la întrebări asupra vitraliului. Exact la ora legiuită, se auzea mașina lui Gaittany, care curând după aceea apărea în ușă cu brațele întinse superlativ. - Sărut mîinile! Să trăiești! se adresa el succesiv cătrecei doi, apoi, exclamând cu mâinile spre tavanul cu lustre de cristal
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
urma după învălmășelile inerente. Se așteaptă la rând. Monumentele istorice în cele mai neașteptate stiluri sunt cele mai vizitate. Catedrala Hradcany, care seamănă cu Notre Dame din Paris, e acoperită cu aur ca și o altă catedrală moscovită și are vitralii de o frumusețe unică mai ceva ca la cea din Viena. E foarte înaltă, cu odoare din aur, sonoritate de excepție, statui și sculpturi (în marmură) de inegalabilă valoare artistică. TURNUL OROLOGIULUI, MUZEUL și mai ales mai multe clădiri găzduind
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe, prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
încredința poveștile sale. Ca și cum povestea ar putea fi comunicată deopotrivă în limbajul vorbit sau scris, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. În asemenea forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe, prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
încredința poveștile sale. Ca și cum povestea ar putea fi comunicată deopotrivă în limbajul vorbit sau scris, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. În asemenea forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe, prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
încredința poveștile sale. Ca și cum povestea ar putea fi comunicată deopotrivă în limbajul vorbit sau scris, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. În asemenea forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
văzduhuri, de la atâta bârfă adunată se forma câte un nor de pălăvrăgeală care, cu putoarea lui, ademenea demonii. Prea cucernicul părinte i-a blagoslovit, uitându-se plin de mândrie la acești neprihăniți. Aveau fețele scăldate de luminile calde răspândite de vitralii. I se părea că privea sfinți născuți din niște țărani simpli. Și-au făcut cu toții cruce și s-au apucat a zice rugăciunea, așa cum se cuvenea înainte de începerea fiecărei zile de școală. Copiii s-au reașezat cuminți în bănci. Smaranda
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
iubesc ca o tăietură în sticlă. O iubesc pentru că n-o iubesc decât pe ea, oasele ei, mirosul ei de femeie săracă". Cea din urmă acuplare a amanților avusese loc într-o grădină sub ploaia cerului liber, ca într-un vitraliu expresionist al urletului prevestitor de moarte. Conform unui simbolism indus, Margaret Mazzantini pune nefericirea personajelor și sfârșitul tragic al cărții pe seama păcatelor și promiscuității în care se complăcuseră. De la cauză la efect, moartea Italiei în urma avortului provocat aduce cu sine
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
urmă rezistent al Străveacului în contra agresiunii Omului Rău, promotor al spălării creierilor, dar și un aide-mémoire, în numele autoarei, al lucrurilor și oamenilor peste care, inexorabil, se așternuse moartea și uitarea. Reconstituit epic și vizionar, Străveacul... este o frescă și un vitraliu al destinelor; prinse în mașina ritmică a naturii și învălmășite de roțile istoriei, dar luminate de credința nestrămutată în Dumnezeul creștin, altul decât cel al rusului ateu Mukta, generator de însingurare și rătăcire, de putreziciune și pulbere, de frig și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
puse la bătaie pentru a înregistra tocmai siluirea, desacralizarea forțată a universului: "ardezia clipei închipuie triunghiuri/ cu pupila albastră/ les remparts du château/ dealurile siluiesc terase/ și stânci/ și cruci de ninsori/ vorbitorii ucenicesc la școala măreției/ îngerul încătușat în vitraliile înguste/ ale bisericii scufundate/ mi-a lunecat în ființă/ năruind feroneria fantomelor/ și stâlpii cocliți ai galeriei" (triunghiuri cu pupila albastră). Crochiul întunecat în ton baladesc, pastelul de umbre și reflexe agonice (chiar și cel compus în numeroasele sale ore
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
interogații și deținător al apei vii, sfințite de orice păcat, călăul scapă de la început de încadrarea în tipologia clasică a sceleratului lipsit de conștiință și remușcări. Gestica lui, dimpotrivă, sugerează uneori tocmai candoarea, sensibilitatea, umanitatea chiar: își împodobește ferestrele "cu vitralii luminoase, viu colorate,/ cu imagini biblice/ ca la catedrale", iar în grădina de o geometrie severă cultivă flori multicolore, "aduse din paradisuri/ neinventate încă" (lacrimile paradisului), pe care apoi le poartă, în uriaș buchet, spre mormintele victimelor (sisif); dimineața se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ian.-mart. 2006, nr. 1-6, p. 1, 22. Adriana Georgescu a ținut rubrica cinematografică sub pseudonimul Adriana Nicoară. SOROHAN, Elvira. Călinescu și artefactul epistolar. În: Convorbiri literare, 140, oct. 2006, nr. 10, p. 25-27. SOROHAN, Elvira. Ce aude poetul? În: Vitraliu (Bacău), 15, sept. 2006, nr. 5-6, p. 21. Despre George Bacovia. SOROHAN, Elvira; CĂLINESCU, Alexandru; MIHĂILESCU, Dan C. [Cum apreciați fenomenul cultural românesc în contextul european al culturilor și cum vedeți evoluția acestuia după aderarea României la Uniunea Europeană?: anchetă] / răspund
