1,020,164 matches
-
nu mai vorbim despre capacitatea primăriilor din orașele mici sau din comune de a căuta soluții inteligente pentru ca un om în pragul resemnării să încerce să demareze un proiect." Editorialul lui Nistorescu ar merita urmat de o campanie în Evenimentul zilei pe această temă. Dar poate că și alte ziare, care se plîng că nu-și prea găsesc cumpărători în rîndul tinerilor, s-ar putea ocupa serios de dificultățile pe care le întîmpină aceștia în România. Măcar astfel tinerii care vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
politică a Ciprului. Vor supraviețui ambițiile tânărului Stylianou în noile condiții? Răspunsul vine în altă carte, a altui autor, dar cu personaje din aceeași serie. Devoratoarea iubire de patrie a lui P.F.K. este un roman din categoria "lumea într-o zi" (sau, mai bine zis, "un roman de o noapte"): se cunoaște că autorul Panos Ioannidis are școala de ziaristică și abilitatea simbolului individual, ori aceea a abordării simbolurilor în sistem de parabolă. Limbajul jurnalistic dă credibilitate de reportaj, perdeaua de
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
care și-a trăit traiul și ne-a mâncat nervii înseamnă nu doar lipsă de realism ci și prostesc orgoliu. Aceiași oameni care vor să intre în Europa aducând elogii deșănțate mareșalului-criminal Antonescu fac apoplexie la gândul că va sosi ziua în care leul fără zimți și fără dinți va deveni piesă de muzeu. Sunt sigur că aceleași personaje văd în inevitabila renunțare la moneda autohtonă încă un complot al iudeo-masoneriei, încă o încercare de a distruge delicata ființă națională. Să
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
negociau tot felul de activități drage românului, de la partidele de sex la șpaga dată la primărie, de la coruperea judecătorilor și-a polițailor la împrumuturile cu dobândă, de la plata vizelor false la angajarea "recuperatorilor" și-a ucigașilor a fost, ani de zile, marca. Nu-mi pun nici o speranță că mai-marii țării vor face, de bunăvoie și nesiliți de nimeni, un astfel de pas. între altele, pentru că s-ar vedea adevăratul nivel de viață al cetățeanului. Una e să spui că ești plătit
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
liric" ("se cuvine să redăm poeziei misterul prin filiera scientistă"), termeni strict medicali sau din fizică invadează spațiul poeziei. Folosirea lor nu îi dăunează, ba dimpotrivă, resuscită, într-o blîndă ironie, temele tocite: "sufletul meu pierde teren, în fața ta pe zi ce trece,/ Sufletul meu ruginește, se pierde-n aer deflogisticat,/ Nevăzut și sofisticat", "legați pentru vecie între noi eram, ca radius și ulna,/ Ca o sulfamidă cu hemoglobina în methemoglobină, un șuvoi de eritropoetină/ Pentru celula medulară primitivă și captivă
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
ro) - deși circulă mai departe și în forme serioase, în discursul indignat și agramat (scrisoare de la un cititor: "Vă rog frumos să-mi scrieți de ce I. și V. a vîndut FLOTA și poporul nu ia nici o acțiune împotriva lor?" - Evenimentul zilei 352, 1993, 2) sau în cel patetic: "Ziar dedicat poporului român" (subtitlul Jurnalului Național). Folosirea ironică e de obicei semnalată de contrastul cu situația sau cu contextul lingvistic, ori de recurența clișeelor. în orice caz, există îmbinări destul de specializate pentru
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
vreme nu mă mai întîlnisem cu Profesorul Lorenzo Renzi de la Padova, cu care aveam discuții peripatetice "reacționare" în anii '60, cînd el se afla la București pentru studii doctorale în romanistică; nici pe Virgil Nemoianu, venit la Cluj pentru două zile pentru o conferință, nu-l mai văzusem de ani de zile, de la ultima mea călătorie la Washington; iar pe Leon Volovici, l-am întîlnit întîmplător și "natural" în holul hotelului universitar de la Cluj după ce nu-l mai văzusem din 1997
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
cu care aveam discuții peripatetice "reacționare" în anii '60, cînd el se afla la București pentru studii doctorale în romanistică; nici pe Virgil Nemoianu, venit la Cluj pentru două zile pentru o conferință, nu-l mai văzusem de ani de zile, de la ultima mea călătorie la Washington; iar pe Leon Volovici, l-am întîlnit întîmplător și "natural" în holul hotelului universitar de la Cluj după ce nu-l mai văzusem din 1997, de la Ierusalim... Apoi, la București, alte coincidențe interesante, Victor Ivanovici, fostul
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
