1,716 matches
-
acestor modele în ceea ce privește opțiunile de vot ale românilor. Deși modelele spațiale au fost în principal dezvoltate pentru a explica și propune strategii prin care partidele aflate în competiție electorală să își maximizeze suportul electoral obținut în alegeri, asumpțiile acestora cu privire la votanți pot fi utilizate și pentru a explica și prezice opțiunile electorale ale votanților. Prin urmare, prima parte a capitolului prezintă principalele asumpții cu privire la votanți și la modul în care aceștia își formează opțiunile electorale conform modelelor spațiale clasice, precum și dezvoltările
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
partidele aflate în competiție electorală să își maximizeze suportul electoral obținut în alegeri, asumpțiile acestora cu privire la votanți pot fi utilizate și pentru a explica și prezice opțiunile electorale ale votanților. Prin urmare, prima parte a capitolului prezintă principalele asumpții cu privire la votanți și la modul în care aceștia își formează opțiunile electorale conform modelelor spațiale clasice, precum și dezvoltările ulterioare cu privire la aceste asumpții. A doua parte a capitolului testează empiric predicțiile a două dintre modele, modelul downsian (Downs, 1957) și modelul direcțional RM
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
a explica și/sau prezice votul, întrucât orice teorie despre competiția electorală trebuie mai întâi să facă asumpții cu privire la modul în care alegătorii își formează opțiunile de vot. În prima parte a capitolului prezint și discut pe scurt asumpțiile cu privire la votanți și comportamentul acestora din formulările clasice ale modelelor spațiale (Downs, 1957; Rabinowitz și Macdonald, 1989; Matthews, 1979), precum și modificările suferite ulterior, ca urmare a relaxării unora dintre condițiile asumate, dar și a rezultatelor testării empirice. În a doua parte a
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
dinamica partidelor aflate în competiție electorală atât într-un sistem bipartid, cât și într-unul multipartid. În acest scop, Downs imaginează un continuum ideologic, de tip termometru de la 0 la 100, pe care se pot plasa atât partidele, cât și votanții. Continuumul ideologic este cel mai frecvent axa stânga-dreapta, scala mergând progresiv de la poziția de extremă stângă până la poziția de extremă dreaptă. Poziția pe care fiecare actor o adoptă pe continuum este ceea ce Downs numește punctul ideal, adică acea poziție care
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
care fiecare actor o adoptă pe continuum este ceea ce Downs numește punctul ideal, adică acea poziție care reflectă cel mai bine viziunea ideologică promovată de actor. În modelul downsian ideologia ocupă o poziție centrală, deoarece, pentru a-și simplifica alegerea, votanții evaluează fiecare partid în funcție de poziția pe care o ocupă pe acest continuum, alegând să voteze cu partidul cel mai apropiat de propria poziție. Dat fiind faptul că în teoria alegerii raționale clasice este irațional ca votanții să se prezinte la
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
a-și simplifica alegerea, votanții evaluează fiecare partid în funcție de poziția pe care o ocupă pe acest continuum, alegând să voteze cu partidul cel mai apropiat de propria poziție. Dat fiind faptul că în teoria alegerii raționale clasice este irațional ca votanții să se prezinte la vot întrucât votul presupune costuri, votanții folosesc ideologia ca pe o „scurtătură” informațională, care să le reducă substanțial costurile de informare cu privire la platformele electorale ale partidelor din competiția electorală. Însă, pentru ca ideologia să poată fi utilizată
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
pe care o ocupă pe acest continuum, alegând să voteze cu partidul cel mai apropiat de propria poziție. Dat fiind faptul că în teoria alegerii raționale clasice este irațional ca votanții să se prezinte la vot întrucât votul presupune costuri, votanții folosesc ideologia ca pe o „scurtătură” informațională, care să le reducă substanțial costurile de informare cu privire la platformele electorale ale partidelor din competiția electorală. Însă, pentru ca ideologia să poată fi utilizată drept scurtătură informațională în evaluarea utilității pe care votantul ar
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
ulterior, în cazul în care ajunge la guvernare, sunt corelate cu acțiunile sale din perioada precedentă în Modele spațiale ale coMpetiției electorale 53 care s-a aflat la guvernare. Credibilitatea este calitatea pe care o posedă un partid atunci când un votant se poate baza pe afirmațiile partidului din perioada de opoziție pentru a prezice comportamentul său în cazul în care e ales. Cu alte cuvinte, indică măsura în care declarațiile din campanie sunt buni predictori ai comportamentului său viitor. Când un
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
