9,695 matches
-
de credință despre naționalismul-creștin și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului, Folclorului, Mitologiei, Precreștinismului, Creștinismului Ortodox, Tradiției, Doinelor, Legendelor, Poeziei, Artei, Culturii, Învățământului, comunității creștine, Voievozilor, Vlădicilor, Creatorilor, Geniilor, Filosofilor, Înțelepților, Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Cuvioșilor, Dascălilor, Sfinților. Fiii Daciei Mari, cei aleși, cei responsabili, cei jertfelnici, cei slujitori întru bine, adevăr și frumos n-au făcut niciodată deosebirea între dreapta credință și naționalism, cu singura remarcă
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
rugăciune Udat cu sânge-n '907, Mai sunt țărani ce caută a spune: Că omul se cunoaște după fapte." Ne vin străini la noi în țară, Să cumpere pământul la nărozi, Ne zornăie arginții de afară, Dar din mormânt trezește voievozi! Copiii noștri astăzi - migratori Cerșind sfios o refuzată slujbă, În schimb ne vin străini denigratori Și ne ucid ozonul cu a lor drujbă! Ne vin străini la noi în țară Cu legi perfide și idei, Ne-aruncă vorbe de ocară
PÂINE AMARĂ de VASILE COMAN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370909_a_372238]
-
cu a lor drujbă! Ne vin străini la noi în țară Cu legi perfide și idei, Ne-aruncă vorbe de ocară Ne vor și viața pe doi lei. Mai sunt români bătuți de vânt Loviți de soartă și nevoi, Cu voievozi făcut-au legământ Să apere pământul... pentru noi. 7 aprilie 2016, Ploiești Referință Bibliografică: Pâine amară / Vasile Coman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1999, Anul VI, 21 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Vasile Coman : Toate Drepturile Rezervate
PÂINE AMARĂ de VASILE COMAN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370909_a_372238]
-
o perioadă de peste cinci secole, începând din 1377, anul atestării documentare a Rucărului, străveche așezare românească de moșneni. O serie de documente se referă la importanta vamă domnească de la Rucăr. În fotocopii, dar și în original sunt expuse hrisoave - de la voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Radu cel Mare, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu etc. - privitoare la mărfurile care treceau prin această vamă a țării, taxele ce trebuiau percepute, sarcinile slujitorilor vămii etc. Din lectura acestor documente rezultă
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
ce trebuiau percepute, sarcinile slujitorilor vămii etc. Din lectura acestor documente rezultă și faptul că, din venitul vămii de la Rucăr s-au acordat de către domnitori ajutoare pentru Mânăstirea Vieroș și pentru biserica Sâmbăta de Sus din juețul Făgăraș, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Este de remarcat că, din venitul aceleași vămi s-a întreținut Școala domnească din Câmpulung. Trei documente amintesc despre această valoroasă instituție de instrucție și educație a țării (dania pentru școală făcută de logofătul Radu Năsturel, fiul
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
apărători” ai graniței. Cele mai multe documente se referă la obștea moșnenilor rucăreni, la evoluția ei, la lupta pentru menținerea ei de-a lungul vremurilor. În hrisovul din 25 decembrie 1633, emis de cancelaria domnitorului Matei Basarab și purtând semnătura originală a voievodului, satul Rucăr a fost eliberat din rumânie răscumpărând-se, plătind 1200 (o mie două sute) galbeni de aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
scrise în sat și în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din alte documente rezultă, hotărârea moșnenilor rucăreni de a trece de la forma de stăpânire în devălmășie absolută - asupra a 35 (treizecișicinci) de munți moșteniți de la primii voievozi - la o stăpânire devălmașe, în care munții au fost repartizați pe moși, pe cete de neamuri și pe dramuri. Momentul ales în acest scop a fost ziua de 30 noiembrie (Sf.Andrei) 1797, când adunați în curtea bisericii satului, au
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
cu buzele zdrelite până la sânge. Or, pentru noi, basarabenii, folclorul a fost și este nu numai o răsfrângere a sufletului, dar și o formă de rezistență la prigoniri, la umilințe, la rusificare, atunci când, înstrăinați de neam, ni se furase istoria, voievozii, limba română, tricolorul... Se spune că naiul, adorat de ceruri, este vechi, de o seamă cu Geea și că Pan, zeul protector al turmelor și al păstorilor, care a inventat naiul din dragostea sa pentru nimfa Syndis, era din neamul
