5,858 matches
-
în: Ediția nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Atâtea flori, mii de miresme se scutură pe ale tale glezne, prin iarba crudă, iarba udă se cern trăirile din umbră. Doar dorul, un cuvânt ce nu-i în vocabular hai-hui, doar în limba noastră bună dorul este de la Lună. Și apoi, când ,,Și” e primul apoi fermentează vinul, se culeg boabe de rouă când noaptea o plouă. Mă aplec și te caut pe tine, infinit. Dar câtă cale și
MII DE MIRESME de PETRU JIPA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349309_a_350638]
-
aparat lexical ai cărui fermenți pot digera orice temă asupra căreia se apleacă. Că vorbește de îngeri sau de critica plastică, de Constantin Noica sau de politica zilei, Andrei Pleșu are un suc al glandelor chilifere cu care, dinlăuntru unui vocabular propriu, poate macera orice subiect într-o manieră frapant de personală. La Andrei Pleșu există o cochetărie a adjectivelor care culminează într-o concizie tăioasă, de vocabule scurte și totuși simandicoase. Cine vorbește de „musculatura morală excesivă” a unor interpreți
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
ochi, mi-a mulțumit. Pentru ce oare? Vorba românească este oarecum ciudată. De regulă limbile latine sunt bogate în expresii. Multe sinonime, dar și omonime însoțite de o gramatică relativ complicată. Limba franceză de pildă este cea mai bogată ca vocabular și cu o gramatică relativ simplă. Opusul ei este limba engleză relativ săracă, cu expresii scurte și o gramatică chiar simplă. De aceea este folosită mult în limbajul IT atât ca programare cât și pentru partea „tare” adică părțile din
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
în limbajul IT atât ca programare cât și pentru partea „tare” adică părțile din utilaj. Este interesant că românii get beget, de regulă, nu sunt preocupați de limba pe care o vorbesc. Cu excepția scriitorilor care nu scriu chiar vorbe goale, vocabularul a fost studiat aproape exclusiv de venetici. Majoritatea evrei. Cum oare de cunosc ei mai bine limba noastră decât noi înșine? Chiar și semantica, relativ complicată, tot veneticii, ungurenii cum se pronunță prahovenii, au elucidat-o pentru noi. Oare ce
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
incredibilă convingerile unei alte persoane. În mod similar, în viața de zi cu zi, criticile, ironiile și cuvintele răutăcioase își întind tentaculele perfide, luând încetul cu încetul în stăpânire porțiuni tot mai mari din zonele noastre de confort, ca și când un vocabular bogat în cuvinte deficitare la capitolul afectiv ar face dovada puterii și poziției sociale ridicate. Cu cât vorbești mai arogant, mai ironic și mai defăimător, cu atât demonstrezi că ești mai de temut și se înțelege că ești „în cărți
PUTEREA CUVINTELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349909_a_351238]
-
Martei din Betania (cf. Ioan 11,1-32), iar acestea din urmă sunt prezentate ca surori (cf. Luca 10,38-39). Observăm că atunci când scriitorii Noului Testament vor să facă o distincție în relația de familie dintre două persoane ei apelează la vocabularul grecesc, mult mai clar decât cel ebraic. Astfel, atunci când Evanghelistul Luca prezintă gradul de rudenie dintre Elisabeta și Maria (cf. Luca 1,36) nu spune că sunt „surori”, ci folosește cuvântul suggenis (rude după trup). La fel și Sfântul Pavel
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
în adevăr, care participă la adevăr și trăiește viața adevărată. În Apus, în Occident, prin Fericitul Augustin, acest termen a primit o interpretare exclusiv cantitativă. După Fericitul Augustin, identificarea celor două noțiuni, catolic și uni¬versal, a fost adoptată în vocabularul teologic apusean și occidental, încât atributul de catolicitate are până astăzi înțelesul de universalitate. Catolicitatea nu este un termen spațial pentru a desemna întinderea Bisericii creștine, ci o calitate intrinsecă, ce are de la început și va fi totdeauna proprie Bisericii
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
motivul visului, caracteristic liricii romantice și celei simboliste, este prezent în multe din poeziile volumului. Lectura cărții ne convinge de talentul autorului, de cultura sa poetică, de virtuozitatea prozodică demonstrată, de armonia și muzicalitatea versurilor de stăpânirea și mânuirea unui vocabular bogat, variat și elegant, precum și de un stil metaforic dens. Veșnicul și înălțătorul sentiment erotic este etalat cu precadere în întregul volum; ființa iubită fiind evocată stăruitor în decorul spiritualizat al tuturor anotimpurilor, invitată în călătorii edenice, de vis: „Te
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