urmărește să atragă și să mențină susținerea unei anumite părți din electorat, atunci acțiunile sale trebuie să coincidă cu afirmațiile sale. În caz contrar, partidul va pierde susținerea votanților, deoarece aceștia aleg să-i acorde sprijinul în virtutea poziției adoptate. Dacă votanții suspectează că partidul nu își va respecta promisiunile, aceștia nu vor mai avea motive să-l voteze, deoarece nu pot fi siguri că acțiunile ulterioare ale partidului le vor maximiza utilitatea, dacă este ales. Mai mult, însăși asumpția de raționalitate
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
întrucât partidele nu se pot deplasa liber pe continuum fără a pierde caracteristica de integritate, fiind limitate de poziția celorlalți competitori, peste care nu pot sări. Pentru a-și construi modelul, Downs face o serie de asumpții simplificatoare, atât în ceea ce privește votanții și partidele, cât și situația de alegere în sine. În teoria downsiană, partidele sunt văzute ca fiind actori autonomi și unitari al căror singur scop este acela de a câștiga alegerile. Așadar, partidele propun politici pentru a câștiga alegerile, nu
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
astfel încât să atragă sprijinul unei pluralități a votanților 3. De asemenea, partidele sunt interesate doar de alegerile actuale, nu și de cele viitoare, astfel încât ele adoptă strategii care să le maximizeze șansele de a câștiga în prezent. În modelul downsian, votanții sunt în primul rând actori raționali (Downs, 2009, p. 38) și dețin informație perfectă, cu alte cuvinte, cunosc poziția pe continuum a tuturor partidelor aflate în competiție, sunt capabili să se evalueze și să se ordoneze în funcție de distanța față de propria
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
38) și dețin informație perfectă, cu alte cuvinte, cunosc poziția pe continuum a tuturor partidelor aflate în competiție, sunt capabili să se evalueze și să se ordoneze în funcție de distanța față de propria poziție pe continuum. Aici intervine importanța ideologiei, folosită de votanți, așa cum am explicat anterior, drept scurtătură informațională în evaluarea beneficiilor pe care le-ar obține de pe urma câștigării alegerilor de fiecare partid din cursa electorală. De asemenea, pentru simplificare, autorul presupune că votanții sunt de acord în legătură cu poziția unui partid pe
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
pe continuum. Aici intervine importanța ideologiei, folosită de votanți, așa cum am explicat anterior, drept scurtătură informațională în evaluarea beneficiilor pe care le-ar obține de pe urma câștigării alegerilor de fiecare partid din cursa electorală. De asemenea, pentru simplificare, autorul presupune că votanții sunt de acord în legătură cu poziția unui partid pe axă, adică toți plasează partidul în același punct. Cu alte cuvinte, poziția unui partid este aceeași pentru toți votanții, fiind media aprecierilor acestora. În plus, preferințele votanților au vârf unic, iar funcția
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
de fiecare partid din cursa electorală. De asemenea, pentru simplificare, autorul presupune că votanții sunt de acord în legătură cu poziția unui partid pe axă, adică toți plasează partidul în același punct. Cu alte cuvinte, poziția unui partid este aceeași pentru toți votanții, fiind media aprecierilor acestora. În plus, preferințele votanților au vârf unic, iar funcția de preferință descrește monoton pe ambele pante, ceea ce înseamnă că votanții sunt capabili să ordoneze perfect partidele în funcție de preferințe, astfel încât cel puțin un partid să nu fie
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
toți plasează partidul în același punct. Cu alte cuvinte, poziția unui partid este aceeași pentru toți votanții, fiind media aprecierilor acestora. În plus, preferințele votanților au vârf unic, iar funcția de preferință descrește monoton pe ambele pante, ceea ce înseamnă că votanții sunt capabili să ordoneze perfect partidele în funcție de preferințe, astfel încât cel puțin un partid să nu fie niciodată pe ultimul loc în preferințele niciunui votant. De exemplu, dacă scala ideologică merge de la 0 la 100, atunci un votant care se autoplasează
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
votanților au vârf unic, iar funcția de preferință descrește monoton pe ambele pante, ceea ce înseamnă că votanții sunt capabili să ordoneze perfect partidele în funcție de preferințe, astfel încât cel puțin un partid să nu fie niciodată pe ultimul loc în preferințele niciunui votant. De exemplu, dacă scala ideologică merge de la 0 la 100, atunci un votant care se autoplasează la poziția 25 va prefera în mod necesar partidul aflat la poziția 20 în detrimentul partidului aflat la 15 și pe cel de la poziția 30
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