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Despre George Bacovia. SOROHAN, Elvira; CĂLINESCU, Alexandru; MIHĂILESCU, Dan C. [Cum apreciați fenomenul cultural românesc în contextul european al culturilor și cum vedeți evoluția acestuia după aderarea României la Uniunea Europeană?: anchetă] / răspund: Elvira Sorohan, Alexandru Călinescu, Dan C. Mihăilescu. În: Vitraliu (Bacău), 15, dec. 2006, nr. 7-8, p. 16, 19. SOROHAN, Elvira. De ce râdea Gary Sîrbu? În: România literară, 39, 30 iun. 2006, nr. 26, p. 19. Despre volumele Adio, Europa! și Jurnalul unui jurnalist fără jurnal de Ion D. Sîrbu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și Jurnalul unui jurnalist fără jurnal de Ion D. Sîrbu. SOROHAN, Elvira. Este Bietul Ioanide un roman ironic? În: Convorbiri literare, 140, nov. 2006, nr. 11, p. 27-29. George Călinescu. Bietul Ioanide. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu sub scutul istoriei. În: Vitraliu (Bacău), 15, apr. 2006, nr. 1-2, p. 22. SOROHAN, Elvira. Istoria ieroglifică. În: România literară, 39, 18-24 ian. 2006, nr. 2, p. 12. Despre cartea cu același titlu de Dimitrie Cantemir. SOROHAN, Elvira. Japonia din noi. În: Cultura (București), 2
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
17 nov. 2006, nr. 46, p. 3. SOROHAN, Elvira. Un debut mai mult decît promițător. În: Cronica (Iași), 41, apr. 2006, nr. 4, p. 9. Bogdan Crețu. Arpegii critice. Iași: Timpul, 2005. SOROHAN, Elvira. Alecsandri comediograful dădea frisoane politicienilor. În: Vitraliu (Bacău), 15, apr. 2007, nr. 1-2, p. 24-25. SOROHAN, Elvira. Călinescu și pasiunea portretizărilor. În: Convorbiri literare, 140, ian. 2007, nr. 1, p. 21-23. SOROHAN, Elvira. Complexele lui Panait Istrati. În: Convorbiri literare, 141, apr. 2007, nr. 4, p. 24-26
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
bilingvă. Iași: Junimea, 2009. SOROHAN, Elvira. Cozerii colorate erudit și poliglot de Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 143, mai 2009, nr. 5, p. 27-29. Șerban Foarță, Iolanda Malamen. Cozerii în lila. Iași: Eis Art, 2008. SOROHAN, Elvira. Estetica grotescului. În: Vitraliu (Bacău), 17, nov. 2009, nr. 3-4, p. 5. SOROHAN, Elvira. Humorul ca artă de a trăi. În: Convorbiri literare, 142, febr. 2009, nr. 2, p. 31-34. Harald Höffding. Humorul ca sentiment vital. Traducere din limba germană de Val Panaitescu. SOROHAN
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o criză când am venit la catedră pe poziția de asistent pentru literatura română veche. Eu eram însă foarte citită și contaminată de principiile lui Călinescu. Atunci când am fost studentă, stăteam în sala aceea de lectură de la Biblioteca Centrală, cu vitralii, cu becuri proiectate pe carte și celelalte... Citeam mult. Ceea ce am înțeles de la Călinescu era ideea că el propunea o altă viziune, un alt fel de a înțelege literatura veche. În textele cronicarilor, de exemplu, trebuia să găsești ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
par sprijinindu-se în câte un nume când toate există spre a sfârși în cuvânt precum cel care citește face să învie litera în gând. Amiaza se furișează în crâng Verbul e întrupat pe pământ grâul răsare din cuvânt prin vitralii se răsfrânge zborul îngerilor fruntea strălucește nefiresc în lumină. Iată și casa de lemn aici lucrurile se tem până și de umbra lor mai mult decât ar fi fost transformate-n vreo natură moartă și iată omul întâia oglindire a
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
publicarea sub titlul "L'Art Nouveau, et la Roumanie" un serial în care susține dezvoltarea artelor decorative în România pe mai multe paliere, pornind de la ilustrația de carte și arta ceramiștilor, la filatelie și bilete de bancă sau monede, de la vitralii și teracotă, la execuția de mobilier, cea mai amplă acțiune de acest fel desfășurată în presă și care se transformă aproape într-un studiu. Criticul subliniază încă odată necesitatea anulării unei distincții ierarhice între artele majore, pictura, sculptura, arhitectura și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care-i trebuie pentru a ridica obiectul cel mai uzual la rangul frumuseții"113. Leon Bachelin reconsideră "Artele minore" prin exemple prestigioase precum Burne-Jones angajat la școala lui William Morris, pentru a face de la plăci funerare, cartoane de tapiserie și vitralii, la obiecte decorative, Walter Crane, continuator al lui William Morris în Anglia, Eugène Grasset în Franța, Mikoulasch Alesch (Mikulas Ales) în Boemia, ultimul, un artist complet, decorator de cărți de joc, calendare, efemeride, ilustrații de carte, caricaturist, decorator de mobilier
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]