35,255 matches
-
și de generalul Antonescu și Horia Sima. Evident, Pop începe cu aprecierea critică a faptului că de la instaurarea dictaturii regale, suveranul și-a luat "personal și fățiș guvernarea României, asumîndu-și întreaga răspundere, la care, la început cel putin, nu a voit, iar în urmă nu a reușit să-și asocieze pe nimeni, în mod real". Astfel încît, acum, după pierderea Ardealului de nord toată jalea și împotrivirea se îndreptau direct asupra sa. Se cerea, fățiș, abdicarea să. Și Maniu, Brătianu, ca
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Pop i-a cerut, repede, o audiență. Nu a primit-o decît peste cîteva zile. Între timp, foarte întreprinzător, Pop obține o întrevedere cu generalul Antonescu, care se declară pentru acceptarea arbitrajului și "sprijinirea noastră pe Berlin". Îi declară că voiește să fie util țării, prin crearea unui guvern prin "concentrarea tuturor forțelor naționaliste, mai ales colaborarea strînsă cu mișcarea legionara, cîștigarea armatei și orientarea politicii noastre externe către Germania". Era această și opinia lui Pop. Antonescu cerea regelui să ia
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
relații cu ei. Antonescu, reiese din acest memorial al lui Pop, nu numai că nu i-a acceptat serviciile, dar era gata să depună mandatul pentru formarea guvernului. Nu dădea de Horia Sima, iar cu Maniu și Dinu Brătianu nu voia să colaboreze, deși le promisese. O nouă convorbire cu Fabricius îi verifica opinia că Germania cere încredințarea deplinelor puteri generalului Antonescu, similare celor dictatoriale. Antonescu a renunțat la depunerea mandatului și de coniventa cu Sima au hotărît că acesta să
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
există iubirea, va trăi și dacă nu știe de ce există viață, vă uri și dacă nu știe de ce există ură, va fi nedrept și dacă nu înțelege de ce există nedreptate. Iulian trebuia și el să scrie chiar dacă nu știa DE CE voia să scrie." Apoi, eroul românului moare pe neașteptate, într-un accident de mașină (sau își asumă, în sfârșit, moartea care l-a adus în "Shambala"). Românul este de o artificialitate programatica; din cauza ei dramatismul experienței trăite de Iulian Raicu nu
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
ironie a sorții declarația cu totul tembela a lui Ion Iliescu. Profitorul numărul unu de pe urma crimelor din decembrie are îndrăzneala să vorbească despre o "eroare judiciară". Gândindu-mă ceva mai mult, cred că dl Iliescu are totuși dreptate: poate el voia să spună că orice condamnare în cazul revoluției din decembrie '89 e nedreaptă atâta vreme cât nu se sufla nici un cuvant despre piramida de ticăloși care au facut posibile barbariile. O piramidă ce are la bază miile de ofițeri ai armatei, miliției
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
și ia în considerare în primul rînd agresarea persoanei. Relatările jurnalistice tind astfel să suprapună două scenarii și mai ales două ierarhii de valori - cu un rezultat destul de incert și cu un umor în ultimă instanță discutabil (tocmai pentru că e voit și cam forțat). Verbul a dezonora, de exemplu, e un neologism, dar cu un uz deja destul de desuet, pe care contrastul cu mediul evocat îl accentuează: "Un individ dubios bagă spaimă în fochistele din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
Dragomirescu, cel care "pretindea să măsoare exact, cantitativ, calitatea specifică, valoarea fiecărei opere, întreprindere care era întrucîtva o căutare a absolutului, care era întrucîtva și primară. Spunea că existau opere de virtuozitate, de talent și de geniu. Pe toate acestea voia să le cîntărească. Era o tentativă foarte interesantă, si acum, cînd mă gîndesc la ea, găsesc că ar trebui reluată, tocmai fiindcă este o întreprindere imposibilă". Nu e de mirare că își aducea aminte de clasificările științei literaturii, obsesie chinuitoare
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
în aceste convorbiri scăparătoare. Își amintea, acut, atmosfera ideologică a anilor treizeci, din plasma căreia avea să se nască, în 1954, piesa Rinocerii. "La București se produsese ruptură. Mă simțeam din ce in ce mai singur. Eram un anumit număr de oameni care nu voiam să acceptăm lozincile, ideologiile care ne asaltau. Era foarte greu să reziști, nu pe planul acțiunii politice (ceea ce, evident, ar fi fost foarte greu), dar chiar și pe simplul plan al unei rezistente morale și intelectuale, fie și tăcute, pentru că
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
