196,978 matches
-
totdeauna. (Cu o mică excepție în cazul lui A.P., devenit subit prooccidental. Dacă dorința de a-l apăra pe Miloșevici la Haga tot nu i-a fost împlinită, la ce bun să persiste în filocomunisme de tip sîrbesc și să vrea și el un pic de Europa?) Se poartă ca întotdeauna. Prosperă ca întotdeauna. Se umflă (dacă se mai poate) în pene ca întotdeauna. Încasează ironiile moderatorului ca întotdeauna. Ce mai, o plăcere să vezi că nu totul se schimbă pe
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
și de foame în Transnistria? Dl Buzatu (istoric, cîndva) nu mai miră pe nimeni, în dorința d-sale de a-l spăla pe Mareșal de păcate. Dl Stoenescu, autor al unei cărți despre Mareșal și evrei, a fost destul de ambiguu. Vrînd să nu scape din vedere nuanțele, a uitat esențialul: crimele comise din ordinul și în numele Mareșalului. Dl Cristoiu a făcut pe Gică Contra: d-sa are darul de a se agăța de orice fleac, transformîndu-l în suport teoretic, ca o
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
nu s-a gîndit că era obligatorie o discriminare de principiu, între o abordare politică și una istorică a rolului Mareșalului. Dacă dl Buzatu n-ar fi membru al unui partid naționalist, d-sa ar putea susține, ca istoric, ce vrea. Politic, poziția d-sale este inacceptabilă. România nu poate intra în Europa cu statuile Mareșalului în cîrcă. Ce complicate sînt uneori lucrurile simple! * O analiză recentă a Data Research ne arată că avem, în fapt, doar două televiziuni: Pro și
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
de un gest curat politic (curat murdar, ar zice titularul neîntrebat al premiilor), de o anexare pe față a teatrului la carul de triumf al puterii. Aceste premii nu sînt naționale, ci oficiale. Acesta din urmă este termenul exact. Aș vrea să spun lucrurilor pe nume pînă la capăt. Domnului Răzvan Theodorescu i-a venit măreața idee (care îi servește atît de bine pe guvernanți) de la nemulțumirea unui influent director de teatru, scriitor mediocru, și a unui actor pe cît de
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
mai atractivă știre a zilei faptul că acest machior declară că i-a căzut cu tronc, "în timpul ședinței", o tînără drăguță, dra Babalîc, cu care a hotărît pe loc să se și însoare, peste un an-doi!... Mă gîndesc, fără să vreau, cu un gust amar, la marii noștri machieuri, care nu mai sînt, la un Ștefan Mihăilescu, la un Ion Toma - cărora nimeni nu le-a spus, vreodată, stiliști, și care n-au apărut, niciodată, pe prima pagină a vreunui ziar
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
sinceră și mai atașantă, chiar dacă vădește uneori influențe eclectice, forțat sau stângaci asimilate (vezi Mr. Jones, Portocala mecanică etc) și recurge, uneori, la rezolvări & locuri comune: un tânăr, abia ieșit din adolescență, iubește muzica, crede că viața e frumoasă și vrea să cucerească lumea cu creațiile lui sincopate. Vitalitatea aceasta, care-i dă farmec, este diagnosticată, curând, ca fiind exaltarea unui maniaco-depresiv, drept pentru care familia, scoala & societatea se grăbesc să-l vindece de "nebunia muzicii" și să-l aducă la
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
1920 de Ion Vinea, poate fi crezul jurnalistului. Cititorul de carte de astăzi, însă, asaltat zi de zi de știrile TV și de presa senzațională, nu știu dacă va aprecia culegerea reportajelor într-un volum. În fond, cititorul de carte vrea ceva mai mult, vrea o povestire iar "reportajul" are nevoie să fie scris (și) cu alte instrumente. Cititorul de carte nu mai e cititorul de ziar: În fața cărții devine pretențios. Reporterul are astfel prilejul să devină (și) scriitor, să se
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
poate fi crezul jurnalistului. Cititorul de carte de astăzi, însă, asaltat zi de zi de știrile TV și de presa senzațională, nu știu dacă va aprecia culegerea reportajelor într-un volum. În fond, cititorul de carte vrea ceva mai mult, vrea o povestire iar "reportajul" are nevoie să fie scris (și) cu alte instrumente. Cititorul de carte nu mai e cititorul de ziar: În fața cărții devine pretențios. Reporterul are astfel prilejul să devină (și) scriitor, să se dedubleze "legal" urmărindu-și
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