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - RADU PREDA - JURNAL CU PETRE ȚUȚEA Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Ăsta-i voievod absolut, Vlad Țepeș. Păi fără ăsta istoria românilor e o pajiște cu miei!” (Petre Țuțea) „Petre Țuțea este singura minte genială întâlnită de mine în Balcani.” (Emil Cioran) Radu Preda s-a născut la Galați, în anul 1972. După studii
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
ține aproape până în 1944, dar și după, fiind un salt, considerabil, în mitologia eminesciană. Acum Eminescu intră în absolut ca spirit românesc de totdeauna. Acum naționalismul este în floare, prin mișcarea legionară. O serie întreagă de ideologi radicali ca Alexandru-Vaida Voievod, A. C. Cuza, Octavian Goga la început, Nichifor Crainic se lipesc de ideologia lui și o sanctifică. România Mare n-a diminuat tensiunea naționalismului, dinpotrivă a sporit-o. Acum se face apel la daci și la romani ( apar Dacia preistoriă, Getica
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
și Nae Alexandru de la Teatrul de estradă Constantin Tănase. Soprana de coluratură Rosdica Anghelescu a deschis spectacolul cu „RUGĂCIUNE” - versuri Mihai Eminescu, muzica Eugen Cuteanu și „AVE MARIA”- compozitor inegalabilul naist Gheorghe Zamfir, omagiu fierbinte adus demiurgului poeziei fără seamăn, Voievodul Limbii Române, Mihai Eminescu. La prezentarea cărții de către d-na dr. Lia Cosma, am făcut cunoscută (publicului spectator prezent în sală) personalitatea maestrului Gheorghe Zamfir, artistul cel mai titrat român de pe mapamond cu peste 500 de milioane de discuri vândute
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
-n veacuri te închini mereu.” (Monahia Teodosia -Zorica Lațcu, Ție, Doamne, îți voi cânta, Doxologia, Iași, 2013) Mihai Eminescu Mihail Eminescu, Marele boier al iubirii de Moșie, Luceafărul poeziei românești, Profetul gândirii spiritual creștine, apărătorul Tradiției multimilenare a Daciei Mari, Voievodul demnității creștin-orotdoxe, a fost răstignit, prigonit și ucis de dușmanii din lăuntru și cei din afară ai lui Dumnezeu și ai Neamului nostru biruitor mistic-martir, pentru: credința și dragostea de Neam, de țară și de Dumnezeu! Mihail Eminescu a fost
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
pădure morților vrășmașilor, care ne-au ucis fiii Patriei. • Le-am dat pădure-răscumpărare cică, o dată, de două ori, de trei ori și în bani și în natură și pe deasupra. • Le-am dat pădure boierilor care ne-au trădat Domnii și Voievozii deseori și preadeseori. Le-am dat pădure nemeșilor să-și facă palate, castele, conace, ca să ne spânzure vitejii nației de porțile lor, ca să facă temnițe și juguri pentru țăranii noștri prefăcuți în iobagi, să-i tragă pe roată, să-i
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
zidite în pietre bătrâne semănate pe văi de la facerea lumii codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi scriu visele cu ardoare în clocotul etern al izvoarelor să le doinească valurile focul viu pân-la mare să-ți cânte numele în zbor pe
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
scuipați - mormintele (casele de noapte - adică...) - ale martirilor și sfinților noștri basarabi... dar dacă tot așa va fi și rămâne pe lumea aceasta - apoi facă-se Voia Lui... - iar sfinții și martirii de-aici se vor așterne (toți - dimpreună cu Voievodul lor!) - vântului stepei - precum grâul și ierburile cele de leac viitor și merinde târzie - despre care scrie apocalipsisul unor bătrâni orbi - găvozdiți - unul peste altul - prin cotloanele luminii ascunse-n pământ - precum recoltele pururi vii - în fața tuturor năvălirilor născute moarte
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
și artă cu rezonanță în timp, în istorie și în veșnicie. Cunoscutele biserici ale mănăstirilor Putna, Voroneț, Sucevița, Moldovița, Dragomirna, Cozia, Curtea de Argeș, Hurez și multe altele, sunt doar câteva exemple în acest sens. Probabil că dacă ierarhii și sfinții noștri voievozi din acea vreme ar fi constatat că situația impunea să le fi făcut de mărimea unor catedrale, le-ar fi făcut de dimensiunile acestora; deși - pentru vremurile acelea - aceste biserici au fost considerate a fi adevărate catedrale. Dar, oare, când
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
