3,039 matches
-
Articolele Autorului Moșuțu și muroii - Tradiții ardelene de primăvară- Bogata de Jos-sat din inima Ardealului Era în primăvara caldă cusută cu frunze până pe muchie . Vremea cimpoaielor trecuse demult , și pădurea înverzise de o bună bucata de vreme pe aripa timpului , zugrăvindu-ne ochii rămași în priviri cu mieii și oile pe care le pășteam pe Valea Târgului , unde uneori printre prunii ce creșteau pe acolo găseam bureți atât de gingași și de buni , pe care îi culegeam îndată în farmecul acela
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
mine și ochii ei priveau într-ai mei... hipnotici, mari , roșii ca focul. Avea un aspect spectral cu fața sa tânără, însă extrem de palidă că părea de ceară, o față ca de mort cu o expresie de tristețe de gheață, zugrăvită pe ea. Coborî lin, plutind și se opri dincolo de ușa unde eu încremenisem ca sub forța hipnozei, cu nasul lipit și mâinile amândouă sprijinite de geam, cu palmele deschise. Își lipi de geam palmele-i descărnate, cu gheare ca de
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
cunoștințele de până atunci. Atunci se ivise și Lică, administratorul, ținând să-l anunțe pe Valentin că a doua zi, la cea dinâi oră, era convocat la Consiliul Popular, fiindcă fusese reclamat de doctorul Pătrașcu, șeful dispensarului local, că nu zugrăvise în toamna aceea integral sălile de clasă, cum se angajase prin planul de igienizare, sesizare pe care, doctorul nu făcuse niciun secret din asta, o depusese în scris la Sanepidul-ul județean, precum și la alte organe abilitate cu cercetarea cazului
OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]
-
găsești materialul, modelul, croiala și croitorul, iar tu să porți la final haina care să îți dea acea stare de bine unică, de neuitat, repetabilă... Știu că structura mea umană cere trăire muzicală permanentă.” Acesta-i maestrul Iosif Ion Prunner, zugrăvit de autoarea cărții biografice de excepție, „Iosif Ion Prunner. Trei generații la Ateneul Român”, Oana Georgescu, într-un tablou afectiv din care fac parte trei generații de artiști muzicieni universali ai familiei sale! Editura ALLFA, parte a Grupului editorial ALL
IOSIF ION PRUNNER. TREI GENERAŢII LA ATENEUL ROMÂN” APARIŢIE LIVREASĂ BIOGRAFICĂ, A OANEI GEORGESCU, LA EDITURA „ALL” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379822_a_381151]
-
ca în povești. Și-ți voi plăti toată truda la sfârșit, când totul va fi gata. Te învoiești? - Cum să nu!... Sunt cât se poate de bucuros de norocul care a dat peste mine!... - Așa, deci, ne-am învoit! Îmi zugrăvești tot palatul, apoi plătesc toată lucrarea ta și pleci om bogat de la mine! Fără prea multă vorbă Nerun se și apucă de lucru. Lucra din zori ți până se lăsa noaptea. Zugrăvi cu peisaje minunate saloanele de la intrare. Realiză și
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
peste mine!... - Așa, deci, ne-am învoit! Îmi zugrăvești tot palatul, apoi plătesc toată lucrarea ta și pleci om bogat de la mine! Fără prea multă vorbă Nerun se și apucă de lucru. Lucra din zori ți până se lăsa noaptea. Zugrăvi cu peisaje minunate saloanele de la intrare. Realiză și tablouri minunate pentru fiecare cameră, luate la rând. Saloanele cele mai mari le lăsă pentru zugrăvit la sfârșit, ca să aibă timp să-și imagineze cele mai frumoase scene. La început lucra cu
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
cât să îmbrac un regiment! Am apoi foarte multe roșii. „Iubita mea, în roșu și negru!”mă alinta deseori ex. Apoi, verde...muuult verde! Uni sau dominant, în diverse combinații. Acum doi ani mă apucase mania verdelui, de mi-am zugrăvit holul mare, bucătăria și dormitorul în nuanțe de verde. Anul ăsta mă sună zugravul și mă întreabă glumeț, dacă, de Paște, nu vreau altă culoare, că el timp are. Norocul lui e că aveam un amic ce tocmai căuta un
ALBUMUL DE HAINE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379991_a_381320]
-
Fiecare suflet e o ușă ținută deschisă între intrarea și ieșirea din lume, prin care trece glonțul vieții. Sufletele mari scufundă în ele ninsori de trăiri din care rămân mărturii. Pe aceste suflete le recheamă Iuliana Marciuc și împreună cu ele zugrăvește tablouri de viață, ca pilde ale celor ce n-au avut drumul destinului nici neted, nici neprimejdios, nici liber de obstacole! Cum, așadar, să nu inspire astfel de oameni puternici pe scriitoarea Oana Georgescu, însăși așa ca ei, având o
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
basarabeni i-a cucerit. Din păcate media românească nu a ilustrat-o nici suficient pe cât a meritat-o, nici în coloristica ce i-ar reda măcar o parte din adevărata ei strălucire. Întreaga media românească de aici și de peste Prut zugrăvește tablouri monumentale în care unii artiști, cum ar fi Lucreția Ciobanu sunt reprezentați pasager ai marelui univers în care mișună figuri proeminente și permanente întocmite, nu distinse prin lumina propriului har! Nu știu de ce trece cultura românească prin această prigoană