v-au fost ascunseă. Astfel, nu transformi un duel, nobil, într-un las asasinat, cum a făcut Planchon în piesa lui Shakespeare, sub pretextul de a demistifica spiritul cavaleresc, fiindcă Shakespeare n-a vrut-o, el, care, de altminteri, cînd voia într-adevăr, nu se abținea să-și zugrăvească prinții în culorile cele mai întunecate". Apoi, cu o resemnare vădit contrariata, observă: "Astăzi teatrul este făcut de regizori. Poate că ține de faptul că autorii au distrus un anume limbaj sau
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
cei ce nu înțeleg să jertfească nimic; cei cărora numai la dobîndiri le stă capul. * Vom trăi și vom vedea. Pe linia de idei de la început, catolicismul n-ar fi romano-catolicism, dacă ar ceda ceva din puterea să ce se voiește eternă și universală mai ales asupra lumii pămîntești. Un interes atît de mic că al românilor, asta e că nu se poate pune cu organizarea credinței catolice și romane, păstrînd în ea spiritul constructor al celui mai bine clădit imperiu
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
obligatoriu regimul edițiilor critice, chiar dacă scrierile, prea multe, si denivelate ale lui Agârbiceanu, Eftimiu, Musatescu, Peltz ar fi meritat, valoric vorbind, o ediție critică integrală. Așa se face că am rămas cu ediția Arghezi necritica (așa a gîndit-o, deci a voit-o, atunci, autorul), în cazul, grav, al unuia dintre marii noștri poeți fundamentali, probabil cel mai mare poet al românilor din acest secol, care stă să se încheie. În acest caz ediția trebuia absolut reluată (și primul ei editor, tot
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
caz ediția trebuia absolut reluată (și primul ei editor, tot dl Gh. Pienescu, stăruise să se pornească necesară ediție critică din opera autorului Cuvintelor potrivite). S-a opus însă cu înverșunare d-na Mitzura Arghezi, ca moștenitoare (care s-a voit și editoare) și păstrătoare a manuscriselor argheziene și azi aflate - nu într-un depozit public - ci în păstrarea d-sale. Și, așa cum stau azi lucrurile, (perspectiva nu e mai luminoasă), e probabil că nici viitorimea nu va avea parte de
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
descarnata de fapte iar tematica este curat ecleziastica. Amplă povestire Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion ne plasează în plină atmosferă ecleziastic monahala. Pe Pafnutie îl chemase în tinerețe Dumitru, se încurcase cu o fată, gresînd prin preacurvie. Destinul a voit să-l găsească, în plin munte, pe pustnicul Ilarion, care se canonea bucuros într-o peșteră pierdută. Ilarion, pustnic și preot, l-a plăcut pe tînărul Dumitru și l-a acceptat, la cerere, ca ucenic. Timpul, numărat în decenii, a
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
cei ce nu apucaseră să fie dezvăluiți trăiesc aceste drame ale ispășirii. El, Sfîntul, apare, acum, după moarte, un luminator și un vestitor al legii morale într-o țară plină de jafuri, crime și imoralități. Cineva, iluminat, vorbeste așa: Cine voiește să simtă legea morală, legea spiritului, să-și trezească conștiința din letargie, trebuie să descopere întîi pe autorul legii morale... Pe Dumnezeu". Tactul desăvîrșit prin care prelatul Agârbiceanu știa să facă educație morală de care vorbise Călinescu aici lipsește cu
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
a descoperi o lume trecută: cum comunicau oamenii ei, ce trecea drept vorbire aleasă, ori discurs adecvat în înaltă societate, cum își alegeau cuvintele în așa fel încît să placă dar și să convingă, să impresioneze și să obțină ce voiau? Altfel spus, reconstituirea trecutului prin intermediul limbajului sau, al normelor lui de exprimare eficientă, politicoasa, ingenioasă, așa cum o oferă Baltasar Gracian în această carte tradusă de Sorin Mărculescu pentru Editură Humanitas. Emily Post în sutana Cărțile lui Baltasar Gracian au o
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
Eugenia Vodă Abia după ce am văzut filmele franceze din rîvnita competiție a Cannes-ului, am înțeles ce voia să spună Catherine Deneuve cînd, la întrebarea "Festivalul de la Cannes e o bună vitrină pentru un film?", a răspuns: "Pentru filmele și actorii francezi e o expunere foarte periculoasă, uneori dureroasă..." E vorba, aici, de un orizont de așteptare exacerbat
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
cititorul apare că un judecător ideal). Asupra tânărului planează acuzația că și-a ucis iubita, aruncând-o în fața metroului. În realitate a fost vorba de o sinucidere perfida, "victima" urmărind că prin moartea ei să se răzbune pe cel care voia să o părăsească. Prozatorul face portrete expresive și memorabile avocatului și perfidei femei, care mai are și un nume sugestiv: Ambrozia-Coca Dumitrit. Avocatul îi provoacă repulsie arestatului, determinându-l să se întrebe ce anume îi displace la omul desemnat că
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
