9,035 matches
-
și încadrarea sunt atent studiate și chiar secvența imaginilor și momentul în care ne sunt prezentate nu sunt întâmplătoare, ci după strategii bine elaborate. E adevărat totuși că pentru noi o înregistrare filmată a actualității este întotdeauna un fragment de actualitate. Avem impresia că nu există distanță între fotografie și realitatea fotografiată. II. Istoria antică și „Pietà” a lui Michelangelo Deși ar fi oportun, nu doresc să discut despre această convingere a noastră. Vreau în primul rând să pun la îndoială
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
să „informeze”. „Semnificația” evenimentului povestit este mai importantă decât „purul fapt”, dacă există în lumea noastră umană „fapte pure”. Raportul dintre textele biblice cu „realitatea” istorică este așadar complex, sigur mai complex decât raportul dintre „reportajul” televizat și faptul de actualitate. III. „Adevărul” povestirilor biblice Sarcina acestor pagini este așadar dublă. Pe de o parte, trebuie să corecteze reprezentarea pe care o avem noi despre „istoria biblică”, iar pe de alta, să definească mai bine ce fel de „adevăr” găsim în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
lui Ovidiu Papadima, adept al criticii pozitiviste, profesionale și realiste și care va semna majoritatea articolelor și recenziilor. În cronica la Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu (4-5/1927), el îi reproșează criticului lipsa de obiectivitate: „dus de valul actualității, dl. Lovinescu a neglijat de multe ori criteriile obiectivității [...]. Capitolul despre dl. Ralea, de exemplu, e un articol de pură polemică personală, fără nici un punct comun cu un fragment de istorie literară.” Aceeași atitudine adoptă comentatorul și în recenzia la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
coperta cărții L’Amérique n’a pas encore parlé (1949). „Caete de dor” (1951-1960) este o revistă de „metafizică și poezie”, pe care o redactează împreună cu Constantin Amăriuței. La rubricile „Povestea vorbei” și „O seamă de cuvinte” I. aduce în actualitate texte interzise în țară, semnate de Mircea Vulcănescu, Lucian Blaga, Gheorghe Brătianu, Nae Ionescu, E. Lovinescu. Împreună cu Mircea Eliade, Emil Turdeanu și alții, conduce revista „Ființa românească” a Fundației Regale Universitare „Carol I” din Paris (1963-1968). În perioada așa-numitului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
continuând să se publice o literatură de bună calitate și extrem de variată. Îmbrățișând domenii variate și beneficiind de aportul unor colaboratori valoroși, A. a încercat să fie o revistă echilibrată, în care să-și găsească locul atât tradiția, cât și actualitatea și în care să poată fi citiți autori din toate generațiile și texte de toate genurile. Această opțiune pentru echilibru și diversitate este evidentă, de pildă, în cazul poeziei apărute aici de-a lungul anilor. Pot fi întâlnite creații inedite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
sacrificiul suprem. * În chip simetric cu expresia „destin împlinit“, care este tautologică, aceea de „destin neîmplinit“ reprezintă o contradicție în termeni. Ea nu se justifică, după cum vom vedea, decât în raport cu ratarea, deci în raport cu un posibil actual căruia i se refuză actualitatea. Între „destinul frânt“ prin accident și „destinul neîmplinit“ al ratării se află distanța care desparte exterioritatea evenimentului (ex-venio) de interioritatea răspunderii, deci de existența libertății ca domeniu închis și autonom. * Dat fiind că realizarea oricărui destin se bazează pe conflictul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
spontană, încît și astăzi sînt citite ca niște strigăte de durere. Indiferent dacă avea sau nu dreptate. Sinceritatea și lipsa totală de artificialitate a lui Iorga conferă jurnalisticii sale un ton uman. Sute din articolele sale par încă de o actualitate frapantă. Tudor Vianu își amintea că opera lui Iorga "este o operă literară individuală; este imposibil să o confunzi cu opera oricărei alte pene"63. În 1899, "L'Indépendance Roumaine" a publicat articolele lui Iorga despre viața intelectuală în România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
putut realiza. Cum a reușit oare Iorga să realizeze atît de mult? Lucrări de genuri atît de diverse: cărți savante, articole, monografii istorice și literare, piese de teatru, poezie, romane și articole? Cîteva din cărțile lui au fost republicate (în funcție de actualitatea lor), uneori după o revizuire serioasă și adesea sub titluri diferite. Iorga a publicat volume alcătuite practic din articolele și editorialele sale: capitole întregi ale istoriilor sale literare conțineau adesea recenzii parțial condensate scrise de alții (așa cum îi amintea Lovinescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub formă de pamflet). A scris destul de puține manuale pentru școlile României Mari, și-a tradus operele despre istoria României în limbile franceză, italiană, engleză și germană și a republicat cărți vechi în funcție de actualitatea lor. Ca aproape toate activitățile intelectuale ale lui Iorga destinate fortificării, și susținerii existenței României Mari, el a făcut eforturi gigantice ca să întărească imaginea țării sale peste hotare. Iorga a publicat cărți minunat tipărite și ilustrate (mai ales în limba
