12,426 matches
-
copil, sunt ignorați și abandonați de societate. Din aceștia, unii ar putea deveni infractori, care să facă imposibilă și viața celorlalți. Ar trebui acordat dreptul omului, din stadiu de copil, tuturor oamenilor. Cu celelalte ființe vii ar trebui procedat după înțelepciunea țăranului, aplicată culturilor sale. a.6. Arderea lumânărilor. Pentru arderea lumânărilor se absoarbe și se consumă oxigen din aerul atmosferic și din arderea lor rezultă oxid și bioxid de carbon și fum (particule de cărbune în suspensie), care se elimină
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
a gata de la părinți și nu au motivația învățăturii. Înainte, circula o expresie: acela este profesor bun, pe care-l depășesc elevii, ca nivel de educație. Este vorba de acel profesor care reușește să transmită elevilor lui, toată învățătura și înțelepciunea lui și în plus, le insuflă elevilor dorința de a continua și de a aprofunda noțiunile primite de la profesor. Acum circulă vorbe cum că s-ar emite (vinde) diplome la elevi (studenți), fără să li se transmită și învățătura (noțiunile
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
moral ar include în domeniul s]u. Antropologul poate face cu ușurinț] greșeală de a omite anumite aspecte culturale sau de a nu recunoaște elemente etice ascunse în ceea ce noi consider]m a fi economie, teologie, politic], drept, etichet] sau înțelepciune popular]. Mai mult decât atât, multe valori și principii sunt distilate și cristalizate sub forma aforismelor, a proverbelor sau chiar a ghicitorilor. În numeroase societ]ți analfabete aceast] cristalizare îmbrac] forme artistice cu formul]ri concise și înțelesuri profunde. Proverbul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre o persoan] sau mai multe dintr-un grup de b]trâni care, datorit] experienței și cunoștințelor rituale, au dreptul de a hoț]rî și de a acționa în numele comunit]ții, respectându-i valorile și principiile și analizând cu înțelepciune circumstanțele faptei. Spre deosebire de cerință justiției britanice de a face public] pedeapsă, pedepsirea relelor în societatea Pitjantjatjara se realizeaz] prin mijloace în care toți au încredere și care nu necesit] validare public]. Judecată și pedeapsă propriu-zise sunt înv]luite în mister
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în viat], în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. Tot ce g]sește mâna ta s] fac], f] cu toat] puterea ta! C]ci în locuința morților în care mergi nu este nici lucrare, nici chibzuial], nici științ], nici înțelepciune.” (Eccl. 9.7-10) Etică lui Qoheleth sugereaz] o abordare a vietii de tipul „tr]ieste clipă!”. Spre deosebire de egipteni, el nu crede în Judecată de Apoi. Viața aceasta este tot ce ni s-a dat. Esență înv]ț]turii sale a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este tot ce ni s-a dat. Esență înv]ț]turii sale a r]mas etica muncii, ins] nu a fost omis] nici semnificația unei vieți responsabile care trebuie tr]it] în veselie. Unele lucruri sunt mai bune decât altele: înțelepciunea este preferat] prostiei, decentă - indecentei, viața - morții, ins], cănd survine moartea, tot ceea ce omul a ales este lipsit de semnificație. Înv]ț]turile evreiești (Pilde) recunosc dou] clase de b]rbați: pe de o parte cei înțelepți care respect] legea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Manu chiar admite c] ar exista diferite dharme în diferite epoci, fapt sugestiv pentru relativitatea eticii (Manu, 1975, I., pp. 81-86). Manu stabilește zece virtuți, si anume mulțumirea, iertarea, st]pânirea de sine, lipsa furiei, neînsușirea, puritatea, controlul senzualit]ții, înțelepciunea, autocunoașterea și adev]rul. Din nou, acestea sunt elemente obișnuite în etică indian]. Scrierile epice și Gita Popularele scrieri epice R³m³yana și Mah³bh³rata exploreaz] prin intermediul anecdotelor și povestirilor emoționante luptele, paradoxurile și dificult]țile care survin în respectarea dharmei, idee
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
el s-a str]duit s] ridice etică indian] dincolo de relevanță să redus] într-o lume modern] și civilizat]. Poate c] Gandhi nu a avut multe de oferit că teoretician etic. Dar se spune c] geniul s]u constă în înțelepciunea să practic], în special în a extrage o idee din practică sau contextul tradițional (de exemplu, postul) și de a o aplică la probleme sau situații contemporane, atât în chestiuni nutriționiste, cât și în cazul unui act de nesupunere civil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
