1,274 matches
-
IV) și de consum național (cap. V), vinul este evident o băutură civilizatoare. Spre deosebire de ceea ce susțin oenologii birocrați de la Bruxelles (cap. VI), vinul nu este numai "un produs obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parțială, a strugurilor proaspăt culeși, zdrobiți sau nu, sau a mustului, destinat consumului alimentar direct", sau pur și simplu compus din 90% apă vegetală, 10% alcool și din câteva sute de compuși naturali ci, vinul e mai mult decât "vin": este un element de identitate al
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din 5 februarie 1979 și mai apoi la punctul 10 al anexei I a reglementării no 822/87 a Consiliului din 16 martie 1987, vinul este "produsul obținut în mod exclusiv prin fermentație alcoolică, totală sau parțială, din struguri proaspeți, zdrobiți sau nu, sau din must de struguri." 104 Curtea de Justiție a Comunității Europene, 25 iulie 1991, art. c-75/90 (Roger Guitard); J.-F. Gautier, La définition juridique du vin, Bulletin de l'office international de la vigne et du
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
al IV-lea și Grigorie al IX-lea, pentru că toți acești monarhi visau la o monarhie universală în care papa să joace rolul unui patriarh de curte. Aceste pretenții au condus chiar la un război din care papalitatea a ieșit zdrobită. Din aceste conflicte aveau să se ivească zorii primei schisme naționale în biserica franceză, prin apariția primelor curente cunoscute în istorie sub numele de Galicanism și Calvinism. Este momentul când și națiunile încep să se manifeste, situație amplificată de faptul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sta pe el călare. Vodă, dacă auzea, Boierii, dacă vedea, Pe slujbași că-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare slujbaș care încearcă să-l încalece pe Roșu e azvârlit în aer cu un nechezat mândru și cade cu țeasta zdrobită. Nouă călăreți sunt uciși astfel. Atunci bătrâna spune: "Nu-ți mai fărâma oastea, Că nimeni n-o-ncălica, Afar' numai de Corbea! El singur l-o-ncălica, Să v-arate umbletul Cum n-a mai văzut omul! Ștefan-vodă mi-auzea Și din palme că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ascunsă a intelectualilor? Am văzut de câteva ori la televizor dezbateri în care erau invitați intelectuali autentici, stăpâni pe ideile și discursul lor, laolaltă cu politicienii lătrători și găunoși. Prima dată m-am așteptat să-l văd pe politicianul mediocru zdrobit sau măcar zdruncinat de forța intelectualului. Spre dezamăgirea mea, omul politic a ieșit din emisiune ferm și demn, cu pieptul înainte și mintea plină cu aceleași convingeri - puține, dar inatacabile. A doua oară, cu alți intelectuali și alți politicieni, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
lingură de făină dizolvată în 50 ml de apă, apoi dăm sosul deoparte și-l trecem prin sită. La servire, se decorează cu pătrunjel verde tocat. SOS DE USTUROI CU ROSII O căciulie de usturoi, un ardei iute, două roșii zdrobite, 100 ml de ulei, sare, delicat, zeamă de lămâie sau două linguri de oțet. Se zdrobește usturoiul, ardeiul iute se toacă mărunt fără semințe, roșiile se zdrobesc fără pieliță. Adăugăm sare, delicat și lămâia. Amestecăm până obținem un sos omogen
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de ulei. Strecurăm supa, adăugăm morcovul călit și carnea dezosată și tăiată fâșii subțiri, o dăm la foc să dea un clocot, apoi adăugăm 600 g smântână bătută cu trei gălbenușuri și 50 ml de oțet. Dăm deoparte, adăugăm usturoi zdrobit, sare și piper. Decorăm cu frunze de țelină sau pătrunjel, tocate fin. SUPĂ CHINEZEASCĂ O ceapă, 1 piept de pui, o lingură de făină, 2 linguri ulei de măsline, 2 linguri sos de soia, 50 g alune prăjite, 1 ardei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
filé de pește (crap, macrou sau cod), ½ de ceașcă ulei, o lămâie, 2 căței de usturoi, sare, o linguriță de muștar, piper, oregano, 1 ½ cană de orez, o ceapă, o țelină, 100 ml smântână. Zeama de lămâie, uleiul, muștarul, usturoiul zdrobit, sarea, piperul și oregano se amestecă și se toarnă peste pește, se pun la frigider să se marineze timp de o oră, după care adăugăm 100 ml de vin alb. Se fierbe orezul în apă cu sare atât cât să
