1,060 matches
-
și la sud de Dunăre. În accepțiune mai largă, termenul român se referă și la cetățenii români de alte naționalități decât cea română. În istorie, până în sec. XIX, românii au deținut endonimul de rumâni (termen istoric învechit) și exonimul de vlahi, "olahi" sau "valahi" (care în limbile popoarelor înconjurătoare însemna români : în Bulgaria, precum și în unele regiuni din Serbia (Timoc), Grecia, Macedonia și Cehia, exonimul acesta este utilizat încă astăzi). Refuzul multor istorici străini de a folosi substantivul « "" » sau adjectivul « "române
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
slavo-române erau de altfel vasale ale puterilor vecine precum Ungaria, Galiția, Tătarii sau Bulgarii. Toate aceste formații statale prevoievodale pot cel mult fi denumite „state medievale pre-românești”. Despotatele Vidinului, Tărnovei și Dobrogei, provenite din destrămarea Țaratului Vlaho-Bulgar, erau deasemenea multinaționale, „Vlahii” fiind doar una din componentele populației acestor state. Marile Puteri vecine Țărilor Române: Regatul Ungariei, Regatul Poloniei și Imperiul Otoman au exercitat presiuni asupra domnitorilor români pentru a-și impune stăpânirea politică. Au pretins drepturi de suzeranitate asupra domnitorilor, pe
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și românii (20 milioane), slovenii (2 milioane) și maghiarii din România (1,4 milioane). În toate țările balcanice trăiesc comunități mai mari sau mai mici de rromi . Alte minorități naționale lipsite de un stat propriu mai sunt: găgăuzii, sărăcăcianii, și vlahii. Principala religie a zonei este creștinismul ortodox, catolicismul și islamul. Sunt practicate diferite tradiții locale pentru fiecare credință, fiecare țară ortodoxă având propria biserică națională autocefală. Ortodoxia este religia majoritară în următoarele țări: Catolicismul este religia principală în următoarele țări
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
de limbă română sunt considerați a fi de naționalitate română. În Republică Moldova, vorbitorii de limbă română s-au declarat la recensăminte moldoveni sau români. În Voivodina toți vorbitorii de limbă română sunt români că naționalitate, iar pe Valea Timocului vlahi. Ucraina recunoaște atât minoritatea română cât și cea moldoveana. În Bucovina ucraineană trăiesc atât români cât și „moldoveni” (în proporții aproximativ egale, împreuna cca. 20%), în Regiunea Odessa numai „moldovenii” constituie o minoritate importantă iar în Transcarpatia (Maramureșul de Nord
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
ai acestei populații, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele românești, iar limba și folclorul conduc spre varianta originii lor românești. Reprezentanții minorității vlahe susțin originea lor română"”, însă încă se face o diferență majoră între cele două grupuri etnice. Vlahii locuiesc în patru județe de lângă granița cu România și anume în Branicevo, Morava de Est, Bor și Zaiecar. Conform recensământului amintit mai sus vlahii constituie o minoritate reprezentativă în plasele Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
susțin originea lor română"”, însă încă se face o diferență majoră între cele două grupuri etnice. Vlahii locuiesc în patru județe de lângă granița cu România și anume în Branicevo, Morava de Est, Bor și Zaiecar. Conform recensământului amintit mai sus vlahii constituie o minoritate reprezentativă în plasele Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zaiecear (4,8%). România încearcă de un timp încoace să
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
ele mai sunt vorbite în principal de către vârstnici și sunt pe cale de dispariție. Aceasta este valabilă pentru arvaniți, o minoritate vorbitoare de albaneză aflată mai ales în zonele rurale din jurul Atenei, ca și pentru aromâni și megleniți, grupuri denumite colectiv vlahi, a căror limbă este apropiată de română și care trăiau în zonele montane din Grecia centrală. Membrii acestor grupuri se identifică cel mai adesea din punct de vedere etnic ca greci și astăzi vorbesc cel puțin și limba greacă. În preajma frontierei
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Vlah este un termen utilizat pentru a desemna popoarele latine din Europa de sud-est: românii, aromânii, meglenoromânii și istroromânii. Cuvântul pare a fi de origine germanică dar sunt și opinii că ar fi originar din Imperiul Roman de Răsărit, unde apare
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
De la slavi, cuvântul a trecut și la alte popoare: la unguri ("olah") și la greci ("vlachoi") și a fost folosit pentru toate popoarele latine din Balcani. El a căpătat și un al doilea înțeles, acela de "păstor", după ocupația multor vlahi din Grecia și Serbia. În Albania s-a întâmplat invers, "çoban" a ajuns să însemne "vlah". Termenul a fost la început un exonim, în timp ce vlahii foloseau diferite cuvinte derivate din "romanus" pentru a se numi pe ei înșiși: "români, rumâni
