3,844 matches
-
au pierit și nici nu pier, Lipită de carnea lor, Răstigniți pe cruci de dor, Ie albă din mormânt Înviată în cuvânt, Între zări dacoromâne, Tu ai fost și vei rămâne! Fără ie nu-i poveste, Și nici ladă pentru zestre, Prin biserici transilvane Sfinții noștri din icoane Oricând îmbrăcați cu tine Nici lor nu le-a fost rușine, Precum drag mi-a fost și mie Viersul tăinuit sub ie. Tu ne ești cusută-n soartă, Fericit cine te poartă, Ie
IE ROMÂNEASCĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642]
-
ale vieții...Și tot pedeapsă de la Dumnezeu este moartea fiilor mei...Și iubita aceea de atunci a lui Baltazar este Păuna, nevasta mea, i-am luat-o și m-am însurat cu ea că era frumoasă, mândră și plină de zestre...> Se lăsase seara, uitasem să plec acasă cu vitele, am luat boii și vaca și m-am depărtat de Nebun, l-am lăsat plângând pe malul apei. Când am ajuns acasă, i-am povestit mamei această întâmplare și m-a
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
făceam noduri batistei să nu uităm că suntemcă am zburat cândva ținându-ne de mânălângă sobă bunica torcea fire de aur sau împletea aripi de îngerla fereastră maică-mea țesea ștergare de borangic pe care le împătureafrumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se măriteîn casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plităși a mere ținute în fân aduse de la muntetu îmi brodai pe umeri crini era o iarnă grea- nu știu cum
PETRE IOAN CREŢU [Corola-blog/BlogPost/353492_a_354821]
-
în domeniu. În 2009 a renunțat la învățământ și s-a dedicat activității de meșter popular. Ca artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
ochiul lui Dumnezeu, soarele, serafimi (îngeri), Iisus răstignit. Soarele este reprezentat sub forma unei rozete. Sărărițele sunt cutii în care se ține sarea. Domnul Moldoveanu Vasile și-a susținut lucrarea de licență la Facultatea de Sociologie cu tema lada de zestre, obiect util vieții cotidiene, devenit apoi operă de artă prin operații repetate, finisări și decorări. Aceasta a fost un obiect foarte important în viața unei familii și în general al femeii, inclusiv în perioada interbelică. În fiecare casă era o
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
vieții cotidiene, devenit apoi operă de artă prin operații repetate, finisări și decorări. Aceasta a fost un obiect foarte important în viața unei familii și în general al femeii, inclusiv în perioada interbelică. În fiecare casă era o ladă de zestre în care se păstrau lucrurile de îmbrăcăminte, velințe, covoare. A fost element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
în perioada interbelică. În fiecare casă era o ladă de zestre în care se păstrau lucrurile de îmbrăcăminte, velințe, covoare. A fost element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei și a familiei din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei și a familiei din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică. Motivele erau astrale, antropomorfice, zoomorfe, florale etc. Orice părinte care avea o fată de aproximativ 10 ani mergea la meșterul lădar și comanda lada. Acesta când îi aplica ornamentele trebuia să țină
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
numai și numai maramureșean, întru totul, suflet și ființă a Maramureșului. I-a rămas în auz vocea bunicului său, preot la Săpânța, muzica psaltică, versetele psalmodiate la strană în anii copilăriei, iar în ocazii mai rare, după copilărie. Acestea-s zestrea de ani a maestrului Gheorghe Turda, răsunând cu anticipație în urechea sa pentru ca acum să dea măreție și să se ridice în uimirea neamului oșenesc din propriul glas. Insolitul spectacol nu a irosit solemnitatea acestor cântece cărora li se simt
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
