1,940 matches
-
5 248 de bolnavi au murit 2 719, 2 381 s-au însănătoșit, iar 148 au rămas bolnavi. Printre decedați sunt înșirate câteva nume de cinovnici ruși, dar și de mari boieri, ca, de pildă, marele vistier Aleco Balș și vornicul Dimitrie Beldiman; printre bolnavi sunt amintiți doi ofițeri ruși, vornicul Drăghici și alți boieri de rang mai mic47. În anexa a II-a este înfățișată statistic evoluția epidemiei de holeră în ținuturile din Moldova între 2/14 mai și 1
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
s-au însănătoșit, iar 148 au rămas bolnavi. Printre decedați sunt înșirate câteva nume de cinovnici ruși, dar și de mari boieri, ca, de pildă, marele vistier Aleco Balș și vornicul Dimitrie Beldiman; printre bolnavi sunt amintiți doi ofițeri ruși, vornicul Drăghici și alți boieri de rang mai mic47. În anexa a II-a este înfățișată statistic evoluția epidemiei de holeră în ținuturile din Moldova între 2/14 mai și 1/13 iunie 1831. Astfel, până la 1/13 iunie 1831 s-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pare a se mai fi domolit la Iași și în Moldova, datorită energicelor măsuri luate de administrația generalului Kiseleff de întărire a carantinelor și de evacuare a populației din centrele urbane aglomerate. În acest sens este prețioasă și mărturia marelui vornic din Țara Românească Barbu Știrbei (viitorul domn), care, într-un raport din 1832, adeverea următoarele: "Holera făcuse întîi grozavă pustiire în Moldova, în momentul când Președintele plenipotențiar [Kiseleff] se afla la Iași, oraș care are un focar de miasme perpetue
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
părăsit în grabă orașul și ne-am stabilit la Domnești, unde o dată cu stingerea epidemiei mi-am reluat cursele cinegetice"80. O interesantă evocare literară a pustiitoarei epidemii de holeră din Moldova la 1831 se datorează unuia dintre primii noștri muzicologi, vornicul Teodor Burada (1800-1866), drept-credincios creștin. Ea a fost inserată în "testamentul" său alcătuit la Iași, în ziua de 5 august 1848, în vremea celui de-a doilea val al nimicitoarei molime, ivit în acel an în Principate. Episodul era cuprins
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vom constata - a produs ravagii asemănătoare. 2. Spaimele din Țara Românească În mod inevitabil, cu toate severele măsuri adoptate pentru stăvilirea epidemiei, ea s-a dezlănțuit cu furie în luna iunie 1831 și în Țara Românească. Din raportul înaintat de vornicul Barbu Știrbei generalului Kiseleff, în 1832, aflăm că, la ivirea holerei, "niciodată flagelul n-a fost așteptat cu atâta frică ca atunci, din pricina teroarei pe care o insuflase jertfele aduse în țările vecine; în nici o țară nu se făcuse atâtea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trecând rapid la adoptarea unor măsuri de apărare împotriva flagelului. Țara a fost împărțită în șapte zone, fiecare fiind atribuită responsabilității a câte unui mare boier: clucerul Grigore Filipescu, pentru București; banul Grigore Băleanu, în județele Dâmbovița, Argeș și Muscel; vornicul Mihai Ghica, în Prahova și Saac (Săcuieni); hatmanul Corneanu, în Ilfov; logofătul Manolache Arghiropol, în Teleorman și Olt; pitarul Grigore Obedeanu, în Vlașca, și Costache Suțu, în Rîmnicu Sărat, Buzău, Brăila și Ialomița. În această vreme a fost alcătuit și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în raportul său adresat generalului Sébastiani, la 25 septembrie/7 octombrie, arăta că holera a provocat mai puține ravagii ca în Moldova, dar a lăsat urme adînci: sate întregi decimate, scumpetea produselor alimentare și împuținarea lor131. La rândul său, marele vornic Barbu Știrbei, în raportul adresat generalului Kiseleff în 1832, asupra stării Țării Românești, după ce a amintit că epidemia de holeră se ivise la hotarul dinspre Moldova la 22 mai/3 iunie, atingând Bucureștii la 22 iunie/4 iulie, ca apoi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Principate Românești de către prima și cea mai grozavă epidemie de holeră, la 1831, ne putem referi atât la raportul generalului Kiseleff din 1 ianuarie 1834, privind administrația sa în țările noastre între 1829-1833, cât și la cel din 1832, al vornicului Barbu Știrbei, de care am mai amintit. Generalul atestă că, din populația Moldovei și a Țării Românești, ridicîndu-se la 2 871 162 de locuitori, s-au îmbolnăvit 33 560, din rândul cărora au murit 20 218, revenind un bolnav la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Moldovei și a Țării Românești, ridicîndu-se la 2 871 162 de locuitori, s-au îmbolnăvit 33 560, din rândul cărora au murit 20 218, revenind un bolnav la 45 de locuitori și un decedat la 142 (!) de bolnavi 145, iar vornicul român compara situația din țările noastre cu cea din Ungaria, unde pierderile, după aceste calcule, apăreau ca mai mari: la o populație de 9 milioane de locuitori, s-au înregistrat 501 657 bolnavi și 217 594 decedați, la 17 indivizi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
