2,422 matches
-
arată că televiziunea este doar unul dintre factorii care influențează lectura cărților, corelația fiind mai semnificativă în cazul marilor consumatori de TV. Motivația consumului televizual corelat cu consumul zilnic de TV Graficul 5. Motivațiile consumului televizual corelate cu timpul de vizionare zilnică Sursa: Abraham, 2005. - Micii consumatori (sub 1 oră de vizionare zilnic sau mai rar) utilizează pentru informare și mai puțin pentru divertisment; tot ei sunt majoritari în a afirma că se uită la televizor „din obișnuință”; - Marii consumatori (peste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cărților, corelația fiind mai semnificativă în cazul marilor consumatori de TV. Motivația consumului televizual corelat cu consumul zilnic de TV Graficul 5. Motivațiile consumului televizual corelate cu timpul de vizionare zilnică Sursa: Abraham, 2005. - Micii consumatori (sub 1 oră de vizionare zilnic sau mai rar) utilizează pentru informare și mai puțin pentru divertisment; tot ei sunt majoritari în a afirma că se uită la televizor „din obișnuință”; - Marii consumatori (peste 3 ore zilnic) consumă în special pentru distracție, plăcere. Variabila vârstă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mari „devoratori” de televiziune (37,7% privesc zilnic la televizor între 3-4 ore, iar peste 20% dintre ei privesc mai mult de 4 ore zilnic). Indicatorul „audiență cumulată” (toți cei care privesc TV în decursul unei săptămâni, indiferent de durata vizionării) arată că practic toți elevii sunt în contact cu televizorul, în timp ce procentul celor care citesc cărți scade dramatic, iar lectura se reduce preponderent la fragmente literare cerute/recomandate expres de programele școlare. Tabloul lecturii este, după Sartori, chiar sumbru: copiii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
investigații își propun să evalueze și chiar să cuantifice modul diferit în care televiziunea este vizionată și influențează socializarea, precum și comportamentele copiilor și adolescenților în funcție de variabila vârstă. În raport cu această variabilă, copiii sunt doar aparent expuși la aceleași conținuturi, contextele de vizionare sunt diferite, precum și modul de a recepta programele și sensul atribuit conținutului acestora. În funcție de vârstă, ei au capacități cognitive și empatice diferite, o imatură experiență a lumii însăși, precum și a mediului televiziune. Distincția dintre real și imaginar este esențială pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
decât celelalte programe) doar o lume imaginară. Pentru un copil de 8 ani, spre exemplu, cuvântul „real” pare să însemne „ceea ce există în mod material în univers” (Kellz, 1981; Dorr, 1983). Pentru ambii, incidența violenței televizuale asupra agresivității manifestate după vizionare este probabil mai mare decât în cazul unor adolescenți sau tineri tocmai din cauza indistincției dintre real și imaginar: pentru preadolescenți agresivitatea nu este un efect posibil al transferului de la imaginar (ecranul televizorului, desene animate, filme etc.) la real (viață), ci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Emisiunile TV sunt urmărite peste trei ore zilnic, în zilele de lucru, de peste 53% dintre elevii de 15-18 ani, de peste 57% dintre elevii de 11-14 ani și de peste 42% de către elevii de 7-10 ani. Din punct de vedere al frecvenței vizionării emisiunilor TV în zilele de lucru se observă că elevii de 7-10 ani urmăresc emisiunile TV mai puțin decât elevii din grupele de 11-14 ani și 15-18 ani (vezi graficul 1). Graficul 1. Cât de des urmăriți emisiuni TV în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
proporție de 43% și respectiv 56%, seara, după orele 19, elevii cu vârste de 7-10 ani urmăresc emisiuni TV cu precădere în intervalele de timp de după-amiaza între orele 13-17 (38%) și între orele 17-19 (32%). Prin urmare, orele de vizionare a emisiunilor TV în zilele de lucru cresc odată cu creșterea vârstei elevilor. Expunerea la TV în interiorul fiecărui grup de elevi este relativ diferită. De exemplu, în funcție de structura pe sexe, în cadrul grupului de elevi de 15-18 ani, se observă o tendință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în funcție de structura pe sexe, în cadrul grupului de elevi de 15-18 ani, se observă o tendință de expunere similară la emisiunile TV, în zilele de lucru, a băieților și fetelor, cu o ușoară evidențiere a băieților în cazurile extreme, respectiv de vizionare TV cu o frecvență de peste 4 ore zilnic și de vizionare mai rar decât zilnic. În cadrul grupului de elevi de 11-14 ani, fetele manifestă o tendință ușoară de a viziona mai mult decât băieții, emisiunile TV. În cadrul grupului de elevi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se observă o tendință de expunere similară la emisiunile TV, în zilele de lucru, a băieților și fetelor, cu o ușoară evidențiere a băieților în cazurile extreme, respectiv de vizionare TV cu o frecvență de peste 4 ore zilnic și de vizionare mai rar decât zilnic. În cadrul grupului de elevi de 11-14 ani, fetele manifestă o tendință ușoară de a viziona mai mult decât băieții, emisiunile TV. În cadrul grupului de elevi de 7-10 ani, băieții sunt cei care manifestă o tendință ușoară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
băieții urmăresc respectivele emisiuni în proporție mai mare decât fetele, seara după orele 19 și mai ales după orele 22, mai ales în cazul grupurilor de elevi de 15-18 ani și 11-14 ani (vezi grafic 3). Graficul 3. Perioada de vizionare TV în zilele de lucru, în funcție de gen Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. În ceea ce privește frecvența vizionării de emisiuni TV în funcție de mediul rezidențial, urban și rural, se observă că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
15-18 ani și 11-14 ani (vezi grafic 3). Graficul 3. Perioada de vizionare TV în zilele de lucru, în funcție de gen Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. În ceea ce privește frecvența vizionării de emisiuni TV în funcție de mediul rezidențial, urban și rural, se observă că situația sau tipul de expunere este diferită de la un grup de elevi la altul. De exemplu, în cadrul grupului de vârstă 15-18 ani, elevii din mediul rural alocă mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și rural, se observă că situația sau tipul de expunere este diferită de la un grup de elevi la altul. De exemplu, în cadrul grupului de vârstă 15-18 ani, elevii din mediul rural alocă mai mult timp decât cei din mediul urban vizionării de emisiuni TV (55%, comparativ cu 52% alocă peste 3 ore zilnic expunerii la TV). În cadrul grupului de vârstă 11-14 ani, elevii din mediul urban sunt cei care alocă mai mult timp emisiunilor TV, în zilele de lucru, decât cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
4. Frecvența urmării emisiunilor TV în zilele de lucru în funcție de mediul rezidențial Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. În ceea ce privește perioada de expunere se observă că la toate grupele, vizionarea TV seara și mai ales după orele 22 este mai accentuată în mediul urban decât în cel rural. (vezi graficul 5). Graficul 5. Frecvența urmării emisiunilor TV în zilele de lucru în funcție de mediul rezidențial Sursa: CURS Sondaj de opinie, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Graficul 5. Frecvența urmării emisiunilor TV în zilele de lucru în funcție de mediul rezidențial Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Urmărirea emisiunilor TV în zilele de week-end Comportamentul de vizionare a emisiunilor TV pe cele trei grupuri de vârstă este diferit în zilele de week-end față de zilele de lucru. Cei care se expun mai mult la TV în zilele de week-end sunt, de această dată, elevii din grupa de vârsta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vârstă de 11-14 ani și 15-18 ani, fetele urmăresc emisiunile TV mai mult pe parcursul zilei, pe când băieții urmăresc emisiunile TV mai mult seara, în special după ora 22. Elevii din grupa de vârstă 7-10 ani au un comportament similar de vizionare a emisiunilor TV, în funcție de gen, pe parcursul zilei (vezi grafic 8). În raport cu mediul rezidențial, din frecvența vizionării de emisiuni TV în zilele de lucru rezultă o tendință de expunere mai mare la TV a elevilor din rural decât a celor din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
băieții urmăresc emisiunile TV mai mult seara, în special după ora 22. Elevii din grupa de vârstă 7-10 ani au un comportament similar de vizionare a emisiunilor TV, în funcție de gen, pe parcursul zilei (vezi grafic 8). În raport cu mediul rezidențial, din frecvența vizionării de emisiuni TV în zilele de lucru rezultă o tendință de expunere mai mare la TV a elevilor din rural decât a celor din urban la grupe de vârstă de 15-18 ani și 7-10 ani și o tendință de expunere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
expunere la emisiuni TV se observă că cei din mediul rural tind să vizioneze TV mai mult decât cei din mediul urban în timpul zilei și eventual seara până la ora 22 pe când cei din mediul urban dețin ponderi mai mari în vizionarea TV după ora 22. Canalele TV și emisiunile TV preferate de elevi Pe primul loc în preferințele elevilor de 15-18 ani și 11-14 ani apare ProTV cu ponderi între 22% și 26%, post care se pare că vine cel mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
emisiuni muzicale (8%), emisiuni sportive (8%), filme documentare (7%) (vezi graficul 11). Graficul 11. Ce emisiuni/programe TV urmăriți de obicei? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Motivația vizionării emisiunilor TV de către elevi Motivele pentru care se uită elevii la televizor sunt legate în principal de dorințele de distracție și amuzament (plăcere). Acest motiv apare pe primul loc la toate cele trei categorii de elevi, dar este invocat într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
procentul corespunzător invocării acestui motiv de grupa de vârstă 11-14ani, la 34% cât este ponderea cu care situează acest motiv pe primul loc, cei din grupa de vârstă 15-18 ani. Nu toți elevii au o conștientizare clară a motivației de vizionare a emisiunilor de televiziune. De altfel, motive de genul „pentru a-mi umple timpul”, „de plictiseală” sau „din obișnuință” ocupă ponderi semnificative, între 15% și 25%, ceea ce reflectă un consum pasiv, puțin selectiv, de televiziune (vezi graficul 12). Graficul 12
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mult decât altora (Huesmann, 1986a, 1986b). Cealaltă teorie alternativă care a fost discutată pe larg este cel mai bine descrisă ca teoria „celei de-a treia variabile”. Se știe că numeroase caracteristici demografice, familiale și personale se corelează atât cu vizionarea TV, cât și cu agresiunea (Comstock și Paik, 1991). Aceasta teorie sugerează că relațiile pe termen lung dintre agresiune și expunerea la violența din mass-media sunt false și derivă din asocierea strânsă cu una sau mai multe dintre aceste variabile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
strânsă cu una sau mai multe dintre aceste variabile terțiare. S-a constatat că acei copii care au un IQ scăzut și care aparțin familiilor cu un status socioeconomic modest urmăresc TV mai multe ore (Comstock, Paik, 1991). Obiceiurile de vizionarea TV ale parinților influențează deasemenea obiceiurile de vizionare ale copiilor (Comstock, Paik, 1991). Si alți factori familiali cum ar fi pedepsele aspre aplicate copiilor, respingerea acestora de către părinți precum și lipsa de disciplină influențează agresiunea copiilor. Dar acești factori nu explică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
variabile terțiare. S-a constatat că acei copii care au un IQ scăzut și care aparțin familiilor cu un status socioeconomic modest urmăresc TV mai multe ore (Comstock, Paik, 1991). Obiceiurile de vizionarea TV ale parinților influențează deasemenea obiceiurile de vizionare ale copiilor (Comstock, Paik, 1991). Si alți factori familiali cum ar fi pedepsele aspre aplicate copiilor, respingerea acestora de către părinți precum și lipsa de disciplină influențează agresiunea copiilor. Dar acești factori nu explică efectul general al expunerii la violența asupra agresivității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
băieților crește, influența scenelor de violență scade; în cazul fetițelor, influența nu diferă în funcție de vârstă, ci în funcție de prezența echipamentelor electronice în casă. Facilitarea accesului la mass-media electronică devine un factor de risc deoarece, astfel, un copil are multiple căi de vizionare a unor emisiuni cu conținut violent. Deși am remarcat la început că foarte mulți copii la această vârstă se uită la desene animate, acest gen nu pare să exercite o influență asupra efectelor pe care le pot avea scenele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
desenelor animate. Copiii între 11 și 14 ani De la vârsta de 11 ani, au loc schimbări în practicile de consum media ale copiilor. Emisiunile cele mai urmărite sunt filmele -83%, urmate de desene animate - 61% și de știri - 39,5%. Vizionarea TV are loc în prezența familiei a 60% dintre acești copii, iar discuțiile cu familia legate de conținutul emisiunilor vizionate se desfășoară doar în 16% dintre cazuri. Coeficienții beta ne indică influența exercitată de anumiți factori asupra efectelor pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
β* Fete (N = 1.109) β* Violența percepută în filme 0,151 0,119 0,185 Violența percepută la știri 0,138 0,141 0,129 Sexul 0,170 - - - - - - - - Vârsta -0,061 -0,074 - - - - Consumul de filme TV - - - - 0,082 - - - - Vizionarea in familie - - - - - - - - 0,062 *p < 0,05. Efectele violenței televizuale sunt influențate, în principal, de violența percepută în filme și la știri; o influență slabă mai au sexul și vârsta copiilor (ca și în cazul copiilor de 7-10 ani, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]