8) concentrare dreapt]. O tr]s]tur] important] a acestei metode o constituie gruparea elementelor în trei diviziuni: elementele de la 3 la 5 reprezint] conduită etic] (sșla); elementele de la 6 la 8, exercițiul mintal (sam³dhi), iar elementele 1 și 2, înțelepciunea (pa66a). Astfel, vorbim de un model de formare moral] alc]tuit din trei p]rți constând în practicarea virtuților și evitarea viciilor, practicarea meditației și dezvoltarea înțelepciunii. Prin intermediul C]r]rii în Opt Trepte omul are posibilitatea de a atinge
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
elementele de la 6 la 8, exercițiul mintal (sam³dhi), iar elementele 1 și 2, înțelepciunea (pa66a). Astfel, vorbim de un model de formare moral] alc]tuit din trei p]rți constând în practicarea virtuților și evitarea viciilor, practicarea meditației și dezvoltarea înțelepciunii. Prin intermediul C]r]rii în Opt Trepte omul are posibilitatea de a atinge idealul suprem de moral] a budismului. iii. Filosofia moral] a budismului În viziunea lui Buddha, elementul premerg]tor oric]rui sistem etic este conceptul filosofic de liber
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acțiuni se poate realiza prin analiza motivelor care au determinat-o. Dac] este generat] de l]comie, ur] și minciun], va fi în mod evident o acțiune imoral] sau negativ], iar dac] este motivat] de generozitate, de compasiune și de înțelepciune, va fi o acțiune pozitiv]. Ins] este necesar s] observăm consecințele acțiunii atât asupra celorlalți, cât și asupra propriei persoane, întrucat ambele aspecte joac] un rol important în procesul de evaluare. Cuvântul cetan³ (din dialectul pali) se traduce, de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
expresia cea mai cuprinz]toare a altruismului. Buddha este cel iluminat, iar Bodhisatva este cel care aspir] s] devin] Buddha. Viața unui Bodhisatva este dedicat] practic]rii unor virtuți aparte, cum ar fi caritatea, r]bdarea, str]dania, meditația și înțelepciunea. Existența unui Bodhisatva se concretizeaz] în eliberarea celorlalți. Tantray³na a conferit un profund caracter sacerdotal practicilor religioase, punând accent pe simbolism și pe ritualuri. Spre deosebire de tradiția Mah³y³na, aceste practici nu au avut o contribuție evident] în plan etic, dat] fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod expres formul]ri cu caracter prescriptiv, obligatoriu. Principiile codului li nu sunt segmentate în reguli distincte, generatoare de obligații. În opinia lui Confucius, rolul fundamental al limbajului este de a orienta acțiunea uman]. Înv]ț]turile pline de înțelepciune ale conduc]torilor str]vechi sunt înțelese, studiate și asimilate prin intermediul textelor transmise, al tradițiilor moștenite și al formelor convenționale de exprimare. Limbajul devine astfel un instrument de coordonare a comportamentului uman. Accesul la aceste înv]ț]turi este posibil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și comport] o distincție la nivel de acțiune și atitudine este caracterizat prin shi, iar ceea ce nu este aprobat se definește prin fei. Aceast] tendinț] de formare a atitudinilor pro și contra, a celor de orientare a acțiunii, evolueaz] spre înțelepciunea pragmatic] numit] zhi („cunoaștere”). Din aceste semințe vor crește, pe parcursul unei maturiz]ri firești, virtuțile care le sunt asociate. Totuși, omul poate împiedica dezvoltarea lor s]n]toas], normal]; factorii economici și sociali pot interveni în procesul de conturare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conduit] etic], precum și caracterul sunt naturale, provenind din educație (deși trebuie cultivate). Mai mult decât atât, morală nu este produsul sau rodul civilizației, ci este ereditar], organic], iar odat] cu vârsta maturit]ții, tendințele native culmineaz] cu o moral] a înțelepciunii. Din moment ce motivațiile sunt naturale, ele se afl] într-o comuniune mistic] și permanent] cu întreaga ordine a naturii, motiv pentru care omul înțelept poate face din lumea întreag] subiectul preocup]rilor sale în materie de etic]. Odat] des]vârșit], structura
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uman. Lucrarea Daode-jing a lui Lao Tzi invit] la un mod de gândire neconvențional, care r]stoarn] asocierile de termeni opuși și înl]tur] evaluarea. În mod obișnuit, valoarea este atribuit] puterii, propriet]ții, genului masculin, laturii active, bun]voinței, înțelepciunii și clarit]ții. Lao Tzi ia în considerare și valorile opuse (supunerea, s]r]cia, feminitatea, pasivitatea, r]utatea și prostia). Pentru fiecare pereche de termeni opuși, textul încearc] s] motiveze renunțarea la opțiunea convențional]. Acest lucru este suficient pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne gândim, de exemplu, la modul în care Mencius a încercat s] determine conduită pornind de la calit]țile naturale ale inimii și ale minții și presupunând c] cele dou] ar trebui s] subordoneze toate celelalte predispoziții