6/18 iulie, Isprăvnicatul aceluiași ținut comunica Departamentului "din Lăuntru" că a adus la cunoștința spătarului Nicolae Istrate, alt revoluționar, aflat la Mănăstirea Slatina, că nu avea voie să părăsească "hotarele moșiei Sf. Mănăstiri", dar că îi îngăduise să trimită vornicului Iordache Pruncu o scrisoare, prin care îl ruga să privegheze asupra caselor sale din Iași. Iar de a se periorisi [a se opri] pe musafiri ce s-au găsit la mănăstire, veniți din acest ținut pentru groaza boalei holerii ce
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
închinăciune, ca măcar cu rugăciunile să-și poată scăpa viața de la asemenea boală ce urmează în ținutul acesta, atât în târguri, cât și la unele din sate". Totodată, urma să se scrie privighetorului din Șomuz că aga Iancu Canta și vornicul Iorgu Vîrnav nu aveau voie să se deplaseze decât în limitele moșiilor lor253. Pe de altă parte, la 12/24 august, prin raportul nr. 11 662, poliția din Iași comunica Departamentului "din Lăuntru", în privința unor polonezi refugiați în oraș și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Odescu" din Iași; tot așa: "Am scris ca să să știi din vremu[rile] holerii, că mult nărod au murit, și eu, din mila lui Dumnezeu, am scăpat. Radu Nechifor. 1848 iunie 13" (st. v.). În sfârșit, în manuscrisul alcătuit pentru vornicul Toader Negruți se notase: "1848, iar au fost holeră mare, cât la orașu Eșii au murit daozeci și trii de mii de suflete. Și au vinit moscalii, di au trecut în Țara Muntenească. Și boer[ii] urgisiți s-au bătut
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ca să mă învoiască mănăstirea pentru dejma ce va ieși din vie și din livadă, și mănăstirea cunoscînd de la mini în multe rînduri agiutoriu și folos, s-au priimit”. Și cine-i ipochimenul? Nu-i altul decât Mihai Sturza biv vel vornic „za aprozi”. -Spre deosebire de numeroase documente în care se spune doar că s-a vând „o vie” sau „niște vii”, în zapisul întocmit la 9 iunie 1794 sunt înscrise toate bunurile vândute: „Adecă eu, Dimitrii Necula, dat-am adevărat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vei lucra să știi... că să va da voi mănăstirii de va da viile la stăpînire altora... și dumneata vei fi lipsit de vii. Și să avem răspunsu de la dumneata”. Și cine erau, mă rog, veliții boieri? Balș logofăt, Sturza vornic, Alexandru paharnic și alții... Pe lângă cei care nu-și lucrau viile, se mai găseau alții care erau dornici să sădească vii și livezi. Iaca ce spune Trofin și soția lui la 3 mai 1779: „Am dat zapisul meu la mîna
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Cantemir, care s-a refugiat aici atunci când s-au răsculat lefegiii săi. Ion Neculce cronicarul descrie întâmplarea în „Letopisețul Țării Moldovei”. Era în preajma fatidicului an 1711... „Socotit-au Dumitrașco-vodă (Cantemir) să-ș pornească doamna de la Cetățuie pre Oituz cu Iordache Rusăt vornicul,... iar vodă cu boierii... să purceadă în gios spre Huși, să zăbovească acolo, pînă or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii... Și au ales o sută de siimeni cu doi bulucbași... și le-au dat lefe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de cuvintele citite... Pentru a masca această stare, a întrebat: Ce se profilează colo pe deal, la ieșirea din Miroslava? Acele clădiri sunt ale Grupului Școlar Agricol „Mihail Kogălniceanu”. Clădirea principală, cu înfățișare de palat, este zidirea din 1795 a vornicului Teodor Balș. În 1835, tot așezământul a ajuns în mâinile lui Vasile Beldiman, om cu deschidere către educație și cultură. Așa se face că a hotărât ca aici să se înființeze un Institut de Educație, destinat fiilor de nobili. Institutul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
arătau că vând “șase fălci de vie din Vlădiceni, cu crame și cu pomăt... dumisale Ducăi visternicului cel mare”. D-apoi ce martori au fost! Toți unul și unul: Ghedion, arhiepiscop și mitropolit, Nicolai Buhuș, vel logofăt, Solomon Bârlădeanul, vel vornic, Miron Costin, vel comis, și alții. Și ca să nu mai strici o vorbă întrebându-mă, am să-ți spun că afacerea s-a încheiat la 23 februarie 1665 (7173). Apoi, dragă ieșene, pe lângă celelalte nume cunoscute, unul îmi atrage atenția
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