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
marea omogenitate a poeziei. Bacovia scrie în același mod versurile, ritmic, original, impresionant. Poezia lui este lucrată ca într-un laborator, după o rețetă proprie. Obsesiv și pasional apare târgul provincial, orașul său de baștină, Bacăul, a cărui imagine o zugrăvește continuu, în diverse ipostaze, ca un pictor neiertător al realului. Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880-1961) a remarcat mulțimea detaliilor a ,,locurilor unde nu se întâmplă nimic”, dar care folosesc ca „mijloc de obiectivare și de sugestie a stărilor lăuntrice în strictă
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
Părintele Vicar Administrativ al Arhiepiscopiei Timișoarei și Paroh al Bisericii “Nașterea Maicii Domnului” Timișoara Iosefin - Dr. Ionel Popescu se bucură de binecuvântarea și cuvântul călduros al ÎPS Părinte Ioan Selejan - Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, potrivit căruia „Autorul acestei lucrări zugrăvește, prin cuvânt, catapeteasmă de icoane vii alături de care a crescut, slujind lui Dumnezeu și semenilor săi... Aceste icoane i-au descoperit Părintelui Ionel Popescu tainele credinței și sfintele învățăturii ale Bisericii noastre strămoșești, precum iubirea de neam și țară. Icoanele
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
vii i-au mărturisit autorului, încă din fragedă pruncie, cât de bun este Dumnezeu și cât de duclce este suferința pentru Hristos. Prin scrierea sa, Părintele Dr. Ionel Popescu aprinde câte o candela în fața fiecărei icoane vii pe care a zugrăvit-o cu multă evlavie și respect, lăsând astfel spre cinstire și celor de azi și celor de mâine această catapeteasmă de icoane ortodoxă românești” (pp. 5 - 6). Altfel spus, cartea Părintelui Dr. Ionel Popescu, „Icoane vii ale spiritualității românești”, nu
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
mai mult/ decât valurile mării./ poezia este mai frumoasă/ decât închipuirea inimilor noastre./ poezia vorbește mai mult/ decât vorbesc oamenii;/ poezia dorește mai mult/ decât tot ce este firesc;/ de viață/ de dragoste/ de virtute” (Biruința poeziei). Însemnătatea poeziei este zugrăvită sugestiv și cu nemăsurată profunzime pentru a sublinia grandoarea acestei frumuseți literare care învinge timpul și cunoaște absolutul. Iata cum acuarela lirică descrie universul său lăuntric, accentuând emoția ce o străbate pe poetă cufundată în amurgul unor vise și doruri
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
lotca, rătăcită-n stuful/ al bătrânului pescar,/ din domeniul fără margini/ și al dragostei hotar./ frumoasă și sfântă natură,/ de tine, sufletu-mi este legat./ ascultând a ta menire, sublimând a ta culoare/ in pictura te-am fixat.” (Cântec) Poeta zugrăvește în versurile sale și un crepuscul tulburător, nuanțând sentimente și gânduri care rup tăcerea înserării într-un spectacol de culoare și emoție: “ soarele roșu/ reflectă bolnav/ superbul curcubeu/ de fiece dată-n lac,/ sfârșit de spectacol.../ în fiecare zi aceeași
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
înveșmântat în soare, pământul care-și tremură balada, răsăritul, strigătul de păsări, geamătul de piatră, flori și iarbă și parfum de salcâm, toate mângâie și dezmiardă universul lăuntric al poetei care strălucește sfințit de iubire. Iată cât de sugestiv își zugrăvește descrierea, lăsând natura să grăiască în cea mai senină manieră: “sunt Dunărea/ cu lacrima albastră/ și Bărăganul,/ îngălbenit de soare./ sunt vântul adiat/ al florii din fereastră,/ balada pământului/ cântată pe-nserare!/ sunt răsăritul spulberat/ din delta stufului;/ și strigătul
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
români, și rudari au rămas minunați de raptul ăsta! Ce flăcău strașnic se povestea c-ar fi fost Culai. Măreț la trup, zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o gură zugrăvită de buze roșii de parcă ar fi degustat doar afine și merișor... Iar părul, da, părul era corbiu și des; îl purta retezat până-n umeri și-l flutura în bătaia vântului în străluciri albăstrii. Vorba îi era dulce ca mierea, nimeni
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
copilul din familii needucate e aidoma familiei biologice, chiar dacă nu a fost crescut de aceștia. Cu alte cuvinte de omul urât și de omul ce se trage dintr-un neam prost să te ferești. - Să înțeleg că frumusețea sufletului este zugrăvită pe chipul fiecăruia, iar familia spune totul despre cine ești. - Da. Oamenii buni au chipul frumos și luminos, provin din familii bune, sunt educați. Referință Bibliografică: Conflicte - volum in lucru, fragmente / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
