981 matches
-
sistem de clasificare: el distinge Între bewitch, unwitch, witch și scolding. Printr-o echivalare aproximativă cu vocabularul românesc al vrăjitoriei, aceste categorii s-ar putea traduce prin: fermecare sau legare (bewitch), desfermecare sau dezlegare (unwitch), vrajă (witch) și bănuiala de vrăjitorie (scolding): În mod tradițional, vrăjitoria este centrată În jurul unui rău provocat de cineva. Am numit acest lucru farmec. El include acțiunea malefică Îndreptată Împotriva unor oameni, În special copii, sau Împotriva unor resurse vitale. Acest lucru poate duce la pierirea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Între bewitch, unwitch, witch și scolding. Printr-o echivalare aproximativă cu vocabularul românesc al vrăjitoriei, aceste categorii s-ar putea traduce prin: fermecare sau legare (bewitch), desfermecare sau dezlegare (unwitch), vrajă (witch) și bănuiala de vrăjitorie (scolding): În mod tradițional, vrăjitoria este centrată În jurul unui rău provocat de cineva. Am numit acest lucru farmec. El include acțiunea malefică Îndreptată Împotriva unor oameni, În special copii, sau Împotriva unor resurse vitale. Acest lucru poate duce la pierirea laptelui vacilor sau la distrugerea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trebuie să fie construită (prin tehnici - n. M.C.) ale ritului sau binecuvântării. ș...ț Vraja, care presupune că acumularea de bogăție s-a făcut prin mijloace vrăjitorești, este mai puțin Întâlnită, dar este bazată pe aceeași idee a echilibrului specifică vrăjitoriei: dacă nefericirea poate fi produsă prin vrăji, la fel și fericirea. ș...ț Mai există un al patrulea tip, bănuiala de vrajă: el vizează acuzații care par să nu se refere direct la niciuna dintre categoriile de mai sus. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fericirea. ș...ț Mai există un al patrulea tip, bănuiala de vrajă: el vizează acuzații care par să nu se refere direct la niciuna dintre categoriile de mai sus. Prin aceste acuzații, oamenii, cel mai adesea femeile, sunt asemănați cu vrăjitorii/vrăjitoarele: ei sunt plasați astfel În categoria persoanelor malefice, fără să fi făcut Însă niciun rău anume (W. De Blécourt, 1999, pp. 151-152). Cercetările moderne consacrate magiei arată că, În diferitele civilizații ale planetei, distincțiile acestea nu funcționează ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Blécourt, 1999, pp. 151-152). Cercetările moderne consacrate magiei arată că, În diferitele civilizații ale planetei, distincțiile acestea nu funcționează ca o marcă absolută, ci doar ca indici ai unor categorii fluide, care se pot transforma una În alta. În general, vrăjitoria este asociată cu un rău făcut cu intenție sau produs În urma unei reacții neintenționate a unei persoane dotate cu puteri malefice: „Vrăjitorii/vrăjitoarele sunt persoane dotate cu puterea de a face rău prin mijloace mistice. Într-o cultură pot există
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
absolută, ci doar ca indici ai unor categorii fluide, care se pot transforma una În alta. În general, vrăjitoria este asociată cu un rău făcut cu intenție sau produs În urma unei reacții neintenționate a unei persoane dotate cu puteri malefice: „Vrăjitorii/vrăjitoarele sunt persoane dotate cu puterea de a face rău prin mijloace mistice. Într-o cultură pot există mai multe persoane dotate cu asemenea puteri, de la preot la șaman sau vraci. Vrăjitorii/vrăjitoarele se deosebesc prin faptul că sunt motivați
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la preot la șaman sau vraci. Vrăjitorii/vrăjitoarele se deosebesc prin faptul că sunt motivați de ură, răutate sau, pur și simplu, plăcerea de a face rău” (A. Saunders, 1995, p. 11). Prin urmare, „nu stăpânirea unei puteri dă specificitatea vrăjitoriei, ci felul În care este folosită” (p. 20). Acțiunile vrăjitorești pot face rău individului (aduc boli, accidente, moarte, impotență bărbaților și sterilitate femeilor), bunurilor acestuia (provoacă boala sau moartea animalelor domestice, incendii care distrug acareturile sau recoltele, grindină sau ploi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vrăjitorești pot face rău individului (aduc boli, accidente, moarte, impotență bărbaților și sterilitate femeilor), bunurilor acestuia (provoacă boala sau moartea animalelor domestice, incendii care distrug acareturile sau recoltele, grindină sau ploi neașteptate), societății (molime, foamete, inundații) sau Întregii naturi. Sistemul vrăjitoriei creează o tensiune permanentă Între acțiunile de apărare și acțiunile de atac, acțiuni de prevenire și acțiuni de influențare. El instituie un ansamblu de referințe simbolice În care fenomenele naturale și sociale au loc În urma luptelor dintre forțele oculte, În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Această constantă este sintetic exprimată (chiar dacă prin referire numai la sistemul relațiilor politice) de P. Stewart și A. Strathern (2004, p. 197): În termenii relațiilor de putere, identificăm ambivalența puterii. ș...