Academiei Române. Din păcate, nimeni n-a luat în seamă această completare, cele două ediții ale cărții (una în anii optzeci, alta în anul 1998, neintregrînd acest adaos). A ostenit, apoi, la elaborarea unui studiu despre democrație, pe care ar fi voit să-l publice în broșură dar nu putea din cauza cenzurii. L-a publicat, apoi, tot în Analele Academiei, nefiind, nici el, reluat apoi. Se interesa de soarta Convorbirilor literare, de care se îngrijea I. E. Toroutiu, care, avînd o tipografie, speră
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
a făcut mari declarații împotriva unei declarații autonomisto-federaliste care mai curînd nu există la ora cînd președintele s-a supărat împotriva ei. Intelectuali transilvăneni care s-au trezit semnați pe o listă despre care nu aveau știință sau care nu voiau să semneze un proiect de federalizare, ci o discuție despre chestiunea federalizării României, au ajuns vedetele reacției prezidențiale pe litera Constituției, deși, în sine, faptul unei dezbateri despre situația Transilvaniei de azi ar putea aduce în prim-plan că chestiunea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
întocmească un proiect pentru realizarea acestui scop. Argetoianu, care se credea și un mare finanțist, a întocmit proiectul, pe care regele întîrzia să-l pună în aplicare. Cînd a intrat în conflict cu Iuliu Maniu, a încercat implantarea proiectului Argetoianu. Voia, totuși, o personalitate care să gireze guvernul peste partide. Titulescu, investit, a eșuat în tentativa sa, pentru ca, refuzînd să înțeleagă mesajul suveranului, voia să-și asigure acordul partidelor și chiar al marilor puteri europene. Atunci Argetoianu, văzîndu-se aproape scos din
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
-l pună în aplicare. Cînd a intrat în conflict cu Iuliu Maniu, a încercat implantarea proiectului Argetoianu. Voia, totuși, o personalitate care să gireze guvernul peste partide. Titulescu, investit, a eșuat în tentativa sa, pentru ca, refuzînd să înțeleagă mesajul suveranului, voia să-și asigure acordul partidelor și chiar al marilor puteri europene. Atunci Argetoianu, văzîndu-se aproape scos din joc, l-a propus pe N. Iorga, care, repede, acceptă înaltă demnitate și formează guvernul. Sigur, repet, nimeni (nici un guvern) nu ar fi
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
neplătind salariile profesorilor (că și ale celorlalți bugetari) cu lunile, ridicîndu-si toată lumea în cap și compromitîndu-si grav prestigiul. Vină era, într-un fel, a lui. Pentru vanitatea de a deveni premier (el, care dispunea de un partid insignifiant și, totuși, voia să conducă treburile țării) a plătit cu oprobriul efectiv al opiniei publice, indignata de procedeele sale (unei delegații a învățătorilor neplătiți cu lunile, care, vizitîndu-l la mare pe profesor și întrebîndu-l, neliniștita acut, ce să facă, cărturarul, exasperat de neputința
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
de aproape 400 de pagini, scrisă în numai 12 zile (de fapt în cinci zile și alte șapte consumîndu-le cu revederea ei) s-a numit Supt trei regi (subintitulata "Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național"), în care voia să reamintească tuturor contemporanilor ce a însemnat el, N. Iorga, în spiritul public românesc de la 1900 încoace și că acest imens prestigiu nu poate fi anihilat de o guvernare nefericită. Negreșit, avea dreptate. Dar, încă o dată, acest eșec catastrofal, era
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
din 1913, judecîndu-i cu asprime pe rege și pe Maiorescu - premier, reprobînd raptul teritorial din trupul Bulgariei. E amintită succesiunea la guvernare a lui Ion I.C.Brătianu (4 ianuarie 1914), relevîndu-se faptul, mai putin știut, ca, înainte de a deveni premier, voise o radicală reforma agrara și electorală, la care a renunțat, apoi, datorită împotrivirii conservatorilor de coniventa cu regele. Descrie emoționant Consiliul de Coroană din august 1914, care a consemnat înfrîngerea totală a suveranului, care dorea alianță României cu Puterile Centrale
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
împotriva Consiliului Dirigent, nu agreă reforma agrara, socotind că se încalcă prea flagrant principiul proprietății, a fost dezamăgit profund de căderea provocată a guvernului Blocului, cînd el a fost președintele Camerei Deputaților, condamnă faptul că Brătianu vine la putere cînd voia și pleca atunci cînd îi convenea, a fost dezamăgit de guvernarea Averescu din 1921-1922 iar guvernarea Brătianu din 1922-1926 a fost denumită "dominația lui I.C. Brătianu", condamnînd actul de la 6 ianuarie 1926, cînd principele Carol a fost decăzut din drepturile
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]