989 matches
-
din 2 iunie 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 4 iunie 2015. 41. Comisia de medicină legală Președinte: prof. dr. Dan Dermengiu - București Vicepreședinte: prof. dr. Alexandra Enache - Timișoara Secretar: dr. Cătălin Dogăroiu - București Membri: Prof. dr. Roxana Zăvoi - Craiova Prof. dr. Dan Perju Dumbravă - Cluj-Napoca Prof. dr. Cristian Curcă - București Conf. dr. Gabriel Mihalache - Oradea Conf. dr. Silviu Morar - Sibiu Conf. dr. Dan Manu - Pitești Conf. dr. Diana Bulgaru Iliescu - Iași Șef lucrări dr. Viorel Hădărean - Târgu Mureș
ORDIN nr. 398 din 21 martie 2013 (*actualizată*) pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275080_a_276409]
-
5 m; h = 0,15 m; Ulița la Refacere suprastructură din balast pe DC Ulma-Costileva în satul Costileva pe L = 2 km; │ │ │ │ │l = 4 m, h = 0,15 Refacere podeț cu pile și culei peste râul Moldovița, sat Vama, strada Zăvoi, prin lucrare │Comuna Vama │ 123│ │ │de aroncamente din piatră brută 10 mc Refacere prin terasare cu balast a drumului comunal sat Vama, strada Cimitirului, L-250 m, │ │ │ │ │l-5 m, h-20 cm, 250 mc Refacere prin terasare cu balast a
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
4. Buchin 16. Mehadica 5. Bucoșnița 17. Obreja 6. Constantin Daicoviciu 18. Păltiniș 7. Copăcele 19. Rusca Montană 8. Cornea 20. Sacu 9. Cornereva 21. Slatina-Timiș 10. Domașnea 22. Teregova 11. Glimboca 23. Topleț 12. Iablanița 24. Turnu Ruieni 25. Zăvoi 2. JUDECĂTORIA MOLDOVA NOUĂ cu sediul în orașul Moldova Nouă ORAȘE 1. Moldova Nouă COMUNE 1. Berzasca 5. Pescari 2. Cărbunari 6. Pojejena 3. Gîrnic 7. Sichevița 4. Naidăș 8. Socol 3. JUDECĂTORIA ORAVIȚA cu sediul în orașul Oravița ORAȘE
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
orașul Bușteni, │1. 7.2. Serviciul Fiscal Municipal Roșiori de Vede, │1. Trivale-Moșteni 1.5. Biroul Fiscal Comunal Săvârșin, str. Vlad Țepeș 2.1. Serviciul Fiscal Municipal Caransebeș, municipiul 2.2. Serviciul Fiscal Orășenesc Băile Herculane, orașul 13. Ciudanovița 7. Zăvoi Bătrâna 3.2. Serviciul Fiscal Municipal Hunedoara, municipiul 3.3. Serviciul Fiscal Municipal Orăștie, municipiul 3.4. Serviciul Fiscal Municipal Petroșani, municipiul 27. Bucovăț 4.1. Serviciul Fiscal Municipal Lugoj, municipiul Lugoj, 4.4. Serviciul Fiscal Orășenesc Buziaș, orașul Buziaș
ORDIN nr. 3.631 din 11 decembrie 2015 (*actualizat*) pentru aprobarea competenţei teritoriale de administrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272302_a_273631]
-
naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete și în zăvoaie de plop și salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica și tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha; ... m) activități de vânătoare cu avizarea cotelor
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete și zăvoaie de plop și salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naționale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid pe suprafețe de maximum 1 ha, precum și tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
l = 5 m; h = 0,15 m │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │64 Refacere suprastructură din balast pe DC Ulma-Costileva în satul Costileva pe L = 2 km; │ │ │ │ │l = 4 m, h = 0,15 Refacere podeț cu pile și culei peste râul Moldovița, sat Vama, strada Zăvoi, prin lucrare │Comuna Vama │ 123│ │ │de aroncamente din piatră brută 10 mc Refacere prin terasare cu balast a drumului comunal sat Vama, strada Cimitirului, L-250 m, │ │ │ │ │l-5 m, h-20 cm, 250 mc Refacere prin terasare cu balast a
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
nisip de-a lungul văii brațului Borcea. Pădurile sunt formate din specii reprezentative precum salcia (Salix alba), plopul (Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior). Prin aspectul lor pitoresc, atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