ț Cei care dețin puterea politică se tem de vrăjitoria care ar putea veni de la supuși, pentru că Își Închipuie că aceștia sunt geloși pe bogăția și prestigiul lor. În mod reciproc, oamenii obișnuiți gândesc că cei puternici au reușit datorită folosirii unor resurse magice, fapt care Îi face redutabili și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un sistem de inversiuni conceptuale. Cei puternici pot să fie slabi iar (vulnerabili), cei slabi pot să fie puternici, pentru că pot avea acces la puteri speciale. Fiecare parte se teme de puterile afișate sau ascunse ale celeilalte. Performerul actelor de vrăjitorie este o persoană pe care o anumită colectivitate o consideră marginală, neintegrată și neintegrabilă cultural. În terminologia lui Mary Douglas (1965), este o persoană ne-curată, spurcată, impură (unclean), o persoană aflată În afara categoriilor uzuale de clasificare, un membru imperfect
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
structurii sociale sunt dotate cu puteri articulate, conștiente, care protejează sistemul. Ariile nearticulate, inconștiente, emană puteri inconștiente, care obligă societatea să facă ceva pentru a reduce această ambiguitate. Când asemenea persoane nefericite, care ocupă o poziție interstițială, sunt acuzate de vrăjitorie (witchcraft), acuzarea funcționează ca un avertisment pentru a forța comportamentul rebel să se pună În acord cu poziția (socială - n. M.C.) corectă. Dacă aceste aserțiuni sunt adevărate, atunci vrăjitoria, considerată ca o forță fizică a cărei acțiune este afirmată, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asemenea persoane nefericite, care ocupă o poziție interstițială, sunt acuzate de vrăjitorie (witchcraft), acuzarea funcționează ca un avertisment pentru a forța comportamentul rebel să se pună În acord cu poziția (socială - n. M.C.) corectă. Dacă aceste aserțiuni sunt adevărate, atunci vrăjitoria, considerată ca o forță fizică a cărei acțiune este afirmată, chiar dacă nu Întotdeauna probată, poate fi și ea definită În mod structural. Ea este acea forță fizică antisocială cu care sunt creditate anumite persoane care provin din ariile sociale nestructurate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o forță fizică a cărei acțiune este afirmată, chiar dacă nu Întotdeauna probată, poate fi și ea definită În mod structural. Ea este acea forță fizică antisocială cu care sunt creditate anumite persoane care provin din ariile sociale nestructurate. Acuzația de vrăjitorie este un mijloc de a exercita controlul acolo unde formele practice de control sunt inoperante. Vrăjitoria, prin urmare, este plasată În non-structură. Vrăjitorii sunt echivalentul social al gândacilor și păianjenilor care trăiesc În crăpături sau În colțurile dintre ziduri. (M.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
non-structură. Vrăjitorii sunt echivalentul social al gândacilor și păianjenilor care trăiesc În crăpături sau În colțurile dintre ziduri. (M. Douglas, 1965, p. 102) Cercetările antropologilor și ale istoricilor permit identificarea unor note antistructurale, comune pentru persoanele bănuite sau acuzate de vrăjitorie: a) străini, oameni pe care anumite evenimente istorice i-au adus lângă sau În interiorul unei comunități; b) outsider-i, persoane fără un statut social clar: spre exemplu, În multe societăți tribale din Africa sunt bănuiți de vrăjitorie cei a căror
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau acuzate de vrăjitorie: a) străini, oameni pe care anumite evenimente istorice i-au adus lângă sau În interiorul unei comunități; b) outsider-i, persoane fără un statut social clar: spre exemplu, În multe societăți tribale din Africa sunt bănuiți de vrăjitorie cei a căror ascendență nu este clară, la fel cum În Europa aceeași acuzație plana asupra bastarzilor; c) persoane ajunse la marginea societății: frecvent, vrăjitoria este atribuită femeilor văduve, femeilor și bărbaților bătrâni, cerșetorilor, celor sărăciți care râvnesc la bunurile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un statut social clar: spre exemplu, În multe societăți tribale din Africa sunt bănuiți de vrăjitorie cei a căror ascendență nu este clară, la fel cum În Europa aceeași acuzație plana asupra bastarzilor; c) persoane ajunse la marginea societății: frecvent, vrăjitoria este atribuită femeilor văduve, femeilor și bărbaților bătrâni, cerșetorilor, celor sărăciți care râvnesc la bunurile acelora care s-au Îmbogățit; d) persoanele cu boli mentale sau diferite dizabilități; e) persoane aflate În conflict cu acuzatorul. Cercetările au arătat că bănuiala
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atribuită femeilor văduve, femeilor și bărbaților bătrâni, cerșetorilor, celor sărăciți care râvnesc la bunurile acelora care s-au Îmbogățit; d) persoanele cu boli mentale sau diferite dizabilități; e) persoane aflate În conflict cu acuzatorul. Cercetările au arătat că bănuiala de vrăjitorie cade adesea asupra unor rude, vecini sau persoane din anturajul imediat, despre care se crede că râvnesc la bunurile sau invidiază fericirea persoanei atinse de un rău neașteptat (J.B. Russell, 1987, vol. XV, pp. 415-420; A. Saunders, 1995, pp. 93-110