mare trecere pentru că se prezintă liber, uitând că limba română are o gramatică aproape perfectă, care permite să înțelegi acțiunea petrecută în timp și spațiu, exact atunci când și cum este exprimată, care poate evoca cele mai lăuntrice trăiri și care zugrăvește tablouri de vis, având subiecte sensibile preluate din orice mediu. Mare parte dintre aceștia, parcă în dispreț față de cititor, uită că limba noastră a fost folosită de când lumea și pământul pe aceste meleaguri strămoșești și că folosește o punctuație foarte
REVISTE – IMPACT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380225_a_381554]
-
Și să muște fără milă negura putreziciunii, Să-și împlânte pân' la os dintele cel crud, de lapte, Să-mi strivească și să-nvie carnea moartă pe jumate... Regele Tăcut În Cetatea mea de lemn, alipită-n colț cu smoală, Zugrăvită-n mare grabă doar în pete de cerneală, Eu sunt Regele Tăcut, fără vremuri, fără neam, Fără sceptru, fără spadă, mort cu ochi de porțelan , Și cu pieptul din alămuri, fără milă răcluit, În care-au bătut, ca-n stâncă
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
pleacăSpre alt țărm,spre alt popasCăci soarele de prinde glasCu raze calde te-mbracă.... XIII. IUBIREA, O-MPĂRȚIM LA DOI, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015. Noaptea cu penel de pâsla, Doar speranțe-mi zugrăvise. Ca să trec în lumi de vise Am facut din tine vâsla. Ca de-atîta dor de viață Am citit ce nu am scris Semn închis, deschis în vis Într-un ochi de dimineață. Drept zălog de dor alegru Sorb cu palmele
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Cum o boare trecătoare Se săruta cu-altă boare Căutându-se mereu. Strâns uniți într-un destin Acum suntem amândoi Și-mpărțim iubirea-n doi Că ne iubim adulterin. Citește mai mult Noaptea cu penel de pâsla,Doar speranțe-mi zugrăvise.Ca să trec în lumi de viseAm făcut din tine vâslă.Că de-atîta dor de viațăAm citit ce nu am scrisSemn închis, deschis în visîntr-un ochi de dimineață.Drept zălog de dor alegruSorb cu palmele căușDin odihnă ta de pluș.Doar
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
imperiul încă n-a murit Vulturul bicefal încă mai zboară sub soarele de aramă. Bizanț.... Hlamida imperială flutură nevăzut peste ziduri Luarea aminte a unui colos Un vis prefăcut aievea-n cupole boltite Acolo unde mozaicul și fresca l-au zugrăvit pe Hristos. Hagia Sofia! Sfânta Înțelepciune a Lui Dumnezeu Umeri de piatră încremeniți pururi peste orașul lui Constantin, Coloane de porfir sprijinind arce sub Pantocrator Și lumina trecând prin ferestre, plăsmuind serafimi. Peste marmure, ecouri de pași încă se-aud
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
destramăPeste Bosfor, acolo unde imperiul încă n-a muritVulturul bicefal încă mai zboară sub soarele de aramă.Bizanț.... Hlamida imperială flutură nevăzut peste ziduriLuarea aminte a unui colosUn vis prefăcut aievea-n cupole boltiteAcolo unde mozaicul și fresca l-au zugrăvit pe Hristos.Hagia Sofia! Sfânta Înțelepciune a Lui DumnezeuUmeri de piatră încremeniți pururi peste orașul lui Constantin,Coloane de porfir sprijinind arce sub Pantocratorși lumina trecând prin ferestre, plăsmuind serafimi.Peste marmure, ecouri de pași încă se-aud, apăsați Patriarhi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
care, sinergic fiind înfăptuită prin credință și har trebuie să se reflecte în Elita spirituală a unui Neam spre a-i da sau reda, demnitatea aristocrat-naționalistă, conștiința sensului divin, continuitatea mesianică, vocația și dimensiunea sa mistică, înnoitoare, mântuitoare. Așa cum credința zugrăvește icoana sufletului creștin, la fel cultura spirituală a unui Neam, zugrăvește sufletul unui geniu religios, ales, surprins în aura rugăciunii, în nimbul frumuseții angelice, în candela adevărului revelat, în amvonul binelui dăruit al azurului serafic, declanșând sublimul divin, în încercarea
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
reflecte în Elita spirituală a unui Neam spre a-i da sau reda, demnitatea aristocrat-naționalistă, conștiința sensului divin, continuitatea mesianică, vocația și dimensiunea sa mistică, înnoitoare, mântuitoare. Așa cum credința zugrăvește icoana sufletului creștin, la fel cultura spirituală a unui Neam, zugrăvește sufletul unui geniu religios, ales, surprins în aura rugăciunii, în nimbul frumuseții angelice, în candela adevărului revelat, în amvonul binelui dăruit al azurului serafic, declanșând sublimul divin, în încercarea de a idealiza și de a investi sacru, FEMEIA, ca paradigmă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]