tutun ordinar tocat, și de proastă calitate-, păstrată în săculeți de pânză, strânși la gură cu sfoară, iar foițele le păstrau în tabachere. După ce trupele rusești pătrunseseră în inima țării, li s-au pus la dispoziție niște dicționare ruso-române, cuprinzând vocabularul uzual, de strictă necesitate și cu o serie de sintagme, expresii și locuțiuni, cu ajutorul cărora să se poată descurca. Am avut prilejul să constat lucrul acesta pe viu, când am intrat printre câțiva ruși staționați în livada lui nenea Pamfil
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Anei îl chema Claudiu, iar pe al Mariei, Viorel. Nu prea se descurcau băieții la anumite dansuri, mai ales la cele populare, dar mergea. După primul dans, băieții au rămas împreună cu fetele, acestea acceptând prezența lor. Erau surprinse plăcut de vocabularul elegant al ploieștenilor, se vedea că sunt băieți de oraș și de liceu. Au rămas cuplați ca perechi așa cum s-a întâmplat de prima dată. Claudiu, mai experimentat în amețirea fetelor cu vorbe frumoase, o cuceri pe Ana cea timidă
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
în treacăt fie spus, nu are niciun moment oroare de ridicol, aventurile picarești pe care și le provoacă și la care se înhamă fiind tratate la modul extrem de serios și de responsabil, personajul însuși luându-se în serios) versus lexicul, vocabularul (tributar normelor fonetice, gramaticale) propriu ființei umane. Ceea ce au în comun Don Quijote și Mircea Băduț este faptul că ambii interpretează, trec realitatea prin filtrele propriei subiectivități, amprentând-o cu eul. Și unul și altul, chiar dacă primul este personaj, iar celălalt
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
pretenții de întâietate, căutam noi organisme ori ne caută ele pe noi, că sunt mai interesate să ne înglobeze, obținem aprobări și dăm examene serioase și sume de bani uriașe pentru a adera la diferite uniuni statale ori militare, îmbogățim vocabularul cu expresii de prin multe limbi și ne exprimăm de nu ne mai înțelegem unii pe alții, români în proprie țară... Nu ne mai înțelegem nici în familie, nici în școală, nici în instituții mai vechi ori mai noi și
VIAŢA ON-LINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361978_a_363307]
-
insectar” sau „bazar uman” este foarte divers. Fiind vorba de trăsături negative, sau caracteristici și situații de mare varietate, autorul a preferat așezarea aleatorie a epigramelor, nu una tematică, după cum au procedat alții. Mijloacele și procedeele artistice, de stil, de vocabular sau cele prozodice sunt, de asemenea, foarte diverse și personale: jocuri de cuvinte și de sensuri, („Norocoase, bată-le / i-au fost ursitoarele/ Dimineața râmele / După masă, rimele!”) sintagme și întorsături de topică, sensuri ambigui sau înrudite, (Unui umorist bătrân
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
-n a lui contrast, Cântând tretipuri după un compas, Având șiretlicuri de golănaș în baș! Era voios numai cum e o legendă mare, Se luptă pentru fete cu o gheara tare, Si era un donjuan al pisicilor frumoase, C-avea vocabularul cuvintelor 'mlădioase. Era atâta adulat și de toate apreciat, Cănd odată s-a blocat, nimic n-a visat, N-a mai avut chef c-a rămas atât uimit, Ca văzut-o pe Unică, era atât de uluit... Pisi-pisi, primea invitații
MOTANUL ÎNCĂLŢAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365940_a_367269]
-
redevină copil, de a citi, de a redescoperi o lume demult uitată, departe de griji și nevoi, cu furtuni de o clipă fără consecințe negative pentru o viață. Nefiind o carte destinată exclusiv copiilor, poate fi acceptat recursul autoarei la vocabularul bogat, extins, însă, de observat că unele dintre expresii sau cuvinte pot depăși cu ușurință nivelul de înțelegere al copilului - de vârstă mică, în speță. Volubilă, veselă, rimată și ritmată, prozodia construiește atmosfera de poveste, cu arome de copilărie. Prin
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
ÎNVĂȚĂTOR-UL"! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 928 din 16 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Un hoinar în ale vieții și învățăturii, Ce-și făcea habaruri în ale culturii, Se-nfoia așa în ale penajului sărac, Din ale vocabularului prăfuit și posac... Zicând că e puternic de slove iubitor, Că el dă clase că-i vrednic pilduitor, Culmea că avea și atâtea perspective În tăria din ale predicărilor injective... Din ce-i rămase de învățat altădat, Acum știia pe-de-rost
POZNAŞ ÎNVĂŢĂTOR-UL ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365358_a_366687]
-
-și depășească starea indusă. Fiecare curs, de la majoritatea materiilor, are la bază doar câteva idei garnisite din belșug cu vorbe și expresii. Încearcă să prindă ideile, să stabilească logica lor și apoi, ceea ce este cel mai greu, să-și formeze vocabularul necesar exprimării ideilor. Dintre numeroasele publicații pe teme economice, existente în librării, le alege pe cele accesibile lui și citind exersează selecția ideilor și a limbajului mizând pe faptul că astfel va putea ajunge să asimileze și cursurile. Se străduiește