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
și a fost folosit pentru toate popoarele latine din Balcani. El a căpătat și un al doilea înțeles, acela de "păstor", după ocupația multor vlahi din Grecia și Serbia. În Albania s-a întâmplat invers, "çoban" a ajuns să însemne "vlah". Termenul a fost la început un exonim, în timp ce vlahii foloseau diferite cuvinte derivate din "romanus" pentru a se numi pe ei înșiși: "români, rumâni, rumâri, aromâni, arumâni" etc. Din punct de vedere istoric, vlah este folosit pentru a numi toate
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
Balcani. El a căpătat și un al doilea înțeles, acela de "păstor", după ocupația multor vlahi din Grecia și Serbia. În Albania s-a întâmplat invers, "çoban" a ajuns să însemne "vlah". Termenul a fost la început un exonim, în timp ce vlahii foloseau diferite cuvinte derivate din "romanus" pentru a se numi pe ei înșiși: "români, rumâni, rumâri, aromâni, arumâni" etc. Din punct de vedere istoric, vlah este folosit pentru a numi toate popoarele latine din Balcani dar, în zilele noastre, acest
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
invers, "çoban" a ajuns să însemne "vlah". Termenul a fost la început un exonim, în timp ce vlahii foloseau diferite cuvinte derivate din "romanus" pentru a se numi pe ei înșiși: "români, rumâni, rumâri, aromâni, arumâni" etc. Din punct de vedere istoric, vlah este folosit pentru a numi toate popoarele latine din Balcani dar, în zilele noastre, acest termen este rareori folosit pentru a-i numi pe români (dacoromâni), ci de obicei pentru a numi pe aromâni, istroromâni și meglenoromâni. Cuvântul "valach", în
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
5 mai 1848 al împăratului Ferdinand s-a întrebuințat pentru ultima dată în mod oficial denumirea de "valach", iar de la 1868 și legislația Regatului Ungariei a receptat numele de "român". În recensămintele din Iugoslavia atât aromânii din Macedonia cât și vlahii din Serbia au fost înregistrați ca "vlahi". Un nume folosit pentru vlahii din sudul Greciei este "cuțovlahi" (κουτσοβλάχοι), care a fost tradus de Alexandru Ciorănescu drept „vlahi șchiopi”, cu toate că prefixul adverbial κουτσο- înseamnă „încă”. Denumirea de "cuțovlahi" este socotită de
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
a întrebuințat pentru ultima dată în mod oficial denumirea de "valach", iar de la 1868 și legislația Regatului Ungariei a receptat numele de "român". În recensămintele din Iugoslavia atât aromânii din Macedonia cât și vlahii din Serbia au fost înregistrați ca "vlahi". Un nume folosit pentru vlahii din sudul Greciei este "cuțovlahi" (κουτσοβλάχοι), care a fost tradus de Alexandru Ciorănescu drept „vlahi șchiopi”, cu toate că prefixul adverbial κουτσο- înseamnă „încă”. Denumirea de "cuțovlahi" este socotită de aromâni drept o insultă. Aromânilor li se
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
în mod oficial denumirea de "valach", iar de la 1868 și legislația Regatului Ungariei a receptat numele de "român". În recensămintele din Iugoslavia atât aromânii din Macedonia cât și vlahii din Serbia au fost înregistrați ca "vlahi". Un nume folosit pentru vlahii din sudul Greciei este "cuțovlahi" (κουτσοβλάχοι), care a fost tradus de Alexandru Ciorănescu drept „vlahi șchiopi”, cu toate că prefixul adverbial κουτσο- înseamnă „încă”. Denumirea de "cuțovlahi" este socotită de aromâni drept o insultă. Aromânilor li se mai spune (mai ales în
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
numele de "român". În recensămintele din Iugoslavia atât aromânii din Macedonia cât și vlahii din Serbia au fost înregistrați ca "vlahi". Un nume folosit pentru vlahii din sudul Greciei este "cuțovlahi" (κουτσοβλάχοι), care a fost tradus de Alexandru Ciorănescu drept „vlahi șchiopi”, cu toate că prefixul adverbial κουτσο- înseamnă „încă”. Denumirea de "cuțovlahi" este socotită de aromâni drept o insultă. Aromânilor li se mai spune (mai ales în Serbia și Bulgaria) "țințari", nume care vine probabil de la modul în care pronunță ei cuvântul
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
a coordonatelor geografice arabe și cu specificarea faptului că Valahia se numea în arabă "al-Awalak" iar locuitorii "ulaqut" sau "ulagh". Filologul Ilie Gherghel, după compararea documentelor istorice apărute în Imperiul Roman de Răsărit, a demonstrat o origine romano-bizantină a cuvântului “vlah”. Demonstrația se bazează în special pe scrierile lui Genesios și pe Lexiconul Suidas. Chiar și denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine tot de la vlahi, care au avut o colonie lângă capitală, aproximativ în secolul al VI-lea Gherghel sugerează
