1,615 matches
-
de mult încât să se teamă.” (O. Paler, Caminante, 188) În relație sintactică cu o interjecție, complementul indirect exprimă, prin conținutul lexical al termenului (grupului de termeni) prin care se realizează: • „obiectul” care a provocat o anumită reacție din partea subiectului vorbitor: „Halal de Piscupescu! zic în gândul meu.” (I.L. Caragiale, III, 256) • „obiectul” pasiv al acțiunii exprimată de planul semantic al interjecției: „Eu atunci haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească pasărea.” (I. Creangă, 37) • destinatarul obiectului exprimat prin complement direct
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al verbelor tranzitive determină dezvoltarea unei contradicții între planul logico-semantic și planul semantico-sintactic al enunțului întemeiat pe construcția pasivă. Contradicția, cu originea în sensul de diateză, se dezvoltă la cei doi poli ai desfășurării acțiunii verbale, interpretată lingvistic de subiectul vorbitor: • agentul „activ” al acțiunii verbale este sintactic complement de agent • obiectul „pasiv” al acțiunii verbale este sintactic subiect, funcție pe care i-o impune și asigură intrarea în relație de interdependență cu verbul-predicat: (agent-„activ”) acțiune (obiect „pasiv”) El a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el, al comunicării lingvistice. Identitatea semantică a „complementului de agent” este situată atunci sub semnul nedeterminării: „Uneori i se cerea să povestească noaptea ceea ce scrisese ziua.” (M.Eliade) sau rămâne implicită în sfera cunoașterii ambilor protagoniști ai actului lingvistic (subiectul vorbitor și interlocutorul său): „Mă așteptam de la o zi la alta să fiu ridicat de-acasă, sau toți împreună să fim arestați la redacție.” (M. Preda, Viața ..., 299) Când diateza pasivă a verbului regent se exprimă prin pronume reflexiv, complementul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și nuanțează cunoașterea realității extralingvistice dintr-o multitudine de unghiuri, în legătură cu variate raporturi, interne și externe, prin care se definește această realitate. Cele mai multe dintre raporturile în care se înscriu „obiectele” realității extralingvistice sunt simultane. În interpretarea lor lingvistică, însă, subiectul vorbitor poate detașa doar pe unele, care primesc astfel poziții distincte în structura enunțului introducând informații semantice prin diferite coordonate (temporalitate, spațialitate etc.) ale desfășurării acțiunii verbale: Mircea a plecat la mare., Mircea a plecat ieri., Mircea a plecat ieri la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează prin adverbe (locuțiuni adverbiale); ea este implicită în chiar conținutul lexical al adverbelor de spațialitate, expresie a interpretării lingvistice a coordonatei spațiale din care se constituie cadrul situațional, obiectiv, al unei realități extralingvistice sau subiectiv, al raportului dintre subiectul vorbitor și realitatea-obiect al comunicării lingvistice: „Iubirea noastră a murit aici / Tu frunză cazi, tu creangă te ridici.” (T. Arghezi, 68) „Departe sunt valuri, furtuni.” (M. Isanos, 37) 2. a. Când se realizează prin substantive (pronume), relația de dependență se desfășoară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doi sori și trei luni în albastra adâncime a cerului.” (M. Eminescu, P.L., 51), „Cine și-a pierdut o zi cât o viață S-o caute repede. Se-nnoptează. Se lasă ceață.” (T. Arghezi, 110) - a unei aprecieri din partea subiectului vorbitor: „Pe drumul lung și cunoscut Mai trec din vreme-n vreme.” (M. Eminescu, I., 186), „...Florile împrospătate ridicau în soare cochetele capete copilăroase și ochii lor plini de reci și zadarnice lacrimi.” (M. Eminescu, P.L., 54), „O fată frumoasă e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
meu, mai este mult pân-apune soarele?” (L. Blaga, 87) b. interpretarea lingvistică a unor conexiuni intrinseci: „Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare.” (M. Eminescu, I, 32) c. interpretarea lingvistică a raportului, spațial sau temporal, dintre subiectul vorbitor și obiectul comunicării: Numai ochii acelei păsări deveneau din ce în ce mai triști și mai umezi.” (O. Paler, Galilei, 89), „Simțeam nevoia să mă regăsesc o clipă: pe mine, Sam de odinioară - să mă bucur de surâsul lui de atunci.” (G.M. Zamfirescu, 257
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
377) • a cadrului situațional (spațial și temporal, mai ales): „Cerul se dăruiește apelor de jos.” (L. Blaga, 82) • a autorului: „Sonata lunii de Beethoven / e însăși luna coborâtă pe pământ”. (L. Blaga, 303) • a raportului (spațial sau temporal) dintre subiectul vorbitor și obiectul comunicării: „Spre marea mea părere de rău, în acea seară zaifetul trebuia să se spargă devreme...” (M. Caragiale, 86), „... Le cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe-atunci, după război.” (M. Eliade, Dionis
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neobservat. • complement direct: Am văzut cum încerca să plece neobservat. III. RELAȚII DE COORDONARETC "III. RELA}II DE COORDONARE" Relațiile de coordonare sunt expresia sintactică a unor raporturi extralingvistice de „egalitate”, cu existență obiectivă sau doar stabilite astfel de subiectul vorbitor în interpretarea lingvistică a planului referențial. Termenii asociați în aceeași sintagmă prin relații de coordonare sunt situați pe același plan în organizarea enunțului sintactic; ei nu depind nici semantic, nici structural unul de celălalt și, de aceea, autonomia enunțului, semantică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de coordonare copulativă se poate stabili, în plan semantic, o anumită succesiune în timp: „Întors în țară, e spătar sub Moruzi, vistier și mare ban în anii următori.” (I.L.R. II, 170) sau o anumită ordine, în funcție de importanța acordată de subiectul vorbitor, ordine fixată de adverbe și locuțiuni adverbiale precum apoi, întâi, în primul rând etc: „Nu puteau toți să ia același drum, întâi fiindcă drumurile erau mai multe și al doilea fiindcă locurile de scăpare erau așijderea mai multe.” (G. Galaction
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimă existența sau instituirea unor diferențieri, mergând până la opoziție, dar pe fondul coexistenței componentelor (distincte sau opuse): Toată săptămâna este liniștit, dar sâmbăta îl cuprinde același dor de ducă.; • o variantă subiectivă, prin care se exprimă, de fapt, atitudinea subiectului vorbitor față de lumea interpretată lingvistic; relația de coordonare adversativă devine, de fapt, o alternativă subiectivată la coordonarea copulativă: Maria este săracă și frumoasă. Maria este săracă dar frumoasă. (viziune lirică, profund umană) Maria este frumoasă dar săracă. (viziune pragmatică, marcată de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coada ochilor) ea a surâs observându-mi, desigur, lipsa de grabă (plătisem și trebuia să plec) și mi-a luat ochelarii și a început să-i treacă printr-o flacără de spirtieră.” (M.Preda, Viața..., 151), • un comentariu al subiectului vorbitor asupra unor componente din planul semantic al enunțului primar: De pe aceste realități vedem noi arta (îi plăcea să spună noi și nu eu, ca să arate că nu e singur), nu după idealul burghez al zugrăvirii impasibile a ceea ce are turbure
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tu puterea mea, ai vântura țările și mările, pământul l-ai da de-a dura, lumea ceasta ai purta-o, uite așa, pe degete și toate ar fi după gândul tău.” (I. Creangă, 196), • o explicație 64 adusă de subiectul vorbitor privind unele componente din planul semantic al enunțului primar: „- Strânge răpede ce mai ai, până când nu vine baba, și hai să fugim cu pluta aceea la frate-meu Vasile din Borca, zise Dumitru, căci plutele începuse aumbla.” (I. Creangă, 20
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adică-i vorbesc cu perdea, numai să-i isplic lucru formal, ca să n-o rușinez.” (I.L. Caragiale, I, 80) 2. Enunțul de bază este expresie a planului obiectiv al comunicării lingvistice iar enunțul secund, expresia planului subiectiv, prin care subiectul vorbitor își exprimă atitudinea, afectivă sau intelectuală, față de obiectul comunicării sau față de interlocutor: „În materie de gust literar - ce e drept - discuția e totdeauna grea.” (T. Maiorescu, 417), „Și mama, D-zeu s-o ierte, strașnic se mai bucura când se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nr. 3. În această interpretare, fraza ar fi numai enunțul în care există cel puțin două propoziții principale coordonate. 14. Otto Jespersen (op. cit., p. 431) consideră enunțurile imperativ și interogativ două variante ale unei aceleiași structuri sintactice, prin care subiectul vorbitor vrea să influențeze voința interlocutorului; enunțul interogativ ar reprezenta „ordinul” dat de locutor interlocutorului de „a-i spune ceva, a-i da o informație”. Chiar dacă un enunț precum „Unde pleci?” poate fi înțeles și cu subînțelegerea unui verb la imperativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
până și cu copiii care au un limbaj verbal mai redus, dacă baza comunicării este o experiență comună, o activitate comună sau pur și simplu tema este cunoscută de copii. Tot ei au afirmat că, un context cunoscut și mediul vorbitor familiar asigură participarea mai activă, mai motivată a copiilor. Profesorul care va folosi acest mod, va interveni cu propriile observații, va comenta afirmațiile copilului numai pentru a înlesni continuitatea comunicării și va oferi timp destul copilului pentru formularea propriilor gânduri
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
FM. Sistemele de amplificare FM, prin intermediului microfonului, detectează vocea vorbitorului și o transmit, sub forma semnalului radio, direct către persoana ce poartă proteză auditivă. Aceste sisteme sunt perfecte pentru sălile de predare, ajutând la reducerea distanței dintre ascultător si vorbitor. Părțile componente ale unui sistem FM sunt: campus-format din microfon+ emițător, receptor, conector audio, aparat auditiv și încărcător campus. Auzul într-o sală de predare sau în timpul unui eveniment social poate fi dificil chiar și pentru persoanele fără o pierdere
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
În plus, pretențiile sale de lider al lumii latino-americane nu sunt acceptate de unii din omologii săi în special de Luiz Lula al Braziliei, Álvaro Uribe al Columbiei și mai ales de Felipe Calderón, președintele Mexicului, cea mai mare națiune vorbitoare de limbă spaniolă. Calderón a câștigat alegerile din 2006 la mustață împotriva unui candidat de stânga croit în mare măsură după șablonul lui Chavez. Un reformator economic dur în privința criminalității și drogurilor, Calderón este un lider cu care orice președinte
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ca exemple majore, întrucât cele două clase sociale au reprezentat, am putea spune, o parte nesemnificativă a populației antice, iar existența acestei societăți a fost relativ de scurtă durată. În aceste societăți, proprietatea asupra sclavilor, considerați de istorici drept "unelte vorbitoare", nu s-a manifestat sub nicio formă ca act de vânzare a forței de muncă. De asemenea, mai târziu, nici în orânduirea feudală, în care au existat mai multe clase sociale (feudalii, țăranii liberi, șerbii, meseriașii și clerul), nu se
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
al caimacanului Vogoride și a Smarandei, din familia Balș, s-au născut șapte copii, unul dintre aceștia fiind Maria care a văzut lumina zilei în anul 1835. Ca și ceilalți copii, Maria Catargi a primit o educație umanistă, mama fiind vorbitoare a limbii franceze și admiratoare a culturii franceze. Tânăra și frumoasa Maria s-a căsătorit de două ori cu descendenți ai familiilor nobile și regale sârbe. Primul soț a fost un general sârb cu care a avut un fiu, Rudi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este specifică. (Michel Foucault, Arheologia cunoașterii [1969], 1999, trad. Bogdan Ghiu, Univers, București, p. 59) 1. (Re)întoarcere la Saussure, Benveniste și Bahtin 1.1. "Limba discursivă" a lui Ferdinand de Saussure Așa cum spune Saussure în "notă asupra discursului", subiectul vorbitor nu se exprimă prin cuvinte izolate: Limba a fost creată doar în vederea discursului, dar se pune întrebarea ce anume separă discursul de limbă, sau ce anume ne permite ca, la un moment dat, să spunem că limba intră în acțiune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Figurile limbajulu, trad. Antonia Constantinescu, București, Univers, 1977, p. 249) Articolul "discurs" din Enciclopedia lui Diderot și d'Alembert definește sensul cuvîntului din punct de vedere retoric, apropiindu-se astfel de o definiție mai textuală a activității lingvistice a subiecților vorbitori: DISCURS, (Beletristică) în general se folosește pentru tot ceea ce pornește de la facultatea de a vorbi & este derivat din verbul dicere, "a zice", "a vorbi"; este gen în raport cu discursul oratoric, discursul solemn, orațiune. Părțile discursului, după antici, erau: exordiul, propoziția sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
instrucțiuni pentru construirea sensului prin decupaj și prin regrupare (legare) a unităților de complexitate variabilă. Virgule, punct și virgulă, puncte și puncte de suspensie, semne de exclamație, de interogație, paranteze sau linioare, linii la începutul rîndului care semnalează schimbarea personajului vorbitor etc., toate joacă un rol sintactic și enunțiativ împreună cu mărcile morfo-sintactice. Lungimea și complexitatea frazei tipografice variază sub impactul necesităților enunțiative ale sensului comunicat. La nivel textual, alineatele creatoare de paragrafe și de pachete de paragrafe (prin spații complementare și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de continuitate. (1990: 219) Ea a propus să se introducă noțiunea de anaforă empatică pe care o definește astfel: "Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un pasaj în stil indirect liber din Madame Bovary, în care anafora pronominală își pierde "fidelitatea" pentru a semnala punctul de vedere al personajului asupra obiectului discursului său: T27
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1999: 81-84) asigură intrarea și ieșirea din lumea povestirii. Bahtin vorbește de acele mărci care fac trecerea de la conversație la povestire în termeni de propoziții "de avanpost", "situate chiar pe linia de demarcație pe care se înfăptuiește alternanța (succesiunea) subiecților vorbitori" (1984: 279). Aceasta ne conduce la completarea schemei 16: Schema 18 Trecînd de la o depeșă la un fapt divers complet, să examinăm decupajul posibil al acestui articol din Libération (13-14 octombrie 1984): T70 IRA revendică atentatul de la Brighton: 4 morți
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]