5,341 matches
-
ecou conceptu-lui de potențializare al lui Lupasco. În opinia mea, formalismul general axiomatic dezvoltat de Lupasco în Principiul antagonismului și logica energiei constituie însăși osatura logicii cuantice. BOHR, LUPASCO ȘI TERȚUL INCLUS Originalitatea abordării lui Lupasco este și mai bine pusă în evidență cînd o comparăm cu cea a lui Bohr: "...este extrem de important să recunoaștem că, oricît de mult ar depăși fenomenele capacitatea explicațiilor fizicii clasice, descrierea tuturor rezultatelor experienței tre-buie să fie exprimată în termeni clasici. Motivul e simplu: prin cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o stare în același timp de egală potențializare și de egală actualizare a unuia în raport cu celălalt..."24. Realitatea posedă deci, după Lupasco, o structură ternară. În analiza științifică a unui sistem fizic, biologic, sociologic sau psihic, trebuie să căutăm să punem în evidență anti-sistemul său, sistemul său contradictoriu (iar știința e plină de tot felul de "anti-sisteme"). Dar e necesară o muncă mult mai delicată pentru punerea în evidență a acestui al treilea termen evanescent, care se află în starea T de echilibru
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să triumfe. S-a putut demonstra că materia este făcută din molecule, că moleculele sunt făcute din atomi, au putut fi sparți atomii, a putut fi spart nucleul atomic, punîndu-se în evidență particulele sale constitutive și s-au putut chiar pune în evidență (indirect) quarcii. Vom putea, oare, vedea într-o zi, în telescoapele noastre, vreo supercoardă fosilă a Big-Bang-ului ? Conceptul de constituent ultim al materiei este un concept asimptotic, un concept-limită. Democrația dimensională 44 a teoriei M nu este compatibilă cu acest
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mine. EROAREA LOGICĂ ȘI EPISTEMOLOGICĂ A LUI UMBERTO ECO La un nivel de realitate bine determinat (să spunem NR0), este valabilă logica clasică. Îndeosebi principiul de identitate (A = A) este adevărat la acest nivel. Influența unui alt nivel de realitate, pusă în evidență de teoria și experiența științifice, se manifestă, la nivelul considerat, prin fenomene contradictorii reciproc ex-cluzive. Două niveluri adiacente sunt legate de logica terțului inclus, în sensul că starea T prezentă la un anumit nivel este legată de un cuplu de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
schimb existența însăși a unei teorii a sincronicității e departe de a fi evidentă. Această situație cumva paradoxală este bine ilustrată de amploarea dezbaterii între Jung și Pauli privind înțelegerea sincronicității, dezbatere bine rezumată de Laurikainen 26. Miezul dezbaterii este pus în evidență într-o scrisoare adresată de Pauli lui Fierz pe 26 noiembrie 1949: "Al doilea subiect al scrisorii dvs., referitor la punctul de vedere al lui Jung asupra "sincronicității" etc., este mai dificil. Cînd i-am făcut o vizită la sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fondată pe principiul non-contradicției. Dali o știa foarte bine cînd spunea: "Autoritatea nu se va putea abține să nu fie oficial recunoscută după trepanația micului principiu al non-contra-dicției... "30 Confuzia era importantă: logica lui Lupasco este non-contradictorie, dar ea pune în evidență contradicțiile întîlnite în lectura fenomenelor, atunci cînd este utilizată logica clasică. În schimb, artiștii, care sunt practicieni ai contradicției, au primit cu entuziasm lucrările lui Lupasco. Acesta a fost încîntat și și-a multiplicat scrierile despre artă și artiști. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cel mai complex devin la fel de probabile [...] Atunci cînd logica își permite toate libertățile, raportul cauzal face și el la fel. [...] În cazul extrem, Ionesco imaginează o logică fictivă care structurează lumea într-un mod ciudat"12. Dar cel care a pus în evidență cu o mare pertinență influența operei lupasciene asupra teatrului lui Ionesco este marele teoretician american al literaturii și artei Wylie Sypher, în cartea sa Loss of the Self (Pierderea Sinelui)13. Wylie Sypher ne spune fără nici o ambiguitate: "[...] Ionesco elimină
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
tehnică" dominantă astăzi, firească dată fiind situația noastră culturală: interpretarea reconstrucției filosofice din perspectiva unui concept, a unei idei sau concepții etc. semnificative într-un spațiu mai larg, cel al filosofiei europene ("universale", s-ar putea spune), pentru a fi pusă în evidență poziția filosofiei interpretate în orizontul filosofiei actuale. Într-un fel, cartea de față este proiectată după această tehnică, ceea ce îi aduce un spor în a oferi un material de cercetare pentru cei care se ocupă și se vor ocupa de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