în zonă a numeroase specii de animale și păsări legate, prin modul lor de viață, de existența apelor, pe ale căror maluri trăiesc vidra (Lutra lutra), nurca (Lutreola lutreola), foarte apreciate pentru blana lor valoroasa. De asemenea în lunci și zăvoaie se mai întîlnesc iepuri, vulpi, dihori și porcul mistreț (Sus scrofa), acesta din urmă avind efective in continuă creștere. În ostroavele de pe malul Dunării și Borcii, în lacuri și bălți trăiesc numeroase păsări, dintre care cele mai răspândite sunt: rața
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
una românească la Râmnic și una latinească la Craiova. Tot la Râmnic, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a deschis o școală de artă, mai precis "de zugravi" sub conducerea lui "Ioan Zugravul" La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul "Deșteaptă-te, române!" compus de Anton Pann pe versurile poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureșanu, la ceremonialul organizat pentru cinstirea victoriei revoluției și sfințirea "stindardelor libertății naționale". Peste ani, în urma revoluției din decembrie 1989
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
F) Petrecerea timpului liber se poate face vizitând „Biblioteca Județeană Antim Ivireanu” (clădire nouă), Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Teatrul Municipal „Ariel”, Teatrul „Anton Pann” (clădire nouă), Cinema „Ostroveni”, Muzeul de artă „Casa Simian”, Muzeul Județean de Istorie, Muzeul Satului Vâlcean, Parcul „Zăvoi”, Grădina Zoologică, Ștrandul Ostroveni (apă sărată și dulce). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Râmnicu Vâlcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,98
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Gloduri (comasat cu Vermești), Podina (comasat cu Podei), Lăloaia, Leorda, Lunca, Șupan, Șipoteni și Zăvoi (comasate cu Comănești), în vreme ce satul Sub Lăloaia din comuna Asău a fost transferat orașului Comănești, apoi desființat și comasat cu localitatea Comănești. În Comănești se află , datând din secolul al XIX-lea (ansamblu format din palat și parc), precum și (construită
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
veac”, "„Târgul Balș se află în mijlocul Olteniei, la limita meridională a podișului getic, chiar între dealurile Chiliei și ale Surului, zise și ale Oltețului, după numele afluentului Oltului, care îl străbate. Așezat într-un ținut cu văi line umbrite de zăvoaie, adică pădurici pe malul apei, în lunca apătoasă și dealuri cu podgorii, nu departe de stejarii pădurii Șarului, are între vecini satele Româna și Oboga, vatră de olari vestiți și mânăstirea Căluiu, ctitoria fraților Buzești.(...) Simbioza româno-prototurcică și mongolă a
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Stepe ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se poate întâlni Larix decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus baccata (tisa). Pomii cultivați sunt, în principal, mărul și prunul, dar plantațiile
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
Voislova este un sat în comuna Zăvoi din județul Caraș-Severin, Banat, România. Voislova este o parte integrantă a teritoriului de etnogeneză și continuitate neîntreruptă a poporului român. Lucian Blaga afirma: „satul este deschis, este cosmic și expus iubirilor”. Asta face ca viața țărănească, spiritualitatea satului, să fie
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
a Bistrei este situat satul Voislova. Localitatea Voislova este așezată pe cursul superior al văii Bistrei, învecinându-se: spre est cu satele Marga, Vama - Marga și Băuțar, spre nord cu Rusca Montană și Ruschița, spre vest cu Valea - Bistrei și Zăvoi iar spre sud-vest cu Măgura, Măru și Poiana Mărului. Valea Bistrei formează culoarul de trecere care face legătura între țara Hațegului și ținuturile bănățene. Prinsă între înălțimile de peste două mii de metri ale masivului Godeanu la sud și culmile mai joase