sterilă fertilitate paradoxală: "Părul tău rostogolindu-se din unica armonie./ Să ajung la freamăt, ultim fetus/ Al spiței adevărate, fecunditate angelică" (ibidem). O anume elasticitate intervine în sfera relațiilor eului cu sensibilul, care uneori e părăsit în zona transverbală ("Aceste zile au rămas singure/ Fără dorința unui cuvînt" - Toamnă), alteori seacă, afectînd subiectul în emoția și corporalitatea sa ("Copacii, mîinile care au mîngîiat/ În urmă secînd" - ibidem), alteori potențează o solitudine glorioasă a subiectului, prin-tr-o cosmică celebrare: "Și vreau să rămîn
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
ce l-am primit/ Acum, atîta mîhnire în somn dată mie./ Să văd primăvara, mugur destăinuit/ Oricui peste lucruri?/ Ce poate să fie? De nu mai pot fi/ Asemeni copacului, din nou să dau cuiburi/ Smeritelor păsări întoarse într-o zi./ Uscat e lemnul în care dorm./ Sevele pămîntului urcă fără să atingă/ Sufletul cărnii mele" (Sufletul cărnii mele). Lumile se despart aparent, înfiorate de o nostalgie în care nu putem citi decît inexorabila lor comuniune. Pe urmele romanticilor, suprarealiștii vorbeau
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
loc și printr-o suspendare a stratului moral, prin reflectarea unei inocențe genuine a materiei în sine, care are funcția unei ironii obiective, deci inocente la rîndu-i, la adresa umanului tendențios prin configurarea conștiinței: "Muzică sacramentală, mortar, pe corpul meu/ Suprapun zilele./ Ploaia șchiopătînd pune la încercare verdele/ Care în zăpadă își arată caninii puri./ Această dorință de slăbiciune/ Mă atrage ca matricea ta./ Zi și noapte de absență,/ Membrele-mi sînt sfărîmate în arome./ Îmi sprijin sîngele la băutura ta,/ Străin
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
deci inocente la rîndu-i, la adresa umanului tendențios prin configurarea conștiinței: "Muzică sacramentală, mortar, pe corpul meu/ Suprapun zilele./ Ploaia șchiopătînd pune la încercare verdele/ Care în zăpadă își arată caninii puri./ Această dorință de slăbiciune/ Mă atrage ca matricea ta./ Zi și noapte de absență,/ Membrele-mi sînt sfărîmate în arome./ Îmi sprijin sîngele la băutura ta,/ Străin ca florile/ Ce nu știu ale suferinței/ Zdrențe îngrozitoare" (Fără suferință de viață șvariantăț). Provocată prin extrapolarea "senzațiilor elective" ale eului, materia însuflețită
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
mistic, al cărui spirit se leapădă cu oroare de carne, poetul nostru își înalță carnea la rangul spiritului. De ce n-aș aștepta, se interoga Antré Breton, de la indiciile visului mai mult decît aștept de la un grad de conștiință cu fiecare zi mai ridicat?". Unei asemenea conștiințe eretice care este visul, Miron Kiropol îi dedică nu doar "rătăcirea" sa ("Rătăceai, în vis, departe,/ În lovirea vîslei sparte./ Lacrimi adăstau în port -/ Raci și pești cu ochiul mort" - Ulisse), ci și fixarea în
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
ar zice același Breton, cu o "rigoare meritorie", dar și "scut" împotriva vieții, mirobolantă orbire ocrotitoare: "Limpezi cîntăreți/ Ai celor dintîi lucruri,/ Cine printre voi e mai puternic/ Pe pieptul lui să mă culc,/ Viața să-mi acopere cu scutul?/ Zilele au această frumusețe/ Pe care nu pot să o uit/ În nici un fel, au iarba/ Din vis abia dezmorțindu-se" (Această frumusețe...). Înaintarea în viziune a lui Miron Kiropol pare a echivala cu o dematerializare, id est cu o stare
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
mai departe numele". Un tablou real al atitudinilor critice ar fi trebuit să cuprindă această cronică, dacă am fi vrut să avem cît de cît o imagine adevărată a contradicțiilor iscate în jurul acestui poet important. De asemenea, o aducere la zi ar fi fost și ea binevenită. În 1999, a apărut la Craiova cartea unui tînăr universitar, Gabriel Coșoveanu, la origine teză de doctorat, o carte despre Geo Dumitrescu și generația războiului. Se scrie în continuare despre marii noștri poeți, se
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
ROMÂNIA LIBERĂ, n-au dat credit versiunii oficiale, potrivit căreia procurorul Panait, 29 de ani (cunoscut ca un om echilibrat și care invitase pe cineva acasă cu cîteva ore înainte de a muri), s-ar fi sinucis. În editorialul din EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu nu pune la îndoială sinuciderea tînărului procuror, în schimb aduce grave acuzații, de culpă morală, premierului Năstase și altor personalități: "Pot Adrian Năstase, Rodica Stănoiu, Joița Tănase, Ovidius Păun, Alexandru Fîciu, Ilie Picioruș și toți cei implicați în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