ceea ce înseamnă că votanții sunt capabili să ordoneze perfect partidele în funcție de preferințe, astfel încât cel puțin un partid să nu fie niciodată pe ultimul loc în preferințele niciunui votant. De exemplu, dacă scala ideologică merge de la 0 la 100, atunci un votant care se autoplasează la poziția 25 va prefera în mod necesar partidul aflat la poziția 20 în detrimentul partidului aflat la 15 și pe cel de la poziția 30 în detrimentul celui de la poziția 35. Luând în calcul condițiile de mai sus și
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
între partide. Mai mult, dacă punctul ideal al votantului se află la distanțe egale de două sau mai multe partide, acesta va fi indiferent între ele, de aici rezultând că preferințele votanților sunt simetrice (Downs, 2009). În aceste condiții, fiecare votant va alege să voteze partidul care se află cel mai aproape de poziția sa ideală pe continuum, astfel încât să-și maximizeze utilitatea. Cel mai frecvent, pentru calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
sa ideală pe continuum, astfel încât să-și maximizeze utilitatea. Cel mai frecvent, pentru calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul ideologic. În sfârșit, cu privire la situația de alegere, Downs (2009) asumă faptul că votanții sunt uniform distribuiți pe continuum, iar regula de alegere este cea a pluralității. În aceste condiții, într-un sistem bipartid, ambele partide vor alege să se apropie de centrul axei, care coincide și cu poziția votantului median (Black, 1958), adică
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
care obține la fel de multe sau chiar mai multe voturi decât orice altă poziție de pe continuum. Motivația unei asemenea mișcări este aceea că, migrând spre centru, partidele nu vor pierde voturile de la extrema proprie, întrucât ele se află mai aproape de acești votanți decât opoziția, însă vor câștiga voturile celor de la centru. Chiar și acceptând că este posibil ca partidele să piardă voturile de la extreme, costul este mai mic decât beneficiul, întrucât cei mai mulți votanți sunt concentrați la centru. Însă în sistemul bipartid, prin
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
extrema proprie, întrucât ele se află mai aproape de acești votanți decât opoziția, însă vor câștiga voturile celor de la centru. Chiar și acceptând că este posibil ca partidele să piardă voturile de la extreme, costul este mai mic decât beneficiul, întrucât cei mai mulți votanți sunt concentrați la centru. Însă în sistemul bipartid, prin apropierea de centru, cele două partide sunt încurajate să își învăluie politicile în ambiguitate, astfel încât acestea să fie atractive atât pentru votanții de la centru, cât și pentru cei de la extreme. Astfel
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
extreme, costul este mai mic decât beneficiul, întrucât cei mai mulți votanți sunt concentrați la centru. Însă în sistemul bipartid, prin apropierea de centru, cele două partide sunt încurajate să își învăluie politicile în ambiguitate, astfel încât acestea să fie atractive atât pentru votanții de la centru, cât și pentru cei de la extreme. Astfel, ele promovează politici din ce în ce mai similare, însă din ce în ce mai ambigue și mai greu de distins una de cealaltă. Dacă distribuția nu este normală, iar cei mai mulți votanți sunt plasați la extreme, atunci partidele nu
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
astfel încât acestea să fie atractive atât pentru votanții de la centru, cât și pentru cei de la extreme. Astfel, ele promovează politici din ce în ce mai similare, însă din ce în ce mai ambigue și mai greu de distins una de cealaltă. Dacă distribuția nu este normală, iar cei mai mulți votanți sunt plasați la extreme, atunci partidele nu se vor apropia de centru, pentru că vor pierde mai multe voturi la extreme decât vor câștiga la centru. Alegând să absenteze, votanții de la extremă pot permite partidului de opoziție să câștige alegerile actuale
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
distins una de cealaltă. Dacă distribuția nu este normală, iar cei mai mulți votanți sunt plasați la extreme, atunci partidele nu se vor apropia de centru, pentru că vor pierde mai multe voturi la extreme decât vor câștiga la centru. Alegând să absenteze, votanții de la extremă pot permite partidului de opoziție să câștige alegerile actuale, dacă astfel pot obliga partidul cel mai apropiat să revină la poziția inițială și să promoveze politicile preferate de ei în ciclul electoral viitor. Însă o astfel de strategie
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
să câștige alegerile actuale, dacă astfel pot obliga partidul cel mai apropiat să revină la poziția inițială și să promoveze politicile preferate de ei în ciclul electoral viitor. Însă o astfel de strategie este viabilă doar în cazul în care votanții sunt interesați de alegerile viitoare. În caz contrar, este irațional pentru aceștia să absenteze, mai ales în condiții de informație perfectă, în care pot distinge perfect între pozițiile partidelor indiferent cât de apropiate devin acestea. Dacă însă există incertitudine, informația
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]