2,638 matches
-
am fost“. De dragul unui posibil adevăr, s-ar putea ca și noi, cu ipoteza de mai sus, și Creangă, cu înduioșătoarea evocare, să fim mai apropiați de o etimologie populară decît de una foarte riguroasă, pentru că nu prea putem explica vocala u din silaba a doua. Surprinzător este totuși faptul că pînă acum nimeni, din cîte știm, nu a încercat să clarifice etimologia lui Humulești. Jidoștița Este numele unui pîrîu de 19 km, afluent de stînga al Dunării, și al unui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
împotriva derivării din molidova) și conduc spre o posibilă origine romînească sau romîno-slavă a toponimului Moldova. Pentru prima variantă s-a propus ca etimon un posibil plural *moldavă a lui moldă, moldău, devenit Moldaua („valea pietroasă“), și evoluat fonetic (din cauza vocalei labiale u) și ana logic (prin încadrarea în seria numeroaselor toponime slave terminate în -ova, -ava) la Moldova. Pentru a doua variantă, care ni se pare mai plauzibilă, traseul etimologic ar fi pornit de la mold, moldă, moldău, cu sensul de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
desinențial grecesc, rostirea care transpare din aceste forme putînd fi Mariș, paralelă cu „strămoșul“ Samus (al Someșului), Mors, Moros, Morosvar, Maros, Marusius și, înce pînd cu 1660, Murăș, Morăș, Moreș, Mureș, Mieresch, Merish, Mörisch. Apare, așadar, la multe dintre ele vocala o în loc de a și, mai tîrziu, ș final. Pentru baza străveche au fost propuse radicalele: *mar, „apă“ (extras din variante apropiate ca formă în sanscrită, galeză, bretonă, lituaniană, gotică, latină, slavă), sciticul *maris, „hotar“, tracicul *mar-, „a luci, a străluci
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este cel care leagă sud-vestul Moldovei de Brașov, pe valea Putnei vrîncene). Gh. Bolocan a realizat o analiză a grupului de toponime romînești care conțin în final secvența -na după consoană. Această secvență reprezintă un sufix adjectival en > in, cu vocala elidată (urmat de articolul -a) și sufixul adjectival ina, care, atașat unui entopic adecvat, arată caracteristica geografică cea mai frapantă pentru Namengeberi a locului. De exemplu, Calna (< cal, „noroi“) „nămoloasa“ Izvarna (< izvar, izvor, „izvor“), „locul plin de izvoare“. Selectăm, din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ci, Stril’čja, Strylčyska, cr. Strelec, Strelečko și, probabil, Strelța, care „cură despre Maramureș spre Tisa“, după cum preciza D. Cantemir, identificînd-o cu antica Sargetia. Toponimul romînesc Strei nu poate fi dedus din aceste forme, care nu au nici una la final vocala i. Satul Strele, atestat la 1426 pe cursul superior al Streiului, probabil același cu Stroia (1366 Stroyafalva, 1387 Stroya), este pesemne un diminutiv plural (de la vechiul Stroia), după modelul Coziele (Cozyelye, Kozolya) < Cozia. Originea toponimului Strei oferă încă un argument
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Temes, Tima, Tyma și un sat Timafalva, adică „satul lui Tima“. Astfel s-ar explica răspîndirea toponimului în zone relativ distanțate (ceea ce pentru un nume străvechi ar fi o excepție). Și în cazul rădăcinii străvechi, și în cel al hipocoristicului, vocala i din prima silabă dovedește că forma romînească precedă în timp dublurile din celelalte limbi (care au e sau a). Mai complicată este evoluția străvechilor Tibisis, Tibissus, Tibisia, Tifisas, Tibiscos, atestate în Banat, la Timiș. Finalele -is, -os, -us, -ia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Toponimul din județul Caraș-Severin are în maghiară forma Vercserova. Atestările, începînd cu secolul al XV-lea, au, în pe nul tima silabă, cînd o, cînd e, cînd a (Worchorova, Verchiorova, Varcziorova, Varcharowa). Formele Worchorova, Varcharo va și altele cu aceeași vocală în primele silabe sunt urmarea armoniei vocalice, obligatorie în limba maghiară. Formele Verchiororova, Varcziorova, Vircherova redau probabil grafic o variantă romînească veche, *Vîrcerova, din care, printr-o asimilare regresivă, a rezultat actualul Vîrciorova. Zonele în care se află toponimele menționate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nu este infinit, dar este imposibil de stabilit câte cuvinte cuprinde o limbă la un moment dat; de aceea se spune că vocabularul este un sistem deschis.“ Această afirmație a fost făcută din perspectiva comparării vocabularului cu sistemul fonologic (al vocalelor și consoanelor) sau cu cel morfologic (al formelor diferite ale unui cuvânt), sisteme ale căror inventare cuprind un număr limitat de elemente și, de aceea, sunt considerate sisteme închise. Conform acestei observații, viitorul colecției este asigurat în ceea ce privește materialul: cuvintele limbii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