istorie proprie de aproape o mie de ani: Cum de limba vrednică a lui Nistor și Grigorie Urechi e pusă pe fugă de jargonul franco-bulg[ă]resc a lui Vasile Alexandrescu (care spre ironia nevredniciei noastre au uzurpat asemenea numele vornicului Țărei de Sus)? Cum de obiceiul pământului și "pravila împărătească" au făcut loc cu atâta ușurință tuturor gogomăniilor clocite pe malurile Seinei, cari, șezând în al 7-lea cat al unei cazarme de chirigii, își sug degetul cel mic și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
spun Decât un nume * la care răspunde O ființă dulce care-o iubesc. Verena, ești tu? De * ce * nu * ești * Un * surâs * dulce * închipuiești, În rest nimic o Verena dulce Eu te vreau * *** îmbrățișare Verena (P. 118) 1a Dragul Dragul vornic * începător de cete (p. 124) 15 Acolo ți-a fost gândul, acolo-ți fie moartea 1045 {EminescuOpXV 1046} {EminescuOpXV 1047} (p. 188) 13 Adeseori când fruntea-mi de visuri se încruntă, Când sufletu-mi e-o noapte de visuri și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
p. 188) 13 Adeseori când fruntea-mi de visuri se încruntă, Când sufletu-mi e-o noapte de visuri și de stele ALEXANDRU LĂPUȘNEANU (p. 202) Jurj Hrăbor Vîscan Movilă Iosif veveriță Moga Pascu Cracale pisar Costea Alexa Bodei Moțoc vornic Ioan visternic Gruie din Trotuș MIRA (p. 233) Vulturul gloriei romane a smuls inima din Roma murindă spre a o readuce la, Dumnezeu de unde venise. Dar, setos de victorii, el se repezi asupra unui gigantic Taur, îl rupse în bucăți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
câteva lacrimi schipind pe fața lui. în drum spre căminul cultural al comunei B., satul natal al miresei, unde urma să aibă loc petrecerea după datină, alaiul fu însoțit de câțiva muzicanți care ziceau o învârtită din partea locului. Iar vornicul, un tânăr vesel care avea în mână o sticlă cu vin, conducea întreg alaiul nunții, chiuind și strigând după obicei. Nași erau chiar fratele și cumnata doamnei Ramona Brădescu, care s-au oferit să-l cunune pe Ionuț pentru a
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
și comercială explică prezența delegației de negustori bârlădeni la marele Congres bisericesc de la anul 1418 ținut în Elveția, așa cum menționează documentul acestui Congres cunoscut sub numele de "Contizilium Buch". în timpul lui Ștefan cel Mare la Bârlad se află și reședința vornicului Țării de Jos a Moldovei. Tot aici a funcționat temporar și cancelaria domnească de unde Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, emite unele documente. în urma bătăliei din anul 1475 de la Vaslui, Ștefan cel Mare hotărăște construirea unei fortificații de pământ la Bârlad
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
voievod și de sfat, alcătuit inițial din boierii mari apoi din boieri cu dregătorii, În ordinea menționării lor În documentele Țării Românești funcțiile pe care le dețin sunt: banul , cel mai important dregător În Țara Românească și portarul În Moldova, vornicul, logofătul, vistiernicul, spătarul, stolnicul, paharnicul, postelnicul și comisul. În Transilvania exista Consiliul princiar și Cancelaria princiară Adunarea țării și adunările obștești În Țara Românească și Moldova convocată periodic (din sec. XV-XVI) adoptă hotărâri importante: alegerea domnilor și aprobă politica fiscală
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
În administrația otomană cu rangul de mare dragoman și pașă cu două tuiuri, domnii foarte scurte, sistemul licitării domniilor, principalele atribuții ale domnitorului sunt cele fiscale. Sfatul Domnesc Este alcătuit din marii boieri și apoi din boieri cu dregătorii. Dregătorii: vornicul - este șeful curții domnești, logofătul - șeful cancelariei domnești, vistiernicul - șeful finanțelor, spătarul - purtătorul spadei, ținea locul domnului În luptă, postelnicul - coordona activitatea diplomatică, cele mai importante funcții Ban al Craiovei și Portar al Sucevei,, Atribuții: rol consultativ și atribuții juridice
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
mai importante atribuții ale Sfatului domnesc erau: asista pe domn la scaunul de judecată; consilia pe domn; participa la încheierea tratatelor cu puterile vecine. -actele domniei nu aveau valabilitate dacă nu exista consimțământul marilor boieri din Sfat. -principalii dregători erau: vornicul - era mai marele curții domnești având prerogative judecătorești; în timp de război era comandant al oștirii domnului; prima dregătorie atestată documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona veniturile domniei
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]