methodos-ul unei noi "antropologii". Luând seama doar la aceste două motivații, dobândim un temei suficient pentru a miza pe ideea unui rost "teoretic" și "metodologic" însemnat al conceptului finalității în filosofia kantiană. Vom urma mai departe acest fir, adică vom pune în evidență sensurile posibile ale finalității în contextul teleologiei și antropologiei din sistemul kantian al disciplinelor "critice". Pentru aceasta trebuie indicată conjunctura terminologică și filosofică în care finalitatea apare în Critica facultății de judecare și trebuie indicat, de asemenea, locul finalității în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru întemeierea teleologiei (a "criticii facultății de judecare") și, în general, pentru susținerea demersului critic kantian. În Critica facultății de judecare, "locul natural" al conceptului kantian al finalității, întâlnim mai multe sensuri ale acestui concept, toate însă subordonate structurii formale pusă în evidență mai devreme. Aceste sensuri sunt diferite de cele două ipostaze ale finalității despre care a fost vorba în acest studiu, finalitatea practică și finalitatea naturii (prima exprimă modul de a gândi ființa rațională ca scop final al creației întrucât ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Știința despre personalitate va putea preciza din ce în ce mai adecvat fel de fel de structuri personale specifice și condițiile în care ele se constituie, dând seama astfel și de "progres", adică de evoluția energiei personalizate într-o ordine de finalitate; ea poate pune în evidență prezența unor elemente ale vechilor configurații personalizate în altele noi, chiar poate face predicții despre corelații viitoare ale energiei personalizate, toate specifice, particulare, fără a putea însă dovedi vreodată că o anumită structură personală specifică reprezintă ipostaza desăvârșită a personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
carui nume este legat de cercetări ce pornesc de la elasticitate până la dozaj medicinal) a obținut dovezi ce susțin teoria undelor [7, 8]. Astfel, el a efectuat o serie de experimente la Cambridge, Marea Britanie, între 1797 și 1799, în cadrul cărora a pus în evidență modele formate din benzi întunecate și luminoase (modele de interferență sau difracție) și care apar atunci când lumina traversează două aperturi adiacente. A susținut că lumina este polarizată, ceea ce sugerează o anumită direcționalitate a componentelor de undă. În 1865, James Clerk
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
altele, fără să afecteze lizibilitatea marcajului și înscriindu-se în normele aplicative uzuale din industrie. Marcaj pe paleta bază nichel, de tip NIMONIC Imagine SEM a zonei de marcaj obținută prin indentare sferică serială a suprafeței paletei. Imagine SEM ce pune în evidență repetabilitatea morfologiei amprentei realizată prin microdislocări de material. Mărire X 100 Imagine SEM de detaliu pentru amprentă. Nu se observă în zona inferioară a amprentei fisuri. Imagine SEM a secțiunii transversale a amprentei. Cu excepția diverselor depuneri de material, nu apar
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
forma spotului fasciculului laser sau, în cazul inscripționarii mecanice, este de fapt diametrul vârfului de indentare). Pentru obținerea inscripționării paletelor în condiții de scriere uniformă, au fost efectuate anumite corecții de deplasare pe cele două axe Ox-Oy. Rezultatele experimentale au pus în evidență o bună repetitivitate pentru procesul de indentare. Macrografia zonei de indentare laser a unei palete testate la intensități diferite ale fasciculului. Pentru stabilirea domeniului optim de valori ale parametrilor energetici ai procesului de scriere cu fascicul laser, au fost analizate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
produs de către VectorMark (Fig. 4.14), cu puterea maximă de până la 1,7kW și puterea nominală de 1,4kW, cu o frecvență de puls de 1-60kHz și în domeniu infraroșu cu lungimea de undă de 1064 nm. Examinarea inscripționării a pus în evidență următoarele aspecte: adâncimea de inscripționare (respectiv grosimea stratului de aliaj pe care au apărut modificări structurale), ca urmare a baleierii razei laser, crește odată cu mărirea puterii fasciculului, pentru toate cazurile de materiale studiate și toate tipuri de palete (pentru o
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de detecție a aparatului, cu evidențierea oxizilor formați, în principal 137 de Al și de Mg formați - pe hărțile de distribuție pentru elementele identificate în microzona de analiză. În Fig. 5.11 este redat buletinul de analiză EDX cantitativă, ce pune în evidență formarea cu precădere a oxizilor de Mg și Al, amplasați în zonele ce delimitează lateral fasciculul laser. Fig. 5.11. Buletin de analiză EDX cantitativă Fig. 5.12. Analiza de microscopie electronică SEM (pe direcția săgeții) a marcajului nanolaser. Mărire
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