poetei și prozatoarei Elisabeta Iosif, care, prin această lucrare, încă o dată reliefează ,,că limba noastră românească ajuta la păstrarea identității naționale, fapt ce ma determina în a-i mulțumi și a o felicită pentru ceea ce a strâns în lada de zestre pentru cei care vin în urma noastră.” La apariția în condiții deosebite și-au mai adus contribuția Constantin Vlaicu (editor, tehnoredactare) și George Rocă(ilustrația copertei). În cele 276 de pagini, fiecare antologat (respectiv 27de poeți și 17 prozatori), primește un
ANTOLOGIE 2014 CRONICĂ DE NICOLETA MILEA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353541_a_354870]
-
plină și te miști ceva mai greu, ai vrea sa intri undeva..., unde, doar ochiul mai poate lucra. Așa că, iubite călător, vom merge la Centrul cultural, în sala de poveste, acolo unde bunul gospodar ne-a pregătit o cameră cu zestre. Și nu-i cum tu te-ai aștepta, doar din comuna sa. Aici, e zestrea-ntregului popor, pe regiuni cu grijă etalată, de vajnicul rapsod în lume-ntreagă prezentată cu mândrie și onoare, drag și dor! „Satul cu hore și
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
mai poate lucra. Așa că, iubite călător, vom merge la Centrul cultural, în sala de poveste, acolo unde bunul gospodar ne-a pregătit o cameră cu zestre. Și nu-i cum tu te-ai aștepta, doar din comuna sa. Aici, e zestrea-ntregului popor, pe regiuni cu grijă etalată, de vajnicul rapsod în lume-ntreagă prezentată cu mândrie și onoare, drag și dor! „Satul cu hore și viori” - așa este descrisă comuna Pădureni, în presa națională. În anul 1972, la inițiativa învățătorului
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
fiind singurii străini invitați aici. Prin trudă și talent, atent îndrumat și educat, Ansambulul „Stăjerelul” se bucură de un palmares impresionant de premii, trofee, diplome, toate reprezentând rodul muncii a cinci generații, vreme de 40 de ani. Din camera de zestre, trecând în camera trofeelor, vei putea să te plimbi cu gândul prin toate aceste locuri, pe unde peste două sute dintre fiii comunei, instrumentiști, soliști și dansatori de-a lungul timpului, au dus în țară și peste hotare, cu mândrie, numele
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
și Apu¬sul în tradiția spirituală a românilor.Unitatea Ortodoxiei și apărarea cre¬din¬ței ortodoxe în fața propagandei protestante din secolul al XVII-lea. Importanța studiului constă în abordarea istoriei spirituale a neamului românesc de la începuturile lui, arătându-se identitatea zestrei spirituale moștenite de români și luptele duse de ei atât pentru păstrarea acestei identități, care o do¬mi¬nă pe cea etnică, cât și pentru apărarea țării lor, dar și a Europei Apusene, de pericolul ocupării otomane, subliniindu-se rolul
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
multe sau mai puține, însă, lipsea o lucrare de sinteză, dar și de analiză, în același timp, a unor opere teologice în spiritul epocii respective, aspecte care vor constitui și unicitatea studiului de față, menit să atragă atenția tocmai asupra zestrei spirituale moștenite de români încă de la formarea lor ca popor și a luptelor de apărare a acestei moșteniri, sub diferite forme și cu multe sacrificii, în ecumenicitatea Ortodoxiei care se trăia în acele epoci. Potrivit mărturisirii sale proprii, autorul a
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
ele. Dând cu nasul de Ionel s-a roșit până-n vârful urechilor și, cu un pripit „mulțumesc” a zbughit-o cu bidoanele în mână. Reamintirea fir cu fir a micii idile a făcut-o să se ducă la lada de zestre unde se afla trofeul cel mai scump ei. O „colivie pentru păsărica” cum o prezentau cu surle și trâmbițe tarabagii de pe muntele Găina. Relicva i-a stârnit o altă amintire. Anul trecut pe la începutul verii asociația agricolă a organizat o
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
devenit sfântă relicvă. În fiecare sâmbătă seară, după baia de curățenie trupească, îmbracă colivia și se admiră în oglindă. Așa va arăta în noaptea nunții când va oferi soțului floarea tinereții sale. Bineînțeles că, chiloțeii, se întorc în lada de zestre înainte de a pune capul pe pernă. Cămașa de noapte lungă până la glezne o apără suficient. De muște! De astă dată, rumegând plăcutele amintiri, a fugit goală pușcă să facă un duș spre a mai încerca o dată colivia. Drumul s-a