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu sare și oțet, apoi se lasă să stea timp de o jumătate de oră, se clătește la jet de apă și se usucă cu un prosop. Ciupercile se călesc în unt, după care se amestecă cu verdeața tocată, usturoiul zdrobit, oul, orezul, sarea, piperul și ceapa tocată fin. Cu acest amestec se umplu păstrăvii pe care îi prindem cu scobitori. Într-o tigaie de teflon punem ulei la încins și prăjim peștele pe ambele părți timp de 4-5 minute pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu unt punem foaia, în tavă peste foaie punem compoziția din pește pe care o acoperim cu marginile de la foaie. Ungem deasupra cu ou și dăm la cuptor. Se servește ca gustare - aperitiv sau cu garnitură de paste și usturoi zdrobit. FILE DE SOMON AFUMAT CU PASTE FAINOASE FIERTE 200 gr. de paste fierte în apă cu sare, 200 gr. de filé de somon afumat, o lingură de sos tomat, patru roșii tocate mărunt, un morcov ras pe răzătoarea mică, 200
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
prăjită tot în unt, presărată cu pătrunjel tocat pe deasupra. Rețeta este pentru zece porții. FRIPTURĂ NOVODNÂI 1 kg mușchi de vită tăiat felii, bătut bine cu ciocanul, apoi presărăm peste mușchi: sare afumată, nucușoară, piper, pudră de usturoi și usturoi zdrobit. Separat în tigaie, punem 250 g unt la topit, iar când este încins, așezăm mușchiul și-l prăjim pe ambele părți. După ce s-a prăjit, turnăm peste mușchi 100 ml de coniac și flambăm bucățile de mușchi prăjite. Se servesc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
tocate. Deasupra turnăm un pahar de suc de roșii, un pahar de vin alb sec, un pahar de apă, dăm cratița la cuptor timp de o oră. Decorăm cu verdeața tocată mărunt. Se servesc cu sos de usturoi cu roșii zdrobite, mărar și tarhon tocat fin, precum și ulei de măsline. Se zdrobește usturoiul bine cu sare, se adaugă ulei și se face ca o maioneză, după care adăugăm două roșii zdrobite fără pieliță și verdeața. ȘNIȚEL PANÉ DIN LIMBĂ DE VIȚEL
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Treizeci de gogoșari copți și curățați de pieliță și cotor, 500 ml de ulei, 500 ml de suc de roșii, sare, piper, delicat, după gust, două - trei foi de dafin, câteva boabe de enibahar, două căciulii de usturoi curățat și zdrobit bine. Din ulei, suc de roșii și mirodenii facem un sos pe care-l clocotim timp de cinci - șase minute. Așezăm în borcane fâșii de gogoșar peste care punem puțin usturoi zdrobit și tot straturi până se umple borcanul. Turnăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de enibahar, două căciulii de usturoi curățat și zdrobit bine. Din ulei, suc de roșii și mirodenii facem un sos pe care-l clocotim timp de cinci - șase minute. Așezăm în borcane fâșii de gogoșar peste care punem puțin usturoi zdrobit și tot straturi până se umple borcanul. Turnăm deasupra sos fierbinte, legăm bine borcanele, apoi le sterilizăm timp de 30 de minute. PASTĂ DE PEȘTE 5 kg. de pește, 200 gr. de pastă de bulion, douăzeci de linguri de oțet
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
albușuri bătute spumă cu 300 gr. de zahăr și vanilie. Amestecăm nuca glasată, fructele glasate cu albușul bătut spumă tare și frișca rece. Punem compoziția în caserole lunguiețe și dăm la congelator timp de două ore. 500 gr. de zmeură zdrobită o scurgem prin tifon, siropul obținut se amestecă cu 100 gr. de zahăr, o lingură de zeamă de lămâie, o lingură de amidon și se dă un clocot. Se servește pe farfurie astfel: două felii de kiwi, patru - cinci boabe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu 100 g zahăr pudră, o esență de vanilie, 300 g dulceață de fructe Topim ciocolata albă pe baie de aburi, iar după ce s-a răcit adăugăm 200 g margarină frecată spumă, adăugăm dulceața și 100 g nuci sau alune zdrobite. Amestecăm repede și punem compoziția între patru foi, adică între câte două. Topim ciocolata cu cacao și o amestecăm cu restul de margarină frecată, adăugăm alune zdrobite și punem între cele patru foi umplute cu ciocolată albă. Dăm la rece
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
din rețeta de mai sus. CREMĂ DE CIOCOLATĂ 250 gr. de smântână, 200 gr. de ciocolată, 50 gr. de coniac, zeamă și coajă de portocală, două gălbenușuri, 30 gr. de unt și o vanilie. Punem smântâna la încălzit, adăugăm ciocolata zdrobită amestecând mereu, adăugăm gălbenușurile amestecând continuu, coniacul, zeama și coaja de portocală, un pachețel de vanilie și untul. Punem în cupe și dăm la frigider timp de 40 de minute. Se servește cu fursecuri, pișcoturi sau pandișpan. CREMĂ DE MERE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
