2,051 matches
-
încep să se organizeze. Alfonso Costa, de la Paris, trimite ordine. Se întorc în țară șefii activi ai democrației. Sunt eliberați deținuții politici și sunt înarmați vechii membri ai organizațiilor secrete. Guvernul păstrează față de toate aceste dovezi de suspect exces de zel republican, o atitudine mai mult decât îngăduitoare. Este adevărat că Anglia anunțase Guvernul din Lisabona că nu vede cu ochi buni nici o "aventură militară". Este adevărat, de asemenea, că izbucnirea revoluției bolșevice însuflețise puținele nuclee comuniste care se organizaseră în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
masele și să le constrângă dezlănțuind pasiunile tari. Nu făcea apel la sentimentele vehemente. Discursurile sale cele mai răscolitoare erau întotdeauna îndelung meditate, cuviincios scrise și citite cu același glas profesoral. "Profesor desțărat în politică, am făcut din guvernare un zel de magisteriu, făcând necontenit apel mai ales și în pofida tuturor la forța și noblețea spiritului", mărturisește el la 28 ianuarie 1934, adresîndu-se unei Asociații Școlare. "Profesor desțărat în politică", dar rămânând totuși profesor, refuzând să-și trădeze vocația lui de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să-l asasinezi pe trimis? O să mori în chinuri, știi asta? Omul căzu cu un geamăt pe pietrele drumului, dar se ridică iarăși imediat, protejându-se cu brațele. Nu! Nu e adevărat! Voiam doar să fur ceva. Jur! Plin de zel, Wolfhram ridică mâna să-l lovească încă odată, însă Sebastianus, de la înălțimea calului său, întinse o mână ca să-i domolească mânia. Așteaptă, îi porunci. Apoi, întorcându-se spre prizonier, care își freca obrazul însângerat, întrebă: Ce căutai printre catâri? De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
noi! Cu fruntea încruntată, Canzianus o cercetă pentru câteva clipe. Apoi, chipul său se însenină; trecu o privire rapidă peste fețele confraților săi, înțelese că îl aprobau. Mai mult, în ochii lor citi o duritate care, dintr-un exces de zel, părea să o întreacă până și pe a sa. La urmă, însă, întâlni privirea lui Simplicius, ce părea acoperit de un văl de lacrimi de emoție, dar arăta, în același timp, o deziluzie dureroasă și plină de uimire. Tânărul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-o mai ușor, a potolit-o soțul încă animat, pare-se, de inepuizabile resurse de umor conjugal. Nu pune lucrurile la inimă. Ai să trăiești mai mult. Doamna Silsburn s-a răsucit din nou spre spatele mașinii și a sanctificat zelul doamnei de onoare printr-un nou zâmbet. Ați văzut la nuntă pe cineva din familia lui? a întrebat cu un glas moale, punând o urmă de accent - nu mai mult decât era perfect manierat - pe genitivul pronumelui. Răspunsul doamnei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
articulat în cuvinte, care mi-a răpit somnul multor nopți și care îmi va mai provoca insomnii. (Cum pot scrie ceea ce tocmai am scris și să fiu totuși fericit? Dar sunt. Fără voioșie, fără veselie, fericit până-n măduva oaselor, iar zelul meu pare incasabil. Adunând amintiri doar despre singura altă persoană pe care am cunoscut-o în viața mea.) Nici nu vă imaginați ce planuri mărețe, dătătoare de satisfacții, am avut pentru spațiul acesta imediat. Se pare însă că planurile au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
a ținti cu bila mea bila lui Ira Yankauer - și, luați aminte, avea doar zece ani - cred că urmărea, instinctiv, ceva apropiat de spiritul instrucțiunilor pe care le dă un arcaș japonez când îi interzice unui nou discipol, plin de zel, să-și îndrepte săgețile spre țintă; adică, atunci când maestrul arcaș îngăduie Țintirea fără a ținti. Aș prefera, totuși, să-i las pe arcașii Zen și înseși crezurile Zen în afara acestei disertații miniaturale - în parte pentru că Zen devine rapid un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
din contră, stricăciunile fiind multiplicate, aceștia amenințau, reclamau la te miri cine, se prezentau la Centrala Coperativei ori la grupul de șantiere solicitând continuarea lucrărilor abandonate. Tony Pavone era solicitat la maximum. Pentru a câștiga timp, stopând temporar excesul de zel al unor beneficiari răutăcioși, Îi invita pe rând la unul din restaurantele de prim rang al capitalei unde Împăcarea spiritelor se făcea până târziu după miezul nopții cu parale cheltuite din propiul buzunar dar, În final cu Îmbrățișări, cu sărutări
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-l cu sfaturi referitoare la atitudinea ce urma s’o adopte. Unii mai timorați erau de părere ca Tony Pavone să plece capul cerându-și scuze În timp ce alții Îl sfătuiau să adopte o poziție fermă pentru a contracara excesul de zel al stupidului anchetator...!! La câteva zile, sfaturile colegilor aveau să se risipească În vânt deoarece Lc.Col.Tudose Ion, profund rănit În propia demnitate, ordonă deschiderea unei impresionante anchete penale de o așa manieră Încât puse În alertă Întreg aparatul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
plată de la punctul de lucru Afumați În timp ce aprecia unele aspecte ale trăirii cotidiene, apoi izbugni În râs. „Idiotul dracului...” Am ordonat Șefului comisiei să scoată În minus lucrarea cu două ori trei sute mii lei iar el tâmpitul, din exces de zel a tăiat Închipuiește-ți, un milion lei...! Ar fi trebuit să fi-i arestat de multă vreme. Nu te Întrebi de ce mai circuli În libertate...?” „Desigur, dv.știți mai bine...! Fi-ți sigur, acest inspector al Băncii de Investiții, nu se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
în clasă, iar Sheba a acceptat oferta. Până la urmă băiatul își ceruse scuze, și-a spus ea; ar fi copilăresc din partea ei să țină supărarea. Connolly continua să dea tururi de clasă, adunând bucăți de hârtie și lut cu un zel impresionant. Când curățenia a fost gata, el s-a așezat la biroul ei și a început să se uite într-un album de Manet. Sheba l-a orientat înspre o reproducere pe două pagini a tabloului Le Déjeuner sur l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ești subordonatul lui și te lași muștruluit. Dacă-i femeie, Închipuie-ți că te culci cu ea; dacă e bărbat, imaginează-ți că ești femeie și-i ții companie. Din păcate Însă, eu n-am dat dovadă de prea mult zel În ceea ce-l privește pe EL, căci ceva, și nu i-aș pune neglijență, mi-a amorțit zelul și n-am mai putut face nimic... și numai clienta mea era de vină. Pentru mine, adevăratele motive ale clientei, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
e bărbat, imaginează-ți că ești femeie și-i ții companie. Din păcate Însă, eu n-am dat dovadă de prea mult zel În ceea ce-l privește pe EL, căci ceva, și nu i-aș pune neglijență, mi-a amorțit zelul și n-am mai putut face nimic... și numai clienta mea era de vină. Pentru mine, adevăratele motive ale clientei, și nu locul pe unde se afla cel dispărut, EL, constituiau elementul ofensiv și dubios. Și Încă tot nu sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
din fața casei, și podețul de peste șanțul din dreptul porții. Se întâmplă tocmai atunci să treacă primarul, un om bine făcut, la vreo treizeci de ani, cu șapcă trasă până la mijlocul frunții: - E! cum e? îl întrebă văzându-l măturând cu zel. Lung se opri din mica gospodărire: - Cum să fie? Bine. - Vezi? când te ții de treabă, așa e. Era, în gândul primarului, o aluzie la arestarea de altădată, întâmplată cu ani în urmă, primarul era nou, de câteva luni, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
căror peripeții erau urmărite de toți locuitorii Granadei. Cât privește restul, aveai impresia că Cel-de-Sus se distrase alcătuind două ființe cât se poate de nepotrivite una cu cealaltă. Astaghfirullah era fiul unui creștin convertit și fără îndoială că asta explica zelul de care dădea dovadă, în vreme ce Abu-Khamr era fiu și nepot de cadiu, așadar nu se simțea obligat să facă dovada atașamentului său față de dogmă și tradiție. Șeicul era blond, slab și coleric; medicul era la fel de brun ca o curmală coaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
intervină; în zadar. Atunci s-a ridicat cu o tresărire de energie. „Șeicul este un om cucernic și inimos, o știm cu toții; dragostea lui pentru acest oraș este cu atât mai meritorie cu cât nu s-a născut aici, iar zelul său pentru islam este cu atât mai lăudabil cu cât nu este religia sa din naștere. Pe deasupra el este și un om cu multă știință de carte, versat în științele religiei și ale lumii și care nu precupețește căutarea cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fakkak fără să știu dacă Cerul sau Iadul mă îndrumase spre ușa lui. Nici astăzi n-aș fi în stare s-o spun. Căci Hamed avea să acționeze în cele din urmă cu atâta dibăcie, cu atâta devotament, cu atâta zel, încât viața tuturor alor mei avea să fie tulburată pentru mulți ani de atunci încolo. ANUL TRECERII MĂRII 899 de la hegira (12 octombrie 1493 1 octombrie 1494) — O patrie pierdută e precum trupul lipsit de viață al cuiva apropiat; înmormântați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