s-au pus pe treabă. L-au neutralizat pe Cristian Panait, suficient de inteligent și corect ca să înțeleagă la ce este folosit." * Cităm și un titlu din JURNALUL NAȚIONAL: " Procurorul a fost înmormîntat, dar motivul sinuciderii nu este lămurit. În ziua morții suspecte, Cristi Panait s-ar fi certat la cuțite cu șefii lui de la Parchet" * "Epoca Iliescu a început cu un pact cu poliția politică și se va termina cu denunțarea sa unilaterală" e de părere Dan Pavel în ZIUA
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
ziua morții suspecte, Cristi Panait s-ar fi certat la cuțite cu șefii lui de la Parchet" * "Epoca Iliescu a început cu un pact cu poliția politică și se va termina cu denunțarea sa unilaterală" e de părere Dan Pavel în ZIUA. Analistul consideră că, pentru intrarea României în NATO, actuala putere va rupe pactul cu foștii securiști, gest la care regimul Constantinescu nu s-a încumetat. Cînd se va întîmpla acest lucru, Cronicarul va reaminti previziunile lui Dan Pavel, deocamdată își
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
Manolescu Cu una sau două excepții, a trecut fără comentariile de cuviință un eveniment de o mare gravitate, căruia nu-i găsesc precedent după 1989: acordarea Premiilor Naționale "I.L. Caragiale". Premii pentru teatru, firește. Înființate anul acesta. Dublîndu-le, cu patru zile mai devreme, pe cele ale asociației de breaslă, UNITER. Mulți ar fi tentați să spună: la urma urmelor, ce este rău în faptul că avem mai multe premii și, încă, acordate de Ministerul Culturii și Cultelor într-un cuantum destul de
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
panou de afișaj al teatrului pe care l-am supărat, alături de tăieturi din publicațiile favorabile spectacolului, se poate vedea, din luna octombrie încoace, încercuită cu un roșu pedepsitor, cronica din România literară, ca excepție de la regula corului de lăudători; din ziua apariției cronicii, nimeni de la revista noastră, n-a mai primit invitație la vreo premieră, nici revista nu se mai află în standul de presă.) Vechi deprinderi de activiști îi împing pe unii conducători de teatre sau administratori culturali la astfel
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
entuziasm de papagali, ca pentru o țară de cretini. (De pildă, la festivalul de la Cannes nu există nici nominalizări și nici premiu pentru machiaj!). Pentru că numai pentru o țară de cretini se poate să consideri cea mai atractivă știre a zilei faptul că acest machior declară că i-a căzut cu tronc, "în timpul ședinței", o tînără drăguță, dra Babalîc, cu care a hotărît pe loc să se și însoare, peste un an-doi!... Mă gîndesc, fără să vreau, cu un gust amar
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
Viorica Bucur În urmă cu un an, relatând despre ediția a 36-a a Zilelor Cinematografice de la Solothurn, arătam că totul funcționează aici cu precizia unui ceasornic elvețian, dar conform unui tipic cam monoton prin repetare. Iată, însă, că ajuns în al 37-lea an de existență, "conservatorul" Solothurn a ales... schimbarea. "Zilele... au rămas
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
-a a Zilelor Cinematografice de la Solothurn, arătam că totul funcționează aici cu precizia unui ceasornic elvețian, dar conform unui tipic cam monoton prin repetare. Iată, însă, că ajuns în al 37-lea an de existență, "conservatorul" Solothurn a ales... schimbarea. "Zilele... au rămas fidele Solothurn-ului, dar pentru asta au trebuit să ...se miște", arăta Ivo Kummer, directorul festivalului, făcând aluzie la faptul că, începând cu aprilie trecut, s-au purtat aprinse discuții în jurul "incapacității" (săli de cinema și hoteluri) liniștitului și
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
hoteluri) liniștitului și pitorescului orășel de pe malurile Aar-ului de a mai fi gazda acestei manifestări cinematografice, precum și a candidaturii unor orașe de mare tradiție culturală ca Lucerna și Berna pentru acest mult râvnit statut. Așa se face că, anul acesta, Zilele cinematografice - numite acum, pur și simplu, Zilele de la Solothurn - au căpătat o nouă identitate vizuală (vizibilă, mai ales, noaptea datorită afișajelor și marcajelor luminoase), și-au sporit locurile de desfășurare (un fost manej a devenit o sală de cinema de
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
Aar-ului de a mai fi gazda acestei manifestări cinematografice, precum și a candidaturii unor orașe de mare tradiție culturală ca Lucerna și Berna pentru acest mult râvnit statut. Așa se face că, anul acesta, Zilele cinematografice - numite acum, pur și simplu, Zilele de la Solothurn - au căpătat o nouă identitate vizuală (vizibilă, mai ales, noaptea datorită afișajelor și marcajelor luminoase), și-au sporit locurile de desfășurare (un fost manej a devenit o sală de cinema de 900 de locuri, clădirea unui vechi abator
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]