reintrodus În legislație vechea prevedere dictatoriala, care sancționează ofensa adusă autorităților. Privind talonul meu de pensie Înghețată și circul care se petrece În țara natală, consider că În primul rând autoritățile trebuiesc pedepsite, deoarece aduc o mare ofensa muritorilor nevinovați. Vreau să mă Întorc acasă, dar tabloul este sumbru: vagoane deraiate, un foc pustiitor/ Că un blestem ne-apasă spre vastul abator./ La geam se tot perinda farsori cu gușa mare/ Făgăduind belșugul din viața următoare. Pentru final este potrivit un
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
Cristian Teodorescu Dacă la salarii nu ne putem asemăna cu Occidentul, să intrăm în Europa măcar prin mărimea amenzilor. Cam asta pare a fi logica după care guvernul vrea să introducă modificări în Codul Rutier. Data trecută cînd s-au mărit amenzile și a scăzut viteza maximă admisă în localități de la 60 la 50 de kilometri pe oră, am fost de partea Puterii. Dacă amenda nu te ustură la
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
Năstase. Dar poate că eu mă înșel; poate că guvernul gîndește profund, iar eu n-am organ pentru aceste profunzimi. Mai întîi ne aliniem la amenzile din Europa, după care vedem noi cu ce bani le plătim. Poate că guvernul vrea să dea pinteni inițiativei particulare cu asemenea amenzi de coșmar. Ori visează să mai aducă niște bani la bugetul patriei, fără a-i deranja pe evazioniștii care îi dau cu tifla dlui Năstase și pe băieții mai curați, mai uscați
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
o casă a textierului lui Dolănescu în care Preda n-are decît o chițimie. Asta e cam tot ce a auzit umoarea dlui Popescu dintr-o discuție de trei ore. Nu-i fac o vină din asta. Aude fiecare ce vrea să audă. Mai grav este că umoarea îi întunecă dlui Popescu inteligența, îmboldindu-l să susțină ideea aberantă că, în ziare, cultura n-are ce căuta. După ce descoperă în batjocură că "marea durere a literatorilor" (cuvîntul este al d-sale
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
nevoiașilor, dar te taxează fără milă și la Crăciun, și la Paște și peste an! Parc-ar fi călugării-cerșetori din Evul Mediu! Văzând în ce lux stau, cu ce frenezie construiesc adevărate biserici închinate nu sufletului, ci paranoiei, nu mai vrem să avem de-a face cu ei!" problemele de azi își au, desigur, originea în rolul jucat de către biserică în societatea românească începând cu 22 decembrie 1989. Luând ca prin farmec locul activiștilor de partid, preoțimea, organizată ierarhic și funcționând
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
niște filme absolut remarcabile? Se poate film fără literatură? Există mari regizori de film care să nu citească? Vă întreb ca pe un avid cititor ce sînteți. Presupun că nu, presupun că lectura este, totuși, fundamentală pentru orice om care vrea să creeze, în general, nu neapărat în domeniul cinematografic. În același timp, sistemul de lectură al unui artist (și spun artist pentru că nu vreau să limitez ceea ce am de spus numai la domeniul cinematografic) este puțin diferit de sistemul de
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
cititor ce sînteți. Presupun că nu, presupun că lectura este, totuși, fundamentală pentru orice om care vrea să creeze, în general, nu neapărat în domeniul cinematografic. În același timp, sistemul de lectură al unui artist (și spun artist pentru că nu vreau să limitez ceea ce am de spus numai la domeniul cinematografic) este puțin diferit de sistemul de lectură al unui critic sau al unui erudit sau al unui enciclopedist. Un artist nu are nevoie să citească organizat, să epuizeze un autor
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
fundamentală pentru un film sau pentru o carieră. Alteori, desigur, stimulentul poate fi Dostoievski. În rest, problema cu cititul cred că se pune la toată lumea în aceiași termeni: se pare că e mai bine să citești decît să nu citești. Vreți să spuneți că Filantropica a răsărit dintr-un articol de ziar? Parțial da, dintr-un articol de ziar, în care se descria un personaj real, a cărui afacere lucrativă constă în a compune texte pentru cerșetorii profesioniști - deci, un textier
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
celui de-al doilea război mondial, cum și indiferența oficialității față de mișcările extremiste actuale. Seria loviturilor scurte a continuat: dl Podgoreanu, parlamentar cu funcții în politica externă a României, a fost și el acroșat și anunțat, de la obraz, că dacă vrem să intrăm în N.A.T.O., trebuie să scăpăm de securiști. Să recunoaștem: avertismentul nici că putea veni mai rău pentru partidul de guvernământ, tocmai "împrospătat" cu doi dintre dezertorii din circul politic al lui Vadim. Neacșu și Mercea sunt persoane