două teorii: teoria nervoasă centrală (în care sunt implicați centri vasomotori bulbari, datorită unei excitații periferice, după care apare vasoconstricția apoi vasoparalizia cu întreg cortegiul simptomatic al șocatului) și teoria toxică, adică a resorbției masive de heteroproteine apărute în țesuturile zdrobite și ca atare resorbția lor aducând tulburările vasomotorii. Analizând literatura europeană și valorificând experiența proprie, dr. Marius Teodorescu consideră că cea mai concludentă clasificare ar fi aceea din punct de vedere patogenic și clasifica șocurile în: 1) Șocul traumatic reflex
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
bază ca să-i scoată bolnavei o vezică biliară cu o piatră. În același timp, pe strada Arh. Mincu la Spitalul „Antoniu” liniștea nopții este spintecată de sirena unei salvări care aduce un tânăr (muncitor la Uzina 23 August) cu ficatul zdrobit. Tânărul medic de gardă își cheamă doi colaboratori studenți care abia de câteva luni și-au pus halatele albe și este nevoit cu mijloace improvizate, cu anastezie pe mască și poate mai mult cu sprijinul lui Dumnezeu, să coasă ficatul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
parte, adică marinarii,iar aviatorii în cealaltă parte.Nu îndrăznea nimeni să se amestece cu ei,pentru că după un timp, probabil după ce se încălzeau, se încingea câte o bătaie de rămânea localul ca după un bombardament, cu mese și scaune zdrobite, geamuri sparte, cu sânge și pe pereți. Venea miliția cu ambulanțele după ei, cunoșteau programul și efectele luptelor.Nici miliția nu se băga între ei deși veneau cu câte două trei mașini cu echipaje. După ce se terminau coridele, interveneau și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
un mijloc de a repune în discuție comportamentele depășite ale funcționarilor locali, cerea regândirea rolului elitelor și determinarea formării uneia noi. "Cu cât tehnocrația își face simțită greutatea sublinia Jean-Marie Domenach -, cu atât educația pare mai necesară atunci când poporul pare zdrobit de presiunea intereselor, atunci când politica se decide prin concurența oarbă a lobby-urilor. Atunci avem nevoie de "profeți". Trebuie ca unii să arate drumul. Viitorul democrației moderne depinde de rolul pe care ar putea să-l joace elitele"238. Identificarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că, după ce a făcut tot ce-i stătea în putință ca să-l provoace, Doamna de Chevreuse urma să-l suporte cu tot curajul. Dar lucrurile s-au petrecut altfel: îndată ce i-a trecut primul moment de exaltare, s-a simțit zdrobită. După aceea n-a fost demers, protest, petiție pe care să nu le fi încercat pentru a redobândi grația imperială. Pe măsură ce speranțele ei scădeau, sănătatea ei se măcina și, după trei ani de exil, a murit de tristețe. Locuise pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la îndemnul [vice-] regelui de Napoli, Carol de Bourbon, marchizul de Pescaire, se năpustiră asupra armatei regelui Franței, în care se afla el însuși, care asedia orașul Pavia. Dintr-un mare nenoroc, întreaga armată a Franței a fost străpunsă, distrusă, zdrobită, iar mai multe dintre marile personaje ucise iar alții luați prizonieri, între care cel dintîi a fost luat regele, care asupra tuturor oamenilor săi făcuse o minunată impresie de vitejie și acte de cavalerism pentru onoarea sa și pentru protecția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un dezastru la Savenay, la 23 decembrie. Și, în timpul iernii lui 1794, coloane mobile, așa-zise "infernale", devastează țara și seamănă moartea și ruina. Mai mult, numeroase provincii se revoltă împotriva jugului parizian. Totuși, insurecția "federalistă", va fi, și ea, zdrobită. Lyon devine "Comună eliberată", Bordeaux și girondinii săi sînt zdrobiți; la Toulon, Bonaparte este artizanul ocupării fortăreței "Port-la-Montagne". Inversînd o formulă a lui Camille Desmoulins, s-ar putea deci spune că războiul a naționalizat Revoluția. Puternică pînă nu demult și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui 1794, coloane mobile, așa-zise "infernale", devastează țara și seamănă moartea și ruina. Mai mult, numeroase provincii se revoltă împotriva jugului parizian. Totuși, insurecția "federalistă", va fi, și ea, zdrobită. Lyon devine "Comună eliberată", Bordeaux și girondinii săi sînt zdrobiți; la Toulon, Bonaparte este artizanul ocupării fortăreței "Port-la-Montagne". Inversînd o formulă a lui Camille Desmoulins, s-ar putea deci spune că războiul a naționalizat Revoluția. Puternică pînă nu demult și acum suspectă de cîrdășie cu dușmanul, religia este obiectul ostilității
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]