naturale. Mencius a asociat înțelepciunea cu valoarea de adev]r shi, iar nechibzuința în cultivarea sensibilit]ții și a rațiunii (deci a inimii și minții) a asociat-o valorii fei. Ideea potrivit c]reia inima și mintea ar reprezenta un standard deformat - deosebirea dintre o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestuia teoria lingvistic], mai putin pasiunea să pentru normele tradiționale. Ei au fost de acord cu necesitatea unor reguli de conduit] convenționale, ins] nu considerau vechimea acestor norme ca fiind un aspect primordial. Utilitatea lor nu era strict dependent] de înțelepciunea str]moșilor; chiar și conduc]torii contemporani puteau formulă asemenea reguli. Metodele contemporane aveau un caracter mai realist. Nouă viziune a servit cu prec]dere primului împrat din dinastia Qin, care a reușit s] cucereasc] teritoriul Chinei, exterminând c]rtur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne în]lt]m dinspre p]mânt înspre Răi cât de repede putem: prin aceast] în]lțare, ne asem]nam lui Dumnezeu, în m]sura în care acest lucru este posibil; iar asem]narea cu Dumnezeu implic] sfințenia, dreptatea și înțelepciunea”. Departe de a îndemna la în]lțarea de pe p]mânt, Tora cere evreilor s] Îl imite pe Dumnezeu chiar aici, pe p]mânt, prin îndeplinirea poruncilor Sale. Nu devenim că Dumnezeu, ci umbl]m în c]ile Lui; de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probleme similare. În acest sens, accentul pus pe virtute și pe conotațiile sale etice sugereaz] un interes comun atât pentru societatea greac], cât și pentru cea musulman], în special aplicarea acestor standarde și norme în societ]ți politice. Cu cat înțelepciunea și virtutea conduc]torilor sunt mai mari, cu atât este mai realist] posibilitatea de a atinge adev]râtul scop al filosofiei și al religiei - fericirea. Ibn Șină (m. 1037) argumenteaz] c] Profetul întrupeaz] totalitatea acțiunilor și a gândurilor virtuoase, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralei. Pe de alt] parte, majoritatea calit]ților pe care le consider]m virtuți - deși nu toate - se afl] acolo, iar semnificația pe care o atribuiau Socrate și Platon termenului arete se limiteaz] la acestea. (Lista lor de bâz] cuprinde: înțelepciune, dreptate, curaj, moderație, pietate, care se afl] în leg]tur] cu comportamentul corect fâț] de zei, deseori ad]ugat] că a cincea din lista de mai sus. Înțelepciunea, din punctul nostru de vedere, poate fi considerat] drept nepotrivit] sau, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Platon termenului arete se limiteaz] la acestea. (Lista lor de bâz] cuprinde: înțelepciune, dreptate, curaj, moderație, pietate, care se afl] în leg]tur] cu comportamentul corect fâț] de zei, deseori ad]ugat] că a cincea din lista de mai sus. Înțelepciunea, din punctul nostru de vedere, poate fi considerat] drept nepotrivit] sau, în cel mai fericit caz, o condiție a unor tipuri de comportament respectabil din punct de vedere moral. Dar Socrate pare a avea o p]rere diferit] deoarece el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fericit caz, o condiție a unor tipuri de comportament respectabil din punct de vedere moral. Dar Socrate pare a avea o p]rere diferit] deoarece el susține c] fiecare dintre celelalte virtuți este într-un fel sau altul identic] cu înțelepciunea sau cunoașterea.) Importantă acestor probleme de traducere devine evident] de îndat] ce ajungem s] ne confrunt]m cu întrebarea fundamental] care i-a m]cinat pe toți filosofii etici greci. Această a fost pentru prima dat] formulat] de Socrate (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la acea arete a intelectului care funcționeaz] în izolare sau dac] vrea s] sugereze altceva - poate combinația dintre această și tipul de arete pe care el îl consider] necesar în conduită vieții practice și care reprezint] subiectul principal al Eticii (înțelepciunea practic], dispozițiile relevante ale ethos-ului sau „caracterului”, dreptatea, curajul, spiritul și restul). Dar, pentru scopul nostru, ceea ce e semnificativ este c], atât pentru Platon, cât și pentru Aristotel, conținutul termenului arete depinde de o noțiune anterioar] referitoare la ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele altora în defavoarea celor personale, constituia o problem], nu o soluție; iar orice caz de reușit] pentru justiție trebuia s] demonstreze c] totul era f]cut în interesul agentului. În acest sens trebuie s] înțelegem faimoasele paradoxuri socratice: „Arete este înțelepciune” și „nimeni nu face r]u în mod intenționat”. „Gândiți-v] bine” - spune el - și veți descoperi c] a face ceea ce trebuie este cel mai bine pentru voi” -, iar dac] alții fac r]u, o fac pentru c] nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]