uneori mai agitată. În lucrările de fonetică istorică, alături de schimbările fonetice regulate, de tipul celor prezentate mai sus, sunt menționate și schimbări fonetice neregulate, cum sunt asimilările (lat. cicuta > cucuta > rom. cucută), sincopele (lat. veteranus > vetranus > rom. bătrân), căderea unor vocale inițiale (lat. aranea > rom. râie), metatezele, contaminările, etimologiile populare etc. În cea mai amplă introducere în fonetica istorică a limbii române, O. Nandriș indică, la evoluția fiecărui sunet, asemenea „cazuri particulare“. Numeroase exemple de acest fel găsim și în volumul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
să se țină seama. În epoca în care s-au făcut primele împrumuturi, consoana v se pronunța în maghiară bilabial și, de aceea, unui astfel de v urmat de a îi corespunde în română un u care, prin contopire cu vocala următoare, poate să devină o (magh. város > rom. oraș), în timp ce consoana v din elementele mai recente s-a păstrat (magh. vályog > rom. dial. văiugă „cărămidă de argilă nearsă, chirpici“). Pornind de la această distincție fundamentală, E. Petrovici a dat o nouă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aglutinantă și flexionară - formule care nu există niciunde în stare pură, probează originea aparte a limbilor indoeuropene. Pentru a ne lămuri asupra acestei chestiuni trebuie să distingem între formulele morfologice de limbă și sistemul fonetic al limbilor. Sistemul de sunete - vocale, consoane, silabe - diferă de la o limbă la alta în sfera aceleiași formule structurale. A se vedea în această privință deosebirea aspectului sonor între limbile flexionare precum rusa și polona, germana și engleza, româna și albaneza etc. Deosebirile există și în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
krah, sl. ruka, lit. ranka, germ. Hand, forme cu care mâna se întâlnește în continuitatea adâncă a limbii. Cu pref. doau rezultat domn, domeniu, a domni. Ochi este adus nemijlocit din lat. oc(u)lus, cu luarea între paranteze a vocalei care împiedică trecerea lineară la română. Cuvântul este prefixat (o-chi), cum arată și sl. oko, lit. akis, germ. Auge. Prefixul rezultă din comparații ca ochi și chior, a ochi și a chiti, germ. Auge și sehen „a vedea”. Prefixul este
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Carol cel Mare supune Unia, la 799, și, după ce în anul 800 este încoronat împărat al noului Imperiu Roman de Apus, o subordonează bisericii de la Roma. Formele fără n, cum sunt maghiar, sl. ugrin, vogrin, uher se explică prin nazalizarea vocalei precedente, ca în pol. węgier, węgrzyn, și prin pierderea ulterioară a nazalității. În cazuri ca cele ale rom. o față de un, engl. a față de an, lipsa lui n se explică prin fluxul vorbirii. Cu sufixul -dh/ th au rezultat forme
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a avut la bază peste tot formula silabică de comunicare. Pentru a satisface necesitățile cunoașterii și comunicării, evoluția limbii a urmat calea de la simplu la complex. În ce privește evoluția limbilor flexionare, numite indoeuropene, acestea au urmat calea transformării segmentelor sonore în vocale și consoane, care se constituie în sisteme fonologice specifice fiecărei limbi, și a transformării componentelor inițial lexicale ale cuvântului în morfeme. Privită din prezent spre trecut, limba română se înscrie în evoluțiile etnolingvistice din jumătatea de est a Europei, evoluții
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sunete el vorbește în două capitole: în primul (p. 3-224) este prezentată „istoria sunetelor”, în cel de al doilea (p. 225-407) „învățămintele trase din istoria sunetelor”. El identifică 260 de „fenomene fonologice petrecute în sânul limbii românești”. Pentru cele șapte vocale sunt prezentate 87 de situații fonetice, pentru consoana r zece situații, pentru l, care în română ar fi de trei feluri, sunt discutate 14 situații etc. Din prezentarea materialului fonetic Philippide trage concluzii fundamentale asupra istoriei poporului român: „Până în a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
energici în acțiunile lor, mai deprinși în arme și cu idei politice mai înaintate”. Dialectul lor avea particularități precum adăugarea unui a la începutul cuvintelor (aboare față de boare), scurtarea terminațiilor cuvintelor prin omiterea consoanelor m și s și chiar a vocalei precedente u sau o etc. Densusianu consacră un capitol „originii articolului definit postpozitiv lu, le și a (pp. 722 729), prezent și pe teritoriul Eladei și al Asiei Mici, astfel că „acest fenomen poate fi urmărit până departe, în timpurile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de regulă și nu variază după număr, iar în sfera singularului nu are gen și caz: egy ember „un om”, egy ház „o casă”; acuz. egy embert, egy házat. Iar articolul hotărât az (în fața unui cuvânt care începe cu o vocală: az ember „omul”) și a (în fața unui cuvânt care începe cu o consoană: a ház „casa”) este invariabil după gen, număr și caz, dacă putem vorbi de caz în limba maghiară: az emberek „oamenii”, a házak „casele”. În plus, spre deosebire de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
are drept scop amintirea altor sunete care se află legate de acel i vag. Descoperă că se află și un a. Însă nu știa care "sunet" este primul și care este al doilea, dacă erau alăturate sau despărțite printr-o vocală sau consoană. Ulterior, descoperă că începe cu un e, fapt care îi oferă un plus de siguranță. Întocmește următoarea schemă sumară pentru rememorare: e................. i............. a sau ia sau a ............i sau ai O a treia persoană care se afla
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
exactă a propriilor trăiri. Cu acest subiect nu numai că exista o serie extrem de variată de culori imaginare corespunzând vocalelelor, silabelor, numerelor și altora, dar o regularitate matematică singulară era observabilă în relațiile între aceste imagini de spații colorate când vocalele ori numerele erau combinate. Bogăția singulară a limbajului românesc a îngăduit ca aceste proporții să fie trasate cu mare exactitate. Cercurile colorate corespund numerelor, și mărimea și grosimea acestor cercuri (inele) au corespuns progresiei seriilor numerice. Domnul Grüber s-a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
el menționează cazurile de ‚rezistență gustativă' și ‚cromatism de temperatură'. Cel mai elaborat din experimentele sale pe ‚audiție colorată' a fost făcut cu un om de o considerabilă cultivare intelectuală, capabil de observație, ale cărui asociații de culori imaginare cu vocale și numere au fost cu atenție testate și găsite să fie remarcabil de precise și sistematice" (Mind, The International Congress of Experimental Psychology, New Series, vol. 1, nr. 4, Oct., 1892, pp. 580-588). Deja, prin comentarea contribuției sale în revista
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
particulare ale limbii române, ă și î gri trăgând spre negru. Același lucru se petrece pentru consoane, numai că aici se percep două culori: una, culoarea proprie consoanei, și alta, o dungă mai subțire de-a lungul literei care corespunde vocalei care însoțește consoana atunci când este pronunțată: de exemplu f (ef), culoarea roșu cinabru, cu o rază portocalie a părții anterioare; dunga literei de jos, portocalie și tot nodul roșu cinabru, culoarea proprie consoanei f. Din contra, dacă pronunțăm fé, dunga
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
completa chestionarul, indiferent de răspunsul afirmativ sau negativ ce va fi furnizat. Audiția colorată 1. La ce culoare vă gândiți, ce senzație colorată încercați, ce culoare vedeți, atunci când auziți diferitele note ale gamei (do, re mi, fa, sol, si, do), vocalele (a, e, i, o, u), consoanele, silabele sau diftongii? De asemenea, stabiliți o legătură între culori și diferitele feluri ale unui sunet? 2. Aveți idei de culoare diverse la audiția diverselor segmente de muzică ale aceluiași maestru sau ale maeștrilor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
etc.? S-ar putea să țineți cont aici de o lege? Audiția figurată 13. Care sunt liniile, figurile sau volumele la care vă gândiți, a căror senzația o aveți sau pe care le vedeți, când auziți diferitele note ale gamei, vocalele, consoanele, silabele sau diftongii? 14. Stabiliți, de asemenea, o legătură între vreo figură și cuvinte: nume (concrete sau abstracte), adjective, verbe etc.? Există, în fine, pentru dumneavoastră diferențe între diversele specii de cuvinte ale unei aceleași clase? 15. Aveți vreo
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
capabile de așa ceva? 22. Cunoașteți texte (luate mai ales din romane, biografii de artiști, opere teoretice despre muzică etc.), care să aibă legătură cu subiectul prezent? 23. Aveți în legătură cu toate acestea un sentiment agreabil, dezagreabil sau indiferent? 24. Legați percepția vocalelor, diverselor note ale gamei, modalităților sunetului sau celelalte percepții sensibile de diversele temperamente sau de diversele sentimente? 25. Ce folos vă aduc senzațiile duble? a. Vă folosesc ca mijloace mnemonice b. Vă folosiți de ele din întâmplare ca pictor pentru
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]