161,013 matches
-
atingerea unei cote revelatoare la extrem, au apărut ca o replică la anomaliile unei epoci teribile, care, în pofida tuturor tribulațiilor ce i le-a hărăzit, i-a acordat șansa exilului parizian, adică a expresiei libere. Evident, ar fi oțios să vorbim despre o deturnare de vocație, dar considerăm că toate fibrele sensibilității, toate resursele analitice, întregul cîmp de conștiință literară a fiicei lui E. Lovinescu s-au concentrat în direcția unei lupte, analoagă cu cea pe care părintele său a purtat
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
textele. E înfiorător. Nu numai Arghezi, lingău vulgar, nu numai Călinescu care tot compară "curtea" lui Carol al II-lea cu a lui Ludovic al XIV-lea, nu numai Sadoveanu, dar și Camil P. (de Cezar P. ce să mai vorbim) care teoretizează asupra "statorniciei" regimului lui Carol al II-lea într-o Europă în ebuliție. Și cîți, cîți alții. Poate că mai mult decît pentru opera lui îi sînt recunoscătoare tatei de a nu-l fi găsit în acest număr
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
etc. ...V.C. e pentru cei care-și scriu, fără nici o concesie, cărțile (presupus el, Raicu etc.) (...) Care nu ne este uimirea văzînd o dată întorși acasă că în cartea lui pe care ne-a adus-o, Modestie și orgoliu, V. C. vorbește într-o frază de "munca multilaterală" pentru făurirea socialismului, în alta de felul în care același socialism prețuiește cultura. Cum mai rămîne cu lipsa de concesii, cu citarea insistentă din Soljenițîn pentru înfierarea minciunii?". Într-adevăr, "cum mai rămîne"? Interogație
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
evoce numele lui Adrian Sîrbu, în legătură cu existența celor două filme: Furia și Garcea și oltenii. Despre Garcea... s-a spus, tot acolo, că ar fi "un mare succes de public". Doar că, în România, asta nu înseamnă mare lucru, financiar vorbind; oricît de "mare" ar fi un succes de public la noi, el nu acoperă decît o infimă parte din cheltuielile de producție. Și atunci? Din moment ce, din start, producătorul știe că nu are cum să-și recupereze banii investiți în acel
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
Iar faptul că, acum cîțiva ani, citeam în presă, pe larg, despre datoriile uriașe pe care ProTv-ul le-ar avea către cinematografia română de stat (subiect asupra căruia s-a așternut, între timp, tăcerea) nu are nici o legătură, juridic vorbind, cu faptul că, undeva, în aceeași zonă, există bani pentru făcut Garcea "independent", nefinanțat de stat nici măcar cu un cent! Cît despre așa-zisul succes de public furibund, cu care am fost intens bombardați, se pare că, practic, lucrurile se
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
Adrian Năstase, un asemenea truc ar pica bine sub cupola Circului, nu sub tavanul Parlamentului! Am luat în calcul această ipoteză numai pentru că ne aflăm într-o situație absurdă: guvernul vrea să cadă, iar opoziția se luptă să-l păstreze. Nemaivorbind că dacă dl Năstase va mai repeta mult că nu vrea să mai stea la guvernare, ca să se instaleze mai bine la putere după alegeri, s-ar putea ca votantul de rînd, care n-are acces la asemenea subtilități, să
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
beneficiarii tragediei din decembrie 1989. Destui dintre ei sunt prosperi oameni de afaceri ori au intrat în jenante combinații politice. Covârșitoarea majoritate se află alături de Ion Iliescu, omul-aspirator, care-a știut să-i "curețe" de ideile revoluției. Nimeni nu mai vorbește de asasinii cu acte în regulă, declarați ba prea bolnavi, ba prea utili noii puteri pentru a fi trimiși la pușcărie. Chițac și Stănculescu (unul cu "bulanul chimic", celălalt cu "ghipsul ideologic") își văd netulburați de reumatisme, cultivând cu fervoare
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
șaptezeci. N-am avut nici un intelectual important care între compromis și onoare să fi ales onoarea. Emigrarea (soluție, recunosc, tragică ea însăși) a fost văzută cel mai adesea ca forma supremă de opoziție la regimul scelerat al comuniștilor. Nu mai vorbesc de cei care să fi preferat închisoarea unei libertăți cu călușul în gură. N-am văzut nici o fotografie în care o "conștiință" românească să fi lucrat ani de zile ca hamal într-o brutărie, așa cum a făcut-o Václav Havel
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
vreunui consilier cu imaginea, sunt sigur că acesta le va ascunde, într-atât viziunea președintelui ceh continuă să fie un deget acuzator îndreptat împotriva celor care fac politică uitând de onoare. Există, de pildă, o frază, în care Václav Havel vorbește despre sentimentul de jenă când analizează pe cei "a căror muncă am spijinit-o, sau pe cei a căror influență am făcut-o posibilă". îl vedeți pe-un politician român capabil de-o asemenea obiectivitate? Ai noștri nu s-au debarasat
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
Iosif al II-lea, care întrebându-l cine este, a primit un răspuns cu trimitere biblică: Sunt Iosif cel vândut de frații săi". Candidând a treia oară pentru scaunul episcopal din Blaj, este ales episcop în 1772. Istoricii Bisericii românești, vorbesc despre el ca despre al doilea Inochentie Micu. În timpul, episcopatului său, se introduce în Școlile Blajului ajutorul de pâine pentru elevii merituoși, așa-numiții "țipăi". Este nevoit să abdice în 1782 și să se retragă la Mănăstirea din Alba Iulia
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
Grete Tartler Dacă se vorbește despre o "limbă comună a Europei", aceasta e fără îndoială cultura. în ciuda alcătuirii dintr-un arhipelag de diversități. Spiritul European, ideea de Europa, cu aura sa politică, economică, religioasă, socială, cu toate "coincidențele și mișcările estetice" are un contur din ce în ce mai
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
50: eminescian, neoromantic, simbolist pînă la 1916, bacovianismul se cristalizează - spune Mircea Scarlat - după 1916, anul apariției volumului Plumb. În analiza simbolismului lui Bacovia, criticul, care nu se sfiește să-și revizuiască unele păreri emise anterior, constată că se poate vorbi de "deplina asimilare a convenției poetice simboliste". Întrebarea este dacă Bacovia a asimilat, în adevăr, această "convenție" literară sau a fost asimilat de ea. Răspunsul este de mare importanță pentru că această chestiune este intim legată de mecanismul raportului dintre "involuntar
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
ce nu mai curg". De altfel, cît și cum se poate demonstra faptul că "la George Bacovia dedublarea era imposibilă" și, în general, cum s-ar putea face acest lucru în cazul oricărui (fie și "caz-limită") scriitor? Mircea Scarlat însuși vorbește despre "dorința artistului (care) a fost ca impresia provocată de scrierile sale să fie aceea a unor simple notițe grăbite", afirmînd, în final, faptul că "Bacovia a ilustrat în chipul cel mai convingător destinul Scriitorului". În privința acestui raport dintre "involuntar
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
complăcea pe de o parte în ideea "rezistenței prin cultură" (reală, dar neîndestulătoare), iar pe de alta în protestul confidențial, consumat într-un spațiu ce se bucura de aprobarea tacită a dictaturii, util ca o supapă. Credem că se poate vorbi (evident, cu excepțiile de rigoare) de o "opoziție" de tip balcanic. Asemănătoare cu vizuina de vulpe care dispune de două ieșiri! Sau, în terminologia ontologică a d-lui Șora, e un compromis a lui a fi cu a avea, o
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
în timp ce trăim)/ Filele ei foșnesc precum pielea mea/ când buzele tale învață pe ea să citească / E vie îți spun:/ toate cuvintele ei trăiesc într-o limbă ascunsă)/ Dacă-ți pui urechea pe ea/ Duhul apa și sângele încep să vorbească / Este o carte trăită din plin precum a fost scris:/ într-o viață citită pe nerăsuflate" (Cartea vieții). Poezia Floarei Țuțuianu aduce o prospețime a percepției pe care cu greu o mai regăsim în contemporaneitate. Versurile sale, deși adânc ancorate
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
Cozmâncă a notificat autorităților de resort că "e mai bine să oprim circulația pe aceste drumuri (afectate de îngheț - nota Cronicarului) decît să stăm apoi să numărăm morții". Alternativa exprimă admirabil gîndirea administratorului-șef. Cît despre deszăpezire, ce să mai vorbim? Poate doar să-l parafrazăm pe un celebru personaj voltairian, zicînd că la ce bun să deszăpezim, dacă zăpada tot se așează la loc. Poruncă de la cer pentru Stelian Baboi Dl Stelian Baboi, (ne)cunoscut scriitor român, publică în revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
Un astfel de demers presupune câteva preliminarii de lămurire a opoziției modernism-postmodernism pe care autoarea le abordează în paralel relevând diferențele fundamentale: "Tragismul modernist provocat de marcajul trecutului nu este totuși anulat prin atitudinea ironică, ci doar disimulat. Am putea vorbi de un dublu tragism, în cazul postmoderniștilor, cel rezultat din imposibilitatea de a se rupe de trecut, dar și din incapacitatea de a conserva atitudinea gravă față de predecesori" (p.22) sau "Poetul optzecist e rebelul ce simte nevoia eliberării de
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
a ne asculta, în condițiile mai sus menționate, unii, pe ceilalți. Mă gîndesc că un festival de teatru, poate mai presus de premii și alte distincții, ne oferă și un asemenea prilej: să stăm împreună în sosul teatrului și să vorbim, zile și nopți în șir, numai despre teatru. Dincolo de cîteva decepții - lipsa reflexelor de civilizație, faptul că am așteptat, mult peste o oră, să înceapă spectacolul Othello?! și nimeni n-a catadicsit să ne spună că există niște probleme (inerente
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
realitate sau irealitate, a celuilalt și, în general, a lucrurilor. Dar trebuie să te aștepți la ceea ce, mai devreme sau mai târziu, în acest dialog - sau interogatoriu, e mai potrivit - dintre dumneavoastră și mine, referința supremă a oamenilor care-și vorbesc, realul se naște - și se instalează confuzia totală. Aici am ajuns, la înghesuială, domnule locotenent! Domnul Carol nu se-ndoia defel, spânul făcea parte dintre aceia care își făceau iluzii crezând că singura realitate care există este lumina și cine
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
Uniunea Scriitorilor din România. Aceasta are și ea istoria ei, contradictorie, convulsionată, dramatică și câteodată grotescă, dar nu are încă istoricul decis să o scrie. Poate că o va face, cu aceeași rigoare și onestitate, tot Teodor Vârgolici. La drept vorbind, privind în jur, nici nu văd pe altcineva în stare să o facă.
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
Telefil Îngrijorat de anglicismele publicitare care ne-au invadat limba, dl Pruteanu nu are, s-ar zice, ureche pentru cum se vorbește românește. Cu o zi înainte de summit-ul de la Praga (cum să-i zic altfel, domnule senator?), la emisiunea dlui Tucă a fost prezent noul purtător de cuvînt al MAE. Dl Dobre și nu mai știu cum a masacrat limba română
Gînd la gînd și șold la șold by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14531_a_15856]
-
constrîns de moravurile occidentale la a-și reprima orice formă de socializare zgomotoasă, se plictisește în Europa". Am ales pentru dumneavoastră un fragment dintr-un text despre întrebuințări ale timpului și multiculturalitate, semnat de Babacar Sall, sociolog de origine africană, vorbind despre feluri diferite ale plictiselii în culturi diferite. Dar starea aleasă ca temă a cărții se poate multiplica la infinit. Plictiseala de a folosi programul TEX sau de a aștepta să se încarce pagina Web, într-un eseu ușor școlăresc
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
nenumăratele plictiseli dintr-o minuțioasă analiză lingvistică a Annei Szulmajster-Celnikier, în trecere prin patruzeci și cinci de limbi actuale, probă definitivă că de plictiseli e vorba și dovadă riguros științifică a faptului că banalul afect devine extrem de ambiguu dacă oamenii vorbesc limbi diferite. Succesiunea celor douăsprezece texte, variind între notația de jurnal ceva mai elaborată și discursul științific ceva mai greu accesibil novicelui, e întreruptă de istorii scurte de jumătate de pagină, în genul știrilor de ziar ce au ca miez
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
destituit pentru că acorda elevilor excesiva și plicticoasa pedeapsă de a copia cu sutele de mii zecimalele numărului p, iar numărul p compune o scrisoare de apărare... ). Inevitabil, cartea capătă aspectul unui mozaic iar efectele privirii lui sînt simultan contradictorii. A vorbi despre plictiseală fără a plictisi, a compune chipul plictiselii prin fragmentarea stării în plictiseli mărunte. Dar oricît de eterogene sînt ca stil și perspectivă textele ce intră în carte, aceasta poate fi cu ușurință plasată în sfera unei discipline anume
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
doilea lucru: nu tot ce spune David Le Breton m-a convins. în primul rînd atitudinea sceptic-speriată în fața a tot ceea ce înseamnă cucerire de ultimă oră în ingineria corpului uman: transplantul de organe, procrearea fără sexualitate, clonarea... Cartea care urmează vorbește despre o proprietate pe care corpul modern a pierdut-o. Despre intrarea șamanilor în transă și drumul în afara corpului. Drum în afara corpului Șamanii tunguși e cea de-a patra apariție din seria Mundus imaginalis a Editurii Dacia din Cluj. E
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]