1,680 matches
-
urmă. Pare să fie vorba de un „somn malefic” produs de Iuda sau ca urmare a apropierii acestuia. Pentru mentalitatea populară, Iuda este principiul Haosului. El instaurează tenebrele, inerția, letargia, nonmanifestarea. Ca și alte ființe demonice simi- lare, el însuși zace de regulă în această stare de „somn nepomenit”. Mihai Coman a refăcut corect sfera semantică a expresiei : „somnul nepomenit” este unul de „netrezit”, fără de capăt, adică unul mortuar (22, p. 37). într-o astfel de stare letargică - stare proprie principiului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
împărat, dar și pe leu („în jurul leului se creează un adevărat zid de flori” ; cf. 22, p. 38), florile îl „cotropesc” pe Dumnezeu, iar iarba îl „îngrădește”. Într-o doină „derivând probabil tot dintr-o colindă” (22, p. 81), fata zace adormită în centrul unei zone impenetrabile, structurată în straturi vegetale concentrice (pădure, poiană, flori) : Din mijloc de păduriță Este-o mică poieniță. În cea mică poieniță... Este-o pruncă adormită Și de flori e ocolită [= împrejmuită] (22, p. 81). în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drept „canal de comunicare” cu lumea profană. Altfel spus, muribundul este dat „în plata/grija Domnului”. Un astfel de bolnav expus la poalele copacului consacrat este Doncilă, dintr-o baladă culeasă de Vasile Alecsandri : Sub cel păr mare din sat Zace Donciul pe un pat ; Nouă ani și giumătate De când zace el pe spate ! Pe de-o parte carnea-i cade, Pe de alta v[i]ermii-l roade El se roagă tot mereu Să-l sloboază Dumnezeu (133). Când bolnavul moare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este dat „în plata/grija Domnului”. Un astfel de bolnav expus la poalele copacului consacrat este Doncilă, dintr-o baladă culeasă de Vasile Alecsandri : Sub cel păr mare din sat Zace Donciul pe un pat ; Nouă ani și giumătate De când zace el pe spate ! Pe de-o parte carnea-i cade, Pe de alta v[i]ermii-l roade El se roagă tot mereu Să-l sloboază Dumnezeu (133). Când bolnavul moare la poalele copacului consacrat, sufletul lui găsește cu ușurință „scara-copac
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chiar brațele sătenilor scoase la licitațiune. Bietul țăran, văzîndu-și casa pustie, vitele vândute, femeie și copii goi și nemâncați, își ia câmpii de disperare și trece granița - doar va da de un cer mai ospitalier! Această ticăloșie adâncă în care zace țara de atâta vreme nu împiedică întru nimic pe miniștrii Maiestății Sale de a se duce pe la băi sau prin vilegiaturi de luni întregi. Prețioasa d-lor sănătate are trebuința de cele mai mari îngrijiri. Daca perceptorii esecută fără milă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nedejugat, Grivei, uitîndu-și de sat, Amuțesc în ascultare, Lunca, vere, conten n-are, De-al ei cântec tot tresare. Iar Nițu la văzul ei Ochii-i scăpară scântei, Unde-i unu vede trei; Săgetat, topit, uscat, Ale friguri l-apucat - Zace, bietul, fermecat. 270 {EminescuOpXIII 271} Alta: CIREAȘA Roșată, dulce, voioasă Fragedă și răcoroasă, Din muguraș în pruncie Mă gătesc cu flori o mie. Și, de soare sărutată, Cresc iute, ș-apoi deodată Mă roșesc că mi-e rușine Când frunza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sufragiului universal este paralizată, nu poate reuși nici o reformă politică sau socială și nici un regim nu poate avea durată, fiind împins într-o parte și alta între două puteri ostile; pentru că adevărata cauză a eșecurilor și crizelor ce enervează democrația zace tocmai în legile constituționale, pentru că, cu un cuvânt, a amâna revizuirea va să zică a amâna politica republicană. Statutele adoptate de Adunare indică drept scop al ligei o agitațiune legală pentru o organizare mai bună a Republicii. Comitetul central al ligei e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
creștin, și nu celui căruia i se închină călugării. ― Și toate astea mă vor ajuta să înțeleg ce vrei de la mine? ― Nu, Stin, te vor ajuta să îți asumi un lucru pe care îl știi deja și din cauza căruia Jeremiah zace acum cu capul zdrobit în colbul din fața porții. A fi așa cum ești tu înseamnă și să îți asumi responsabilități, nu numai posibilitatea de a avea orice femeie dorești! Din privirea pe care i-o întoarse Stin, Maria își dădu seama
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