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
documentelor istorice apărute în Imperiul Roman de Răsărit, a demonstrat o origine romano-bizantină a cuvântului “vlah”. Demonstrația se bazează în special pe scrierile lui Genesios și pe Lexiconul Suidas. Chiar și denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine tot de la vlahi, care au avut o colonie lângă capitală, aproximativ în secolul al VI-lea Gherghel sugerează că răspândirea cuvântului în spațiile slave și germanice s-a realizat prin intermediul varegilor (vikingilor). Opinia lui Gherghel este reluată și de Lisseanu Istoricul F. Pintescu
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
F. Pintescu a scris despre utilizarea numelui Blakumen de către varegi atunci când se refereau la valahi Această opinie sprijină ipoteza lui Gherghel. Istoricul S. Brezeanu consideră că una din primele scrieri despre românii de la sud de Dunăre, sub numele de “vlachorynchini” (vlahii de pe râul Rynchos), a apărut într-o povestire istorică referitoare la mănăstirea Kastamonitou, scrisă în secolul al XVII-lea dar sprijinită pe o sursă bizantină din secolul al IX-lea. (etimologie-vlahi/Gherghel)
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
protoromâni. Matilda Caragiu Marioțeanu a formulat următoarea definiție: "i sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani", în timp ce T. J. Winnifrith nu șovăia să afirme că: "..."dacă vrem să vorbim despre aromâni (vlahi), trebuie să începem cu Olimpia și Filip ai Macedoniei"". Vlahi a fost un termen folosit în Evul Mediu timpuriu ca un exonim de origine germanică ("walh", mai târziu "welsh") pentru toate popoarele romanice (și chiar unele celtice: "Wales"), inclusiv pentru
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani", în timp ce T. J. Winnifrith nu șovăia să afirme că: "..."dacă vrem să vorbim despre aromâni (vlahi), trebuie să începem cu Olimpia și Filip ai Macedoniei"". Vlahi a fost un termen folosit în Evul Mediu timpuriu ca un exonim de origine germanică ("walh", mai târziu "welsh") pentru toate popoarele romanice (și chiar unele celtice: "Wales"), inclusiv pentru populațiile romanice din răsăritul Europei și din Balcani, dar, în
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
târziu "welsh") pentru toate popoarele romanice (și chiar unele celtice: "Wales"), inclusiv pentru populațiile romanice din răsăritul Europei și din Balcani, dar, în zilele noastre, este folosit în mod normal (în special de către greci) numai pentru aromâni, românii fiind numiți "vlahi" sau "valahi" numai în context istoric sau ca termen vag derogativ sau dacă este vorba de românii timoceni, care vorbesc de asemeni dialectul dacoromân și anume un grai apropiat de cel din Mehedinți. Vezi de asemenea: Etimologia cuvântului vlah. Numele
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
numiți "vlahi" sau "valahi" numai în context istoric sau ca termen vag derogativ sau dacă este vorba de românii timoceni, care vorbesc de asemeni dialectul dacoromân și anume un grai apropiat de cel din Mehedinți. Vezi de asemenea: Etimologia cuvântului vlah. Numele de tsintsari (țințari) este dat aromânilor în special de sârbi sau maghiari ("cincárok"). Lexicograful sârb Vuk Stefanović Karadžić explică acest nume prin faptul că sunetele "ce" și "ci" din limba latină aromânii le rostesc "tse", "tsi". Karadžić a avansat
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
nume, și că el poate fi atribuit mai degrabă frecvenței mari a sunetelor "tse", "tsi" în aromână în propoziții precum „Tsi fatsi?” („Ce faci?”). Un nume mai vechi, cu tentă peiorativă, este cel dat de greci: "cuțovlahi" (Κουτσόβλαχος "Kutsovlahos", adică „vlah șchiop”), folosit în contrast cu numele de "mavrovlahi", dat românilor din nordul Dunării. ("mavrovlahi" sau morlaci reprezintă un alt grup românesc balcanic, migrat spre coasta Dalmației. Resturi de populație "morlacă" "sunt" astăzi practic complet asimilate în populația croată.) O parte din turci
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
mari sunt : cea a "grămuștenilor", cea a "pindenilor" și cea a "fărșeroților". Primele două ramuri se autodenumesc armâni în timp ce "fărșeroții" se autodenumesc rămăni, rumăni, remeni sau chiar romăni. Toate cele trei ramuri sunt cunoscute de greci sub denumirea de "Βλαχοι" („vlahi”). "Grămuștenii" și "pindenii" sunt porecliți și "Κουτσοβλαχοι" ("cuțovlahi", care nu înseamnă "vlahi șchiopi" cum crede multă lume, ci poate provine din porecla turcească "Koçiflakler", "vlahii berbecilor", referitor la păstoritul cu care se ocupau) sau din "Küçükiflak", "micii vlahi, în timp ce "fărșeroții
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]