cui și pentru care motiv suntem îndemnați la demobilizare și absență? În fața lui Dumnezeu fiecare neam se prezintă cu slava lui. Catedrala Mântuirii Neamului va sta pe brațele poporului român dreptcredincios așa cum stau în tablourile votive machetele bisericilor pe brațele voievozilor ctitori. Putem lipsi Europa - se întreba un mare gânditor - de asemenea edificii simbol? Nicidecum! Un astfel de edificiu, cred eu, ar trebui, după finalizare, să fie trecut pe o nouă listă cu minunile lumii întâmplate după anul 1990, după modelul
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
de la ei pe două căi: odată prin fondul public, pe care ei îl alcătuiesc, și încă odată prin bănuțul pe care îl donează sau îl dau la biserică sub diferite alte forme. Și ce, este proprietatea lor? Este, precum Marele Voievod cel Sfânt zicea: a urmașilor, urmașilor lor! Mă întreb, retoric, desigur, cine sunt cei care se tot agită inflamați de existența acestei catedrale, și s-ar cuveni să se întrebe și ei cine îi tot agită și îi inflamează. - Ați
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
aspru pe cei care au năvălit peste poporul meu și pe trădători ca tine! Ești un voinic viteaz, așa că întoarce-te la nația pe care o reprezinți și servește-o cu credință! Leapădă-te de boierimea ticăloasă și servește-ți voievodul așa cum se cuvine. Este păcat să te ucid, căci țara are nevoie de brațul tău vânjos și de acești bravi oșteni care te înconjoară cu credință! Nu te mai încrede în ticăloșia bogătașilor ce sug sângele poporului. Când vei cunoaște
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
a vieții culturale și politice a Olteniei, referitor la Biserica Străchinești , găsim următoarele: “ Bisrica Străchinești are același plan de construcție ca și Biserica Buna Vestire din Rm. Vâlcea, ( la dimensiuni mai reduse). Și aici, în tabloul votiv apare Constantin Mavrocordat voievod, confirmând că bisericile Străchinești și Buna Vestire din Rm. Vâlcea au fost construite în același timp, după modelul bisericii Mânăstirii Horezu. ” Ca o curiozitate, probabil unic în zonă, una dintre fresce reprezintă un sfânt cu turban. Referitor la această pictură
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
LIVEZI, JUDEȚUL VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului Biserica din Huma, comuna Livezi, județul Vâlcea „Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce se prăznuește cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi, din temelie s-au zidit, după cum se vede și-au înfrumusețat de robii lui Dumnezeu: Tănasie sin Statie Pârâianu , cu vărul său Matei Pârâianu și s-au săvârșit în zilele prea luminatului domn Grigore Dumitru Ghica Voievod și arhiepiscop Ungro-Vlahiei
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
Hristos și Sfinților Voievozi, din temelie s-au zidit, după cum se vede și-au înfrumusețat de robii lui Dumnezeu: Tănasie sin Statie Pârâianu , cu vărul său Matei Pârâianu și s-au săvârșit în zilele prea luminatului domn Grigore Dumitru Ghica Voievod și arhiepiscop Ungro-Vlahiei al acestui loc Kir Neofit, episcopul Râmnicului Severin, mai ajutorând și vecinii din prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - cumpărare din anul 1682 ( 1 august ), Danciul Pârăianu și fratele său Hamza, împreună cu Rada, soția fratelui lor Stanciul, vând Marelui Vistier Barbul Milescul
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
pietrele funerare și de pe troițele de la răscrucile de drumuri ne relevă dimensiunea universului artei populare românești în cel mai larg câmp al exprimării creatorului din Basarabia - credința în Hristos. Știm din cărțile de istorie despre drama prințesei Elenei (Olena), fiica voievodului ce-și doarme somnul de veci la Putna, devenită Mare Cneaghină a Moscovei prin căsătorie, dar puțini sunt cei ce au avut sub priviri broderiile inegalabile ale Elenei Voloșenca (cum i se spunea în noua ei familie). Pavel Bălan ne
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
în context religios, și prin miniaturile și frontispiciile cărților liturgice, adevărate bijuterii artistice, tetraevangheliarele cu ferecături în argint și aur, odoarele bisericești (chivote, toiege arhierești), sculpturile în lemn și metal de pe porțile principale ale Mănăstirilor Muntelui Athos, opere patronate de voievozii Moldovei și executate de meșteri moldoveni. Varietatea tematică și ingeniozitatea creativă a meșterilor iconari din decursul secolelor ne acaparează atenția și mirarea în secțiunea din Album dedicată icoanelor. Deși se spune că o reproducere (respectiv fotografia) nu poate induce privitorului
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]