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceste reforme nu și-au atins scopul - În parte deoarece, În condițiile economice dezastruoase din Europa interbelică, când prețurile scădeau chiar mai rapid decât Înainte de 1914, noii fermieri-țărani independenți erau mai vulnerabili ca oricând. Reforma agrară a fost readusă În actualitate după al doilea război mondial. În România, reforma din martie 1945 a expropriat 1.400.000 hectare de pământ de la „chiaburi” și „criminali de război” și le-a Împărțit la peste 600.000 de țărani săraci sau fără pământ. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o democrație și a rămas un stat democratic de-a lungul deceniilor postbelice. Era o adevărată performanță. Italia era o țară profund scindată. Însăși existența ei ca stat a fost multă vreme un subiect controversat, care avea să revină În actualitate. Unele studii de la Începutul anilor ’50 sugerează că mai puțin de un adult din cinci comunica exclusiv În italiană: mulți continuau să se identifice În primul rând cu localitatea sau regiunea de baștină și foloseau În mai toate interacțiunile zilnice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai ales claselor sociale inferioare. Scopul ei nu era doar să nareze sau să explice un moment istoric dat, ci să-i dezvăluie semnificația profundă. Acest gen de istoriografie părea să conecteze trecutul și prezentul, speculația savantă și implicarea În actualitate - și exact În această lumină era Înțeleasă (uneori greșit) de o generație nouă de studenți. Cu toate aplicațiile ei politice, istoria rămâne o disciplină impermeabilă la speculații abstracte: cu cât Teoria avansează, cu atât Istoria se estompează. Deși câțiva dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și subdezvoltarea impuse de canonul sovietic au fost resimțite cel mai dureros. Ilustrul purtător de cuvânt al acestui sentiment a fost romancierul și scenaristul ceh Milan Kundera, exilat la Paris, pentru care tragedia Europei Centrale (un termen geografic readus În actualitate special pentru a ilustra argumentul lui Kundera) era siluirea de către o dictatură străină, de sorginte asiatică. Kundera nu era prea apreciat În propria țară, unde exilul și succesul său Îi călcau pe nervi pe acei confrați care renunțaseră (conform propriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un profil distinct. Deși se bizuie aproape exclusiv pe colaborarea unor autori locali, conținutul este destul de bogat, iar calitatea textelor deseori surprinzătoare. Apar aici versuri, proză, eseuri, cronici și recenzii, studii istorice și sociologice, o bună publicistică pe teme de actualitate, aforisme, traduceri. Poezia, extrem de abundentă în fiecare număr, este ilustrată de o mulțime de tineri autori cu stiluri și orientări foarte diferite: Ștefan Baciu, Al. Negură, Barbu Pompiliu, Marcel Olinescu, Ion Th. Ilea, Nicolae Jianu, I.V. Racea, aici debutând, elev
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
politique en France. Virgil Ierunca a une activité intellectuelle très prolifique à Paris durant son exil. Îl devient chercheur en philosophie et esthétique au CNRS et collabore en même temps avec la Radio Free Europe où îl a deux émissions : " Actualitatea culturală românească " (" L'actualité culturelle roumaine ") et " Povestea vorbei (pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate) " (" L'histoire de la parole (pages oubliées, pages censurées, pages exilées) ". Dans le volume Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), publié en 1981, Virgil Ierunca dénonce le travail
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Brumar, Timișoara, 1996; Cotea V. Corneliu - Biologie celulară. Edit. Inst. Agronomic, Iași, 1990; MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 157 Cotea V. Corneliu - Biologie celulară, embriologie generală, histologie generală. Edit. Tehnopress, Iași, 2001; Coțofan O. - Morfopatologie generală. Universitatea Agronomica, Iași, 1992; Cotuțiu C. - Actualități în hematologie (Popa G. edit.Ă, Junimea, Iași, 1984; Crespeau F. - Pathologie cellulaire et cancerologie generale. Alfort, 1992; Crespeau F. - Réc. Méd. Vét., 168, 8/9, 549-558, 1992; Curca D. - Rev. Rom. Med. Vet., 16, 2, 11-26, 2006; Dahlk M.H.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Ed. Cartea Universitară, București, 2004; Mills P.C. și colab. - Australian Vet. J., 70, 1, 21-24, 1993; Mitrea L.J., Solcan Gh. (coord.Ă - Dermatologia animalelor de fermă. Ed. Med. Vet., București, 2006; Moise A., Șuteanu St. - Date actuale asupra inflamației în Actualități în Medicină Internă, Edit. Medicală, București, p. 35-79, 1988; Moore K.W. și colab. - Molecular Biology of Interleukine- 10 and its receptor. În Interleukine-10 edit. by de Vries J.E. și de Waal Malefyt R., 1-9, 1995; IOAN PAUL160 Moroșan S.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pe soclu, de Ugolini tragici, amintire a lui Rodin din Porțile Infernului și a sclavilor michelