1,333 matches
-
un discurs cu privire la intenția, motivația, contextul, circumstanțele, materialele, tehnicile, codurile, strategiile și finalitatea unei manifestări artistice (fie ea sub forma unei picturi, sculpturi, fotografii, instalații, acțiuni, opere multimedia), discurs ce se diferențiază de cel al istoriei artei ce are în vizor apariția, evoluția și declinul curentelor artistice, s-ar putea pune în discuție posibilitatea remodelării sale identitare din perspectiva auto-reflexivității și a activismului social, de pildă. Unul dintre teoreticienii care au încercat să codifice prin protocoalele sale de observație și reflecție
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
auto-organizaționale propun situații colective de lucru care evită estetizarea practicilor în favoarea producției culturale cu efecte sociale și politice. Această creștere a interesului pentru activități artistice colective, colaborative și direct angajate în țesutul social a intrat, în cele din urmă, în vizorul criticii și teoretizării artei recente, cu rezultate oarecum contradictorii. De pildă, într-un articol despre "turnura socială" în practicile artistice colaborative, Claire Bishop 257 susține că interesul pentru aceste activități s-ar datora pe de o parte profilului lor cvasi-comercial
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
problema satului este o problemă, iar politica de astăzi e alta. El n-a făcut însă distincția asta. I s-a părut că descoperă o coincidență între politica-politică, politica mică, și politica culturală, pe care el a înțeles-o prin vizorul religiei. Cine vrea să vadă geneza viziunilor lui și transformarea uneia în alta, asta să încerce. E o ipoteză pe care nu o pot descrie ușor, oricum, nu în recenzii sau scurte eseuri. Dacă o să scriu, o să scriu o carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Vatra, nr. 11-12 /2004, pp. 24-25), în care pentru prima dată am fost șocată de violența tonului, de disprețul și agresivitatea unor termeni utilizați, de obicei, nu pentru apostrofarea, sau ridiculizarea, sau chiar umilirea, ci pentru nimicirea celui luat în vizor. Este vorba de dl. Alexandru Paleologu, despre care, printre alții și printre altele, iată ce scrieți: Nici măcar de o curățenie în propria ogradă nu am avut parte. De o mică vânătoare de șobolani (sublinierea dvs. A.M.!) (nu zic de vrăjitoare
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nu a fost pronunțat ca atare, a funcționat la nivel invizibil: acela de criză. Dacă prăbușirea comunismului decapitase criza absolută de sistem materializată de regimul Ceaușescu (și înaintea acestuia, de regimul Gheorghiu-Dej), postceaușismul (mai degrabă decât postcomunismul) a adus în vizor o criză acceptabilă, normală, produsă de debusolarea tranziției, la toate nivelurile. Totuși, nu neapărat ingurgitabilă. Anul 1990 a fost emblematic în acest sens, plin de tensiuni, discordii, ranchiune, frustrări, fratricide etc., dar și de ironie jucăușă, fantezie, solidaritate, stări de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și umorul à la roumaine nu au putut niciodată să camufleze ori să compenseze mentalitatea primitivă, un soi de grobianism specific românesc, predilecția (sau vocația) pentru mahala. Tranziția de după prăbușirea comunismului și a regimului Ceaușescu au adus mai limpede în vizor amploarea corupției, mercantilismul, cameleonismul românilor, cel puțin la nivelul conducătorilor săi. Oamenii simpli poate că nu s-au schimbat întru totul (în sensul că și-au păstrat rezervele de bun-simț și onestitate), însă a devenit stridentă, în mod public, un
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
spectatorul de TIFF (puțin pentru că restul de love e luat de cei cu badge), nu prea contează ce și de ce, ideea e cât se poate de în spiritul șăgalnic al tiraniei individului & gustului său din textele revistei „Republik“. Individul în vizor e, printre picături, spectatorul. Lui și numai lui i se adresează AperiTIFF-ul care încearcă să-l educe (să-i bage pe gât/ân venă, depinde de cât de bine e scris textul), tot lui și numai lui i se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
bine, zece comunisme urâte aș trăi cu ea și cu vecinele ei. Ai vrut să povestești despre comunism sunând la apartamentele de pe un palier de bloc. Dacă ai fi de partea cealaltă a ușii, cum s-ar vedea comunismul prin vizor? Comunismul nu a existat. Când am trecut de revoluție am aflat de toate urgiile... deținuți politici, turnătorie, omorârea inițiativei. Eu m-am jucat cu comunismul în cadă, la nisip și era un tip haios, pe bune. Niciodată nu a crescut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
locatarii lui Cimpoeșu drama tranziției, într-un roman de tranziție. Chiar dacă se întâlnesc pe scări, în fața blocului, la ședințele asociației de locatari sau la întrunirile Partidului Pensionarilor, chiar dacă vorbesc între ei și pun țara la cale, chiar dacă se urmăresc prin vizoare, locatarii își trăiesc în tăcere și izolare propria singurătate. Fiecare dintre locatari este o altă lume, iar „lumile acestea trec una pe lângă alta, câteodată își pot da chiar bună ziua, își pot spune o mulțime de lucruri interesante despre cum e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
de efect. Din punct de vedere tehnic, lomografiile au probleme de supraexpunere, suprasaturare, de contraste și tonuri. Pe hârtie apare însă altceva: imagini mai închise înspre margini, scăldate în lumini plăcute și un pic estompate, de parcă ar fi privite prin vizorul altei lumi. Sunt fermecătoare și fruste. Mișcarea a fost pornită de un grup de austrieci, care și-au cumpărat într-o excursie la Praga primul lor aparat Lomo LC-A, cu o sumă ridicol de mică pentru ei. Fotografiile, realizate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
valul de arestări căreia i-au căzut victime în acei ani un număr impresionant de intelectuali și fruntași politici de diferite orientări. De altfel, într-una din paginile următoare, vom găsi o referire la fruntașul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, luat în vizor pentru naționalismul sau. Greșeală conducătorilor Partidului Comunist Iugoslav constă, în opinia propagandei de la București, într-o supraapreciere a forțelor interne și, în paralel, respingerea „sprijinului frățesc” oferit de celelalte state socialiste. Aceasta ar conduce, implicit, la căderea țării în „mrejele
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
starea de sănătate a populației. Maladiile întîlnite în închisori (SIDA, rîie, tuberculoză etc.) necesită implicarea unui corp medical exterior, precum și luarea în considerare a deținuților în strategiile terapeutice naționale. De aceea reforma sănătății în mediul penitenciar trebuie să intre în vizorul organizațiilor medicale superioare. Colegiul medicilor trebuie să se sesizeze și în cazul abaterilor sau neglijențelor doctorilor din pușcării (epidemia de rîie de la Codlea din anul 2002 este dovada iresponsabilității cadrelor medicale, nesancționate pînă în prezent). Reforma sanitară presupune înțelegerea închisorii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
luptă întotdeauna pentru câte o cauză sau mai multe), ca să adune aderenți și să anunțe evenimente; îl foloseau studenții care candidau pentru un post în consiliu (așa cum îl foloseau, deja, politicienii de carieră din SUA, mai ales dacă aveau în vizor alegătorii tineri); îl foloseau conducerea facultăților și poliția campusului (care încerca să ia urma celor ce utilizau site-ul pentru hărțuire sexuală, atacarea minorităților, escrocherii, amenințări); îl foloseau, deja, companiile care făceau angajări și care doreau să vadă ce fel
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
meu adj.av. Mincu Grigore, am evoluat către dreapta sus, moment în care în fața mea au apărut două avioane americane care evoluau în urcare, situație ideală de atac. Având viteză, am urmărit cele două avioane din fața mea, unul a intrat în vizorul meu și în momentul când am avut distanța necesară am apăsat pe ambele butoane ale armamentului de bord, tunuri și mitraliere. Urmarea: s-a produs o explozie ca un glob de foc în fața mea. Momentul satisfacției a fost și momentul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și pensionar al RPR. Și totuși, s-a produs, iar eu mai mult ca oricând am avut senzația pe care trebuie să o aibă un câine fugărit". În paralel cu toate aceste zbateri pentru supraviețuire, fostul aviator intrase și în vizorul Securității. Un informator consemnează, pentru uzul securiștilor, într-o notă informativă dată la 7 februarie 1950 (topica agramată a turnătorului, semnat "Grăunte", este redată întocmai): "Lt. Comandor rez. aviație Dan Vizanti, venit ocazional din Brașov în București și care în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și am văzut că mă aflu într-o celulă. Habar n-aveam în ce cartier al orașului eram. Era o celulă destul de modernă. Avea două așa-zise „paturi“ din beton și două saltele de paie. În ușă, era un mic vizor prin care se putea privi înăuntru. Un paznic se afla în permanență pe culoar și privea înăuntru prin vizor. I se vedea doar ochiul și mă tot întrebam ce-o fi vrând. Celula avea și un duș deasupra unui WC
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
o celulă destul de modernă. Avea două așa-zise „paturi“ din beton și două saltele de paie. În ușă, era un mic vizor prin care se putea privi înăuntru. Un paznic se afla în permanență pe culoar și privea înăuntru prin vizor. I se vedea doar ochiul și mă tot întrebam ce-o fi vrând. Celula avea și un duș deasupra unui WC turcesc din smoală neagră, sinistru. Eram în august și era cumplit de cald. Apa nu curgea tot timpul, ci
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
duș. Am aflat mai târziu că mă aflam la Malmaison. După o scurtă perioadă de destindere, făcusem parte dintre primii arestați. Mircea Slăvescu mi-o luase înainte. În celulă, se afla și o sonerie. Puteai suna și gardianul deschidea ușor vizorul ca să te întrebe în șoaptă ce vrei. Nu era voie să vorbești cu voce tare. Pe seară, un individ mi-a adus un castron cu un fel de supă, după care am primit permisiunea să mă culc. Mă așteptam la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
stat în picioare până ce acestea se umflau cumplit. Numeau asta la manej. În timpul acela, s-a sinucis lângă celula mea Mihai Rădulescu,diplomatul. Așa se face că s-a introdus o altă regulă: nu aveam voie să dormim decât cu fața la vizor, purtarea gardienilor a devenit mai brutală și supravegherea permanentă. Printre subofițerii de Securitate care ne torturau, precum și printre gardieni și paznici, erau mulți țigani, iar dintre cei care nu erau, unii păreau străini. Cam o treime dintre plutonieri dădeau impresia
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ales cele din mijlocul zilei. Odată cu menajarea forțelor proprii se vor căuta mijloace de accelerare a slăbirii rezistenței de joc a celor doi adversari, în acest sens este necesar să fie cunoscut adversarul mai puțin rezistent, acesta fiind luat în „vizor” de la început și va fi „căutat”, atât cu serviciul, cât și cu orice minge trecută peste fileu, forțându-l astfel să acționeze, în fiecare fază de joc, de câte două ori, o dată la preluare și o dată la lovitura de atac
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
două capace elipsoidale. La partea inferioară, fundul este fixat prin sudură de corpul aparatului, iar la partea superioară, capacul este în general demontabil, prins cu ajutorul flanșelor. Pe capacul aparatului se află racorduri pentru introducerea reactanților, gură de vizitare și/sau vizor, sistemul de agitare și o serie de racorduri pentru teacă de termometru, manometru etc. Pe fundul aparatului se montează racordul pentru evacuarea masei de reacție. In interiorul aparatului se află sistemul de agitare, de barbotare a fazei gazoase, serpentine prin
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
mm: l = 85 90 mm;diametrul 100 250 mm: l = 100 110 mm;diametrul 250 mm: l = 120 mm. Pe capacul, fundul și corpul reactorului se vor prevedea racorduri pentru alimentare, golire, racord de aerisire, racorduri pentru guri de vizitare, vizoare, pentru aparate de măsură a temperaturii și presiunii, pentru dispozitive de siguranță etc. Racordul pentru golirea reactorului va fi astfel fixat încât țeava nu va depăși suprafața interioară a fundului pentru a putea permite scurgerea totală a lichidului. 3.1
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
utilizate sunt flanșele plate pentru sudare (Anexa XXXII). Flanșele se pot folosi și la recipiente sau aparate cu grosimea peretelui mai mare decât cea indicată în STAS, cu modificarea corespunzătoare a cotelor. Etanșarea capacelor reactoarelor, a gurilor de vizitare, a vizorului, a flanșelor, a presetupelor, a ventilelor și agitatoarelor constituie o problemă importantă atât din punct de vedere al igienei și protecției muncii cât și a economicității și siguranței în exploatare. În majoritatea cazurilor dispozitivele de închidere și de etanșare sunt
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Din această cauză pe capac sau pe corpul reactorului se prevede o gură de vizitare cu diametru cuprins, de obicei, între 400 și 600 mm. Normele în vigoare prevăd următoarele tipuri de guri de verificare: x guri de examinare vizuală, vizoare; x guri de mână, pentru introducerea mâinii operatorului cu o lampă; x guri de cap, pentru introducerea simultană a capului și a unui braț cu o lampă; x guri de vizitare, care permit intrarea și ieșirea unui om; x guri
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
iar gurile de vizitare cu deschidere rapidă au capacul rabatabil sau pivotant. Pentru ca în timpul funcționării reactoarelor să se poată observa modul cum decurge procesul, cum se desfășoară operațiile fizice sau să se controleze mersul reacțiilor chimice, reactoarele sunt prevăzute cu vizor. Acestea sunt racorduri prevăzute cu două flanșe între care se montează o sticlă (de mică, cuarț sau sticlă organică), uneori rigidizată, rezistentă la condițiile de temperatură și presiune din interior. De cele mai multe ori este necesar un al doilea vizor, în dreptul
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]