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asupra unor rude, vecini sau persoane din anturajul imediat, despre care se crede că râvnesc la bunurile sau invidiază fericirea persoanei atinse de un rău neașteptat (J.B. Russell, 1987, vol. XV, pp. 415-420; A. Saunders, 1995, pp. 93-110). Ideea că vrăjitoria este o chestiune tipic feminină este o consecință a generalizării imaginii europene asupra fenomenului. În Africa, pe continentul american sau În Asia, vrăjitoria este atât apanajul bărbaților, cât și al femeilor. Cele mai multe studii consacrate vrăjitoriei s-au concentrat asupra descrierii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un rău neașteptat (J.B. Russell, 1987, vol. XV, pp. 415-420; A. Saunders, 1995, pp. 93-110). Ideea că vrăjitoria este o chestiune tipic feminină este o consecință a generalizării imaginii europene asupra fenomenului. În Africa, pe continentul american sau În Asia, vrăjitoria este atât apanajul bărbaților, cât și al femeilor. Cele mai multe studii consacrate vrăjitoriei s-au concentrat asupra descrierii amănunțite a practicilor și a credințelor care le justifică, precum si asupra identificării funcțiilor acesteia În colectivitățile cercetate. În esență, formele prin care se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1995, pp. 93-110). Ideea că vrăjitoria este o chestiune tipic feminină este o consecință a generalizării imaginii europene asupra fenomenului. În Africa, pe continentul american sau În Asia, vrăjitoria este atât apanajul bărbaților, cât și al femeilor. Cele mai multe studii consacrate vrăjitoriei s-au concentrat asupra descrierii amănunțite a practicilor și a credințelor care le justifică, precum si asupra identificării funcțiilor acesteia În colectivitățile cercetate. În esență, formele prin care se exercită vrăjitoria par a fi, dincolo de varietatea civilizațiilor, omogene În plan structural
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atât apanajul bărbaților, cât și al femeilor. Cele mai multe studii consacrate vrăjitoriei s-au concentrat asupra descrierii amănunțite a practicilor și a credințelor care le justifică, precum si asupra identificării funcțiilor acesteia În colectivitățile cercetate. În esență, formele prin care se exercită vrăjitoria par a fi, dincolo de varietatea civilizațiilor, omogene În plan structural: ele presupun acțiuni de producere a unui rău și acțiuni de remediere: În județul Turda, fetele care vor să fie chemate cel mai des la horă, și așa să se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe care o lasă să se acrească. Se pune apoi fie În țuică, fie În ceai, fie În cafea, fie Într-o plăcintă, pe care o oferă flăcăului pentru a-i trezi dragostea (M. Eliade, 1995, p. 218). Actul de vrăjitorie evocat are ca scop influențarea comportamentului unui tânăr, crearea unor sentimente erotice pentru o anumită fată, cu ajutorul unei plante sau a unor poțiuni fabricate pe baza acelei plante. Ritul magic se bazează pe câteva acțiuni banale: ieșitul În pădure la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu un statut aparte - fetele se prosternează În fața ei; banul de argint ca obiect cu puteri ieșite din comun; miezul nopții ca moment de cumpănă, când forțele oculte sunt accesibile. Exemplul de mai sus dezvăluie „arhitectura” internă a actului de vrăjitorie: astfel, prin combinarea, conform unor reguli simbolice bine definite, a unor elemente obișnuite din lexicul cultural, se obține o configurație neobișnuită, șocantă, greu de acceptat, Într-un cuvânt - exotică (pentru outsider). Acest mecanism explică reacțiile etnocentriste, deseori violente, ale celor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
definite, a unor elemente obișnuite din lexicul cultural, se obține o configurație neobișnuită, șocantă, greu de acceptat, Într-un cuvânt - exotică (pentru outsider). Acest mecanism explică reacțiile etnocentriste, deseori violente, ale celor din afara sistemului cultural În care funcționează actele de vrăjitorie, reacții care au variat de la disprețul superior (fie el al filosofilor din Antichitate, fie al intelectualilor moderni), până la reprimarea sângeroasă (pentru felul În care constructele vrăjitoriei topesc teme mitice arhaice vezi M. Eliade, 1976, sau C. Ginzburg, 1996). Dacă dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reacțiile etnocentriste, deseori violente, ale celor din afara sistemului cultural În care funcționează actele de vrăjitorie, reacții care au variat de la disprețul superior (fie el al filosofilor din Antichitate, fie al intelectualilor moderni), până la reprimarea sângeroasă (pentru felul În care constructele vrăjitoriei topesc teme mitice arhaice vezi M. Eliade, 1976, sau C. Ginzburg, 1996). Dacă dinamica internă a vrăjitoriei este proiectivă (anumite acte magice sunt performate pentru atingerea unui anumit țel), dinamica socială a vrăjitoriei se Întemeiază pe o mișcare retroactivă - un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]