zgâriați până la sânge, în vreme ce într-un ungher din curtea interioară, bocitorii înveșmântați femeiește, proaspăt rași și sulemeniți, își agitau febrili tamburinele pătrate. Pentru a-i face să tacă, Astaghfirullah reîncepu să psalmodieze, mai tare, mai fals, cu și mai mult zel. La răstimpuri, un poet din cei ce recită pe stradă se ridica pentru a rosti pe un ton triumfător o elegie care slujise deja pentru alți o sută de dispăruți. Afară s-a auzit un zgomot de cratițe: erau vecinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pui sclava să se înfășoare în văluri din creștet până-n tălpi, ai să-i interzici să-și dea cu parfum, cu sulimanuri, să se pieptene și chiar și să se spele. N-am protestat, căci am priceput pe dată că zelul religios nu era singurul motiv al acestui sfat. S-au văzut adesea în caravane certuri, accese de nebunie sau chiar crime prilejuite de prezența unei preafrumoase sclave, iar unchiul voia cu orice preț să evite orice ispită, orice atitudine provocatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sultanul mă chema la el în ziua aceea și m-am dus la palat foarte intrigat și nu fără un grăunte de neliniște. Suveranul m-a primit cu un exces de amabilitate, iar apropiații lui l-au imitat, plini de zel și de strâmbături. A amintit de prima mea vizită, la întoarcerea de la Tombuctu, cât și de rolul meu de mijlocitor la Tefza, rol care adusese vistieriei în anul acela mai mult aur decât întreg orașul Fès. După ce aduse laudă unchiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mă apropii. „Ascultă, îmi spune el, ce gândește șeful cancelariei noastre despre această zi!“ Acesta începe să explice pentru mine: „Spuneam stăpânului nostru că ceea ce s-a petrecut nu e un lucru chiar atât de rău, căci am arătat musulmanilor zelul nostru în războiul sfânt, fără ca portughezii să se simtă suficient de zdrobiți pentru a încerca să se răzbune“. Dau din cap ca și cum aș fi de acord cu părerile lui, apoi întreb: „Dar morții, e adevărat că sunt cu sutele?“ Simțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
descoperit vederii, doar o eșarfă de mătase neagră strângându-i pletele blonde? Să fi fost talia ei, atât de fină în orașul acela unde nu sunt apreciate decât femeile hrănite din belșug? Sau poate modul ambiguu, politicos, dar fără mare zel, în care Akbar spusese: „Alteță!“? Escorta ei nu se deosebea prin nimic de cea a oricărei orășence: o singură slujnică, o țărăncuță cu gesturi greoaie care părea că se hlizește mereu și care ducea un obiect plat, înfășurat neglijent într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
reprize de scotoceală, dacă era adevărat că otomanii se pregăteau să năvălească în Siria și în Egipt, am răspuns printr-o înjurătură la adresa tuturor femeilor de pe pământ, îndeosebi la adresa blondelor circaziene, ceea ce interlocutorul meu, spre marea mea uluire, încuviință cu zel, ca și cum asta era explicația evidentă a nenorocirilor viitoare. De-a lungul întregului drum până la Cairo, Nur a fost nevoită să suporte reproșuri și sarcasme. Dar, încă din a treia zi de la sosirea noastră în capitală, a trebuit să recunosc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
că, în vârful parasolului care-l ferea de soare, pasărea din aur ajurat, însemnul mamelucilor, fusese înlocuită cu o semilună din aur; se șoptea în jurul meu că schimbarea fusese poruncită în urma unei scrisori primite de la otoman, care punea la îndoială zelul religios al lui Kansoh. În fruntea interminabilului alai al sultanului înaintau cincisprezece șiruri de cămile împodobite cu ciucuri împletiți cu fir de aur și alte cincisprezece împodobite cu ciucuri din catifea pestriță; apoi venea cavaleria, marșul ei fiind deschis de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cufăr din lemn, ca și cum ar fi fost vorba mai curând de un modest han decât de o temniță, dacă nu mai punem la socoteală ușa grea, încuiată pe dinafară cu lacăt. Zece zile mai târziu, am primit un oaspete. Văzând zelul politicos cu care-l întâmpinau gărzile, am priceput că era vorba de un apropiat al papei. M-a salutat cu respect și s-a prezentat. Era un florentin care răspundea la numele de messer Francesco Guicciardini, guvernatorul Modenei și diplomat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]