problema, Tader. Se pare că vechea administrație vă înțelegea mult mai bine. Mă rog, cel puțin așa credeți voi. Și de aceea nu precupețiți nici un efort ca să o aduceți înapoi. O liniște grea se lăsă asupra încăperii. Timpul păru că zace suspendat preț de câteva secunde, până când o tânără cu pielea străvezie izbucni într-un acces nervos de tuse. - Nu înțeleg, încercă Tader o ripostă vagă. - Și totuși e simplu, îi răspunse repede Johansson. Se pare că, indiferent de ceea ce facem
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
australul și găsiți o planetă pe care să-l aduceți la viață pe mântuitor. Barna își strânse la piept prietenul. - O să fie bine. Dar nu un mântuitor voi aduce la viață, ci un lider... - Ai grijă și de băiat. Cine știe ce zace în mintea și rărunchii lui? Ochii tânărului scăpărară și Johansson avu senzația că Negai dorise să spună ceva. Se grăbi însă să se întoarcă cu spatele, pentru ca Barna să nu-i vadă ochii umezi. Așteptă până când naveta celor doi dispăru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ilustrul meu tată! strigă Bella deschizîndu-și larg brațele. Fără entuziasm, Kasser făcu trei pași și-și îmbrățișă cu răceală fiul. - Amel! Mă bucur să ne revedem în sfârșit, zise bătrânul, deși expresia chipului său arăta cu totul altceva. - Dar cine zace acolo? Prea respectatul nostru Abate! Ce mă împiedică oare să ordon quinților să-l omoare pe loc? se întrebă cu voce tare și pe un ton degajat Bella privindu-și asistența, ca un actor aflat pe scenă. - Amel! Radoslav e
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îl citează direct: Între timp, George, după numai șase luni de căsătorie cu docila, dar neinteresanta Amelia, a început să-i facă curte lui Becky Sharp. Totuși, bătălia de la Waterloo îi întrerupe planurile adulterine și, la sfîrșitul acesteia, George Osborne zace ucis de un glonte care i-a străpuns inima 88. Astfel, rezumatul preia în mod continuu elemente stilistice din textul narativ. Prin urmare, am putea să vorbim despre o formă de auctorializare prin care rezumatul se apropie stilistic de textul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
aparține cu adevărat. Același lucru cu ceea ce se petrece în timpul somnului. în starea de semi-conștiință - sau de semi-inconștiență... - în care se află Montaigne după accident, el asista la aceste manifestări involuntare înlăuntrul său. Sunt tot atâtea dovezi că în noi zace o forță întunecată, necunoscută, misterioasă dar reală. Cuvintele pronunțate în această stare sunt pronunțate cu gura noastră, dar cine oare le pronunță în noi? Ce înseamnă, de exemplu, faptul că, în delirul său, Montaigne cere să se aducă un cal
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Bogații stau la masă numai cu lingușitorii”; „Bogatul nu crede nevoile săracului”; „Trăiește de nu-și Încape În piele”; „Greu Îi e săracului a trăi și bogatului a muri”.) Frumusețea cui nu-i place,/ Dar nu știi În ea ce zace! (Aparențele pot ascunde, fără Îndoială, tot felul de surprize: „De departe trandafir, de aproape borș cu știr”; „Ochiul cunoaște frumusețea cea pe dinafară, iar sufletul pe cea dinăuntru”; „Frumusețea fără bunătate nu valorează nimic”; „Noblețea purtării Împodobește mai mult decât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe om. Aserțiunea primă este adevărată atunci când Îmbrăcămintea aleasă a fost obținută prin muncă cinstită, dar reciproca este și ea la fel de adevărată: „și sub zdrențe poți afla un om”; Frumusețea cui nu-i place? Dar nu știi În ea ce zace”.) „Sufletul e unica valoare a omului; el Îl face pe slujitor egal stăpânului său.” (Seneca) Unii mai degrabă Îi invidiază pe alții, decât să-i imite. (E mai comod, desigur, să invidiezi, decât să faci efortul de a urma un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pompîndu-mi În vene. Îmi Înfășor umerii cu un șal și ies pe ușă, cu bărbia În față, hotărîtă. Las’ că le arăt eu lor. Sau Îi prind eu. Sau... ceva de genul ăsta. Nu sînt o biată victimă nevinovată care zace ascultătoare În pat, În timp ce bărbatul ei se află cu altă femeie. Reușesc să prind un taxi chiar În fața blocului și, cînd acesta demarează În trombă, mă așez mai bine În scaun și Încep să-mi repet replicile confruntării. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să văd dacă melodia e sau nu de Mozart, cînd aud un zgomot vag În hol. Felicitări de Crăciun. Astea or să mă binedispună. Las jucăria Intelligent Baby, mă duc la ușa de la intrare, ridic maldărul uriaș de corespondență ce zace pe preș și mă tîrÎi Înapoi pe canapea, răsfoind plicurile. Și atunci Încremenesc. În fața mea se află un pachețel, cu o caligrafie distinctă, cu litere frumos rotunjite. A Venetiei. Îi este adresată lui Luke, dar nu-mi pasă. Rup plicul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la unu jumate noaptea, cu ochișorii strălucitori și cît se poate de vioaie, și totul a fost țaca-paca. O să fie o fată căreia o să-i placă distracția, asta-i sigur. Încă n-are nume. Lista pe care am făcut-o zace aruncată lîngă pat. Am scos-o din geantă azi-noapte, cînd moașa m-a Întrebat cum o s-o cheme - dar nici unul dintre numele la care ne-am gîndit nu e bun. SÎnt pur și simplu... aiurea. PÎnă și Dolce. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cuvinte, adesea fără șir, ca să-mi dovedesc că exist. Ca să mă conving că gândesc, că mai pot stăpâni câteva idei. Dar poate și ca să dovedesc că În fiecare om Îmbrâncit pe stradă, Înghețat și brutal, la rându-i, cu alții, zace un ghem de gânduri despre lume3. În termenii unei rezistențe existențiale concepe scrisul și Stelian Tănase: „Jurnalul Îmi dă consistență, un background. E o cutie de rezonanță de care am strictă nevoie ca să simt că sunt Încă viu”4. Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Istoria literaturii române îl păstrează însă pe M.-N. în calitate de epigramist. A rămas de notorietate duelul epigramistic cu Cincinat Pavelescu, purtat vreme de doi ani (1912-1914) prin revistele „Flacăra”, „Rampa”, „Steagul literar” și care a avut o audiență spectaculoasă. „Aci zace Mihăescu/ L-a pus naiba și-a mâncat/ Pe poetul Pavelescu/ Și-a murit intoxicat” și „Ți-am citit volumul/ Versuri cu duiumul/ Prețul, trei lei fix/ Poezie... nix” sunt două dintre numeroasele catrene ironice pe care M.-N. i
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
preoți ce-au pierit demult”, ca făuritor și păstrător de cultură. Poemul La căpătâiul gigantului reprezintă portretul-hiperbolă al țăranului doborât, sacrificat de civilizație: „Zvârlit cu fața-n iarbă, ca o gânganie blândă și mare,/împilat de moarte, doarme țărănește și zace,/ de departe i se văd degetele de la picioare,/ cum stă trântit în plasa lumii, de insectă rapace;/ cu gura-n pământ, parcă ucis în bătăi,/ prin orbite-i putrezesc pietrele ochilor frați;/ pe sfecla feței, lividă, spălată să fie dată
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
ce-a uscat cerneala-mi să-l risipești tăcut ale mele simțuri vei reciti cu suflet grav, tenace, cu ochi înlăcrimat, ci nu cu gând de critic îngelozit și mut, ca umila-mi ființă s-o vezi cum în iubire zace. de bâjbâita-mi rimă și emotiva-mi slovă să nu te agăți cu mintea, ci inima-mi s-o-auzi cum bate tic-tac-ul nemuririi visat cât am trăit, cântat-am fără spaimă și fără-anume calcul doar dragostea, O, amintește-ți astfel, de
SONET 32 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381328_a_382657]
-
din patria sa, Ars pe rug, gazat, exterminat Dar lanțul niciodată n-a cedat Dumnezeu însuși a meșterit la el și l-a făcut din cel mai bun oțel Nu încercați a-l desface În trupul lui... puterea lui Israel zace! IDEILE Ca niște fluturi colorați, ideile se rotesc în jurul meu, cătându-mă sau găsindu-mă întâmplător Senzația este fenomenală În idei mișună lumi necunoscute Bătălii fără arme și muniții Săbiile sunt din cuvinte, adică din alte idei Ești spectator sau interpret
LIRICE (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381301_a_382630]
-
frige pe români la buzunar cînd mulți dintre ei n-au nici un ban de mîncare. Și pentru ca umorul negru să fie total, Mihai Buculei lucrează în același atelier în care Boris Caragea a ostenit la statuia lui Lenin, cea care zace acum în curtea așezămintelor Brâncovenești de la Mogoșoaia. * De mult umor, dar involuntar, dă dovadă procurorul general Joița Tănase într-un interviu de o pagină de ziar acordat JURNALULUI NAȚIONAL. Vă cităm titlul: Joița Tănase dezvăluie că procurorii săi nu mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
de a acționa împotriva Bisericii ca împărăție desăvârșită a lui Dumnezeu. În schimb, el are deplină putere de a pricinui neajunsuri sufletului fiecărui creștin din care este alcătuită Biserica. Credincioșii sunt, așadar, în continuare supuși ispitelor Răului. „Adâncul” în care zace diavolul înlănțuit de Cristos, „arată”, în viziunea lui Augustin, „mulțimea necredincioșilor, ale căror inimi sunt neguri adânci, din pricina răutății față de Biserica lui Dumnezeu”. Pe toată durata eshatonului diavolul va găsi refugiu în sufletele celor păcătoși. Biserica „predestinată” (20, 7, 4
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]