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
mai mare bun la carte de la care a „furat” începuturile scrisului și al aritmeticii. Acum avea 8 clase cu diplomă de absolvire și chiar câteva coronițe primite cândva. Coronițele culegeau praful din mica ei bibliotecă foarte des vizitată Frumușică, cu zestre corespunzătoare, era floarea cea mai râvnită de toți flăcăi. Dar nu ajungea oricare la nasul ei. Nu că ar fi mândră cu ifose. Din contră, vânjoasă putând doborî ursul și deosebit de băiețoasă nicidecum nu o puteai considera sfioasa fată de
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
al domnului Constantin Toni Dârțu, președintele Ligi Scriitorilor Români, filiala Iași-Moldova, care cu dăruire, pasiune, competență și iubire de oameni, a “ construit “ această mare enciclopedie care, în condițiile fenomenului de globalizare și de intrare în Europa ,a devenit “lada de zestre “ a spiritualități românești. În acest context doresc domnului Constantin Toni Dârțu, sănătate, putere de muncă, pentru a continua această mare enciclopedie a spiritualității românești, prima de acest gen din domeniul privat, în timp ce institute de stat plătite cu bani mulți din
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR ÎN PRAG DE ANIVERSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354338_a_355667]
-
acceptat să se ocupe de aprovizionarea și organizarea magazinului alimentar din comuna C... Magazinul era patronat de Dana, ajutată de tatăl lui Gabriel cât timp acesta a fost în armată. Se afla în casa pe care Dana o primise ca zestre de la părinții ei. Afacerea mergea ca pe roate. Aveau profit anual mai mult decât se așteptau și, treptat, au început să uite de visele pe care le aveau în adolescență și pe care nu au reușit să le îndeplinească. Gabriel
CHEMAREA DESTINULUI (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354391_a_355720]
-
o dată bucuria de a fi români adevărați!! Am fost la sat, la bunici pășind în micuța sală socială a bisericii, care prin dragostea iubitorilor de folclor ai comunității noastre s-a tranformat într-un colțișor din România. O lada de zestre, un fuior de lâna, un podeț și o fântână, multe costume populare și o infinită dragoste pentru tot ce e românesc ne-au făcut să ne simțim în acest muzeu “ca acasă”. Sincere felicitări tuturor care au gândit și realizat
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
A strâns în acest Tezaur numai pepite. Le-a dăruit României. O dată cu timpul său, cu energia, cu dragostea, cu talentul, cu sănătatea ei. Cu toate fibrele ființei, cu toate celulele viului. A pus pe primul loc dragostea pentru folclor, pe zestrea culturală tradițională a românilor. Chiar și înaintea propriei vieți. Chiar și înaintea familiei, știind că fără jertfe, nici o construcție nu ajunge la vârf, ci se năruie. O asemenea emulație artistică, generată de emisiunea cea mai îndrăgită a românilor, încă de la
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după aceasta, nu! Odată pentru că Mariana Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni în superbitate - această zestre pe care pasămite unele care vorbesc să se audă și cu ochii numai flacără, pe când ai Marianei Anghel par numai pleoape, de sfioși, cred că o au! Dar, nu! Unele cred, Mariana Anghel o arată: este educată, se comportă fin
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
încredere în oameni, așa cum a învățat acasă, în familia ei de ardeleni, așa cum a pornit în lume. A poposit în casele bătrânești așteptând, căutând nu numai cântece vechi, dar și alese piese de port uitate de mult în lăzile de zestre.”. Iat-o pe Mariana Anghel oglindită în memoriale însemnări care aparțin etnomuzicologului Marioara Murărescu. Cu atât mai mult, Mariana Anghel atrage atenția și dobândește o adorație meritată a celor care, întâlnind-o și ascultând-o cuceresc de la timp uitarea de
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]