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
printr-o partidă de tenis a ex-ambasadorului Geoană cu cine știe ce senatori americani reumatici. Procesul de aderare înseamnă lucruri precise, între care eliminarea ultimului picior de securist din structurile statului a devenit, în acest moment, o obsesie a Bruxelles-ului. Nu vreau să fiu profet, dar prevăd că în lunile imediat următoare această cerință a liderilor N.A.T.O. va fi repetată până la sațietate. Și tot până la sațietate conducătorii țării vor minți, atașând aripi de înger unor bestii care duhnesc a securism de la
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
încît cei care le-au lansat n-au nici măcar alibiul că astfel au pus umărul la întărirea democrației în România. Chiar și ultimul dintre aceste rapoarte, cel cu lista de foști securiști, e mai curînd o provocare decât ceea ce ar vrea să fie. Alcătuită cam după ureche, amestecând viii cu morții, securiștii cu ginerii de securiști, această listă are un ciudat aer ad hoc. Totuși nu îngăduie o determinare precisă a scopului pentru care a fost alcătuită. Stîrnitoare de confuzii, lista
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
ajuns aici? Trecerea de la totalitarism la un regim democratic s-a făcut prea brusc. Sub dictatură nu erau atâtea crime, oamenii stăteau liniștiți de frică. Individul care nu e prea evoluat înțelege prin democrație că poate să facă tot ce vrea. Acela care fură judecă precum un om primitiv și zice: Dacă mă prind, doi ani am casă, am masă și pot să joc și șah!" Aveam 9.000 de lei salariu când un ou costa un leu Istoria a făcut
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
Suntem rău așezați ca poziție geografică și trebuie să împăcăm capra și varza. Există în România astfel de oameni abili? Sigur că da! Doar l-am avut pe Titulescu, cel care pleda pentru prietenia cu Uniunea Sovietică. Ion Antonescu nu vroia la început să facă alianță cu Germania, dar decât să ai Germania inamic... Când au venit nemții aici, s-au purtat foarte civilizat, când intrau în magazine salutau. Să se lege de femei - nici vorbă. Ele vroiau... Unele. Da, unele
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
Ion Antonescu nu vroia la început să facă alianță cu Germania, dar decât să ai Germania inamic... Când au venit nemții aici, s-au purtat foarte civilizat, când intrau în magazine salutau. Să se lege de femei - nici vorbă. Ele vroiau... Unele. Da, unele... România își caută azi drumul. Dv. ați fost în multe țări ale lumii. Există un model pe care ar trebui să-l urmăm? Elveția! Din păcate nu este posibil. Nu în situația noastră geografică. Dar nu trebuie
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
amante), ci fiindcă, la o Cantată sovietică (Lumini pe Volga, de Makarov), publicul m-a cerut la rampă de două ori, dar n-am ieșit decât o dată. S-a făcut imediat o ședință, în care am fost acuzat că am vrut să minimalizez o operă sovietică. Degeaba le-am explicat că tocmai murise tatăl meu și mi se păruse deplasat să fac pe vedeta în acel moment. Atunci m-am enervat și le-am spus că sunt prea bun pentru corul
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
străbate biografia dv. este umorul. Domnule, să știi că există oameni inteligenți care nu au humor. Aceia sunt inteligenți până la un punct. Humorul eu îl definesc ca o izbucnire a unei revolte față de un lucru care se întâmplă fără să vrei tu, dar pe care nu-l pui la inimă. Humorul întărește organismul, chiar și fizic! Matale nu te născuseși când eu mă duceam la Tănase, la toate spectacolele. "Era rău cu der-die-das, dar mai rău cu davai ceas...". L-a
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
binefăcător-antrenanta concurență cu Lumea Nouă, Cocteau, care vorbește și el deseori în numele bătrânului continent, poate fi ținut sub pernă de politicieni. Discursurile pro-europene pot trage sevă din zicerile vizionarului iritat de paradoxul american ("Oamenii cer întruna ceva nou și totodată vor ca nimic să nu se schimbe"), de lumea unde eșecul e ceva de neînțeles, succesul fiind mereu obligatoriu . "New York-ul este un oraș în picioare", constată europeanul, nu din cauza zgârie-norilor, ci pentru că "dacă s-ar așeza, s-ar odihni și
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]