detecție a aparatului cu evidențierea oxizilor. S-a identificat și existența unor silicați de tip silico-calciu și potasiu, ce au impurificat zona la operațiile de debitare a paletei. În Fig. 5.24 este prezentat buletinul de analiză cantitativă EDX. Analiza pune în evidență distribuția elementelor în zona expusă la radiația laser. În zona inscripționată se observă o ușoară pierdere prin evaporare a elementelor constitutive din stratul superficial al paletei și formarea cu precădere a unor oxizi de Al-Fe-Ti. Fig. 5.21. Zona expusă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
al paletei și formarea cu precădere a unor oxizi de Al-Fe-Ti. Fig. 5.21. Zona expusă fasciculului laser și analizată EDX calitativ și cantitativ. Imagine SEI (de electroni secundari).Mărire X 2000 Fig. 5.22. Analiza EDX asociată imaginii SEI pune în evidență hărțile de distribuție pentru Cr și Ni în zona expusă fasciculului și formarea de oxizi Fig. 5.23. Analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser 142 Fig. 5.24. Buletin de analiză
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de fund a marcajului. S-a obținut o secțiune prin marcajul laser pentru a se putea observa mai bine partea inferioară a urmei laser, respectiv a bazei topiturii obținute în urma trecerii fasciculului. Fig. 5.25. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al topiturii (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.26. Pereții laterali și profilul inferior al șanțului realizat de fasciculul laser prin topirea pe o adâncime de cca. 40-50μm. Mărire X 1000 zona 1 EDX ZAF Quantification
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
probabil rezultați din operația de secționare a paletelor. 149 Fig. 5.41. Zona expusă fasciculului laser și analizată EDX calitativ și cantitativ. Imagine SEI (de electroni secundari). Mărire X 2.400 Fig. 5.42. Buletin de analiză cantitativă EDX. Analiza pune în evidență distribuția elementelor în zona expusă la radiația laser. În zona inscripționată se observă o ușoară pierdere prin evaporare a elementelor constitutive din stratul superficial al paletei și existența unei contaminări cu oxizi de sulf și aluminiu, probabil rezultați în urma operației
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
probabil rezultați în urma operației de secționare a paletelor S-a realizat, de asemenea, o secțiune prin marcajul laser, în care se poate vizualiza partea inferioară a urmei laser, respectiv a bazei topiturii. Fig. 5.43. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al marcajului (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.44. Profilul inferior al șanțului realizat de către fasciculul laser prin topirea materialului paletei pe o adâncime de circa 40 50μm. Mărire X 1.000 După textura obținută în urma
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
topit și ulterior solidificat după expunerea la fasciculul laser. Fig. 5.50 conține imaginea SEM de detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare, cu topirea superficială a suprafeței și direcționarea picăturilor pe sensul de deplasare al fasciculului. Fig. 5.51 pune în evidență faptul că, în zona de trecere a fasciculului laser, apare după inscripționare o ușoară oxidare a suprafeței expuse radiației. Fig. 5.50. Imagine SEM de detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare. Mărire X 20.000 Fig. 5.51. Analiza
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
5.54. Microanaliza calitativă EDX ce evidențiază existența unor contaminanți pe zona de inscripționare Pentru vizualizarea zonei de fund a marcajului proba a fost secționată, obținându-se o secțiune prin marcajul laser. Fig. 5.55. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al topiturii (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.56. Profilul inferior al șanțului realizat de către fasciculul laser prin topirea materialului paletei este pe o adâncime de circa 25-30μm. Mărire X 1.000 154 Fig. 5.57
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
se întinde până la circa 70-75 μm. 156 Fig. 5.61. Imagine SEM pentru identificarea dimensională a marcajului realizat cu femtolaserul pe paleta din aliaj de aluminiu. Mărire X 500 Fig. 5.62. Vizualizarea SEM a pereților marcajului realizat cu femtolaserul pune în evidență inclusiv adâncimea pe care s-a realizat topirea aliajului. Mărire X 2.000 Analiza de detaliu a zonei topite indică o topire de adâncime, cu divizare pe zone de topire, urmată de o solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 8.000 157 Detaliile din imaginile de mai sus evidențiază în mod clar structura amorfă de solidificare ultrarapidă realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu dezvoltare pe verticală, a unor depuneri de particule sferoidale solidificate ultrarapid, cu dimensiuni ale diametrului situate între 0,5-2,5 μm. Fig. 5.65. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Mărire X
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]