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
în ansamblul lor, să ne situăm la oarecare înălțime, această evoluție de la mântuire la mântuială, pare să convină de minune unui dușman al mântuirii, pe care mi-l imaginez bucurându-se în taină de cursul descendent, de întorsătura luată de vocabularul nostru cotidian. Și din vocabular nu mai e decât un pas ca să ne intre în obicei. Și să-l transmitem ca atare celorlalți care pot să-l primească de la noi ca pe un lucru verificat și demn de încredere. Ne-
MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364892_a_366221]
-
situăm la oarecare înălțime, această evoluție de la mântuire la mântuială, pare să convină de minune unui dușman al mântuirii, pe care mi-l imaginez bucurându-se în taină de cursul descendent, de întorsătura luată de vocabularul nostru cotidian. Și din vocabular nu mai e decât un pas ca să ne intre în obicei. Și să-l transmitem ca atare celorlalți care pot să-l primească de la noi ca pe un lucru verificat și demn de încredere. Ne-am adus astfel și noi
MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364892_a_366221]
-
Cred că ar trebui să ne imaginăm cum marele Caragiale îi amenință pe toți, zicând: „Fie-vă teamă de condeiul meu!” și cum apoi, cu surâsul său ironic, ne întreabă: „Ce credeai, că am murit, neică?!” V-am auzit intelectualul vocabular presărat cu succesuri, almanahe, branconieri, impetuos necesari, arbori argumentali și mai ales vorbind despre acea rasă productuvă de vaci „Einstein”. N-am murit, neică! Vă supervizez de aici, din veșnicia rece a țintirimului, luminat de luceafărul Eminescu. Încă n-am
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
pe actriță, pe cât e ea frumoasă, inteligentă, fină, amabilă...! În tainele firii sale e un ceva din sfiala și gingășia de copil. Parcă îi e teamă să pună în libertate chiar și un singur cuvânt în starea lui brută, de vocabular, fără să-l îmbrace într-o duioșie, fără să-l însoțească de un zâmbet atrăgător, luminător până la frunte, dintr-o teamă de a supăra, incomoda, deranja și dintr-o incredibilă grijă de a fi generoasă cât poate fi de generos
ANA MARIA DONOSA. ORBI FĂRĂ IUBIRE, ÎN ÎNTUNERICUL PROPRIILOR GREŞELI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366533_a_367862]
-
cel al „legăturilor” spirituale sau culturale între Occident și România, dar sincer, cred că există punți spirituale între toate culturile lumii. Lectura românească și cea străină au un numitor comun: creatorul și cititorul care, și unul și altul, folosesc același vocabular, aceleași cuvinte scrise poate cu semne diferite, dar care au toate același înțeles. Nu prea văd în librării sau biblioteci scriitori sau poeți români, în afară de Cioran, Eliade sau Ionesco, dar ei fac parte din vechea gardă de oameni de cultură
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
hotărât!” și „Ea s-a decis” trimit pe cei care nu știu despre ce este vorba, la invitații și slogane de amor lasciv, la concupiscență de depravare și promiscuitate așa zis indirectă, acoperită de formulări, chipurile, bine intenționate la un vocabular excitant și incitant al celor mai celebre și famate stabilimente antebelice, invidiate chiar și în faimoasa speluncă „cruce de piatră” !. Întrebând un cunoscut ce ziar ar cumpăra dacă, să zicem, ar fi expuse doar două pe tarabă, cu titluri de-
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
exprimări mi-au dat impresia că în aer plutește, deloc vag, o înverșunare fără obiect, o așteptare a ceva încă nedefinit și a cărei cristalizare se va produce curând, se pot deduce nu numai din atitudinea prea libertină a expresiei vocabularului, a hainelor, a “jucăriilor” și instrumentelor cu care își ilustrează muzical “petrecerile”, tonalitatea înaltă și pițigăiată a dialogurilor, parcă cineva i-adună la un semnal numai de ei știut și începe sporovăiala ... Păsurile și gesturile și le comunică rapid printr-
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
dintr-un fel de arhivă a nebuloasei corticale, pe care n-o stăpânim și n-o conștientizăm (și-aici, n-ar prea fi vina noastră!) - țâșnesc, pentru a numi și fecunda (!) acțiunea cotidiană, noțiuni și terminologii stranii, absconse, nefolosite în vocabularul public curent și care fixează absurdul și inutilitatea. Pentru a orbecăi. Un fel de „joc în dodii” sau al „aflatului în treabă” care, la noi la români, o spunea botenarul Petre Țuțea, musceleanul nostru - a devenit o a doua natură
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]