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
alta a drumului național (DN 68), paralelă cu râul Bistra, care o străbate. Odinioară, casele erau dispersate, dispuse și în afara satului, spre nord pentru a putea fi mai bine apărate din calea primejdiilor inerente, în epocă. Localitatea este aparținătoare comunei Zăvoi din județul Caraș - Severin, comună care este formată din șase sate ce se gospodăresc împreună: Voislova, Valea - Bistrei, Zăvoi, Măgura (fostă Crâjma), Măru, Poiana Mărului. Reședința de comună este în satul Zăvoi, unde se află sediul primăriei, al poliției precum și
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
în afara satului, spre nord pentru a putea fi mai bine apărate din calea primejdiilor inerente, în epocă. Localitatea este aparținătoare comunei Zăvoi din județul Caraș - Severin, comună care este formată din șase sate ce se gospodăresc împreună: Voislova, Valea - Bistrei, Zăvoi, Măgura (fostă Crâjma), Măru, Poiana Mărului. Reședința de comună este în satul Zăvoi, unde se află sediul primăriei, al poliției precum și dispensarul medical al comunei. Voislova se află la distanță de 27 km de Caransebeș și la 8 km de
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
primejdiilor inerente, în epocă. Localitatea este aparținătoare comunei Zăvoi din județul Caraș - Severin, comună care este formată din șase sate ce se gospodăresc împreună: Voislova, Valea - Bistrei, Zăvoi, Măgura (fostă Crâjma), Măru, Poiana Mărului. Reședința de comună este în satul Zăvoi, unde se află sediul primăriei, al poliției precum și dispensarul medical al comunei. Voislova se află la distanță de 27 km de Caransebeș și la 8 km de Oțelu-Roșu, în vest, iar în partea de est la 27 km de Sarmizegetusa
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
regiunea se încadrează în etajul gorunului, care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70% din suprafața regiunii, defrișările care s-au produs în ultimul secol, făcând loc pajiștilor și terenurilor de cultură. Pădurile
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
de fierărie al lui Dumitru Dulapci. Pe teritoriul comunei Cuca, prof. Brudiu de la Muzeul de istorie Naturală Galați a continuat cercetările de unde au fost lăsate de prof. R. Vulpe în 1951 și a identificat traseul acestui val, începând din Valea Zăvoiului, continuând spre nord pe marginea interfluviului Arcari până la marginea viei din Zăvoi, unde valul își schimbă direcția, și după ce traversează platoul Arcari, trece șoseaua Galați-Cuca la kilometrul 25,200, îndreptându-se spre baza de recepție (SMA) din localitatea Cuca. Pe
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
de la Muzeul de istorie Naturală Galați a continuat cercetările de unde au fost lăsate de prof. R. Vulpe în 1951 și a identificat traseul acestui val, începând din Valea Zăvoiului, continuând spre nord pe marginea interfluviului Arcari până la marginea viei din Zăvoi, unde valul își schimbă direcția, și după ce traversează platoul Arcari, trece șoseaua Galați-Cuca la kilometrul 25,200, îndreptându-se spre baza de recepție (SMA) din localitatea Cuca. Pe o porțiune din comuna, valul nu este observabil și nu poate fi
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Hatzeg, in Processu Mátsesdiensi, 1817; Hunyad vármegye, Hátszegi kerület Macesdi járás,1839); în dioceza arhiepiscopiei romano-catolice de Alba Iulia și în districtul Hațeg, cercul Pui (Gyulafehervári katholikus vidék Hátszegi kerületi Puji alkerületi 1850-1854); în comitatul Hunedoara, districtul Râu-Bărbat - Mățești (azi, Zăvoi) la 1880. Între 1882-1918, satul a fost integrat districtului Pui din comitatul Hunedoara, în anii 1919-1950 a aparținut de comuna Râu Bărbat, plasa Pui, județul Hunedoara, iar între 1950-1968 a făcut parte din Regiunea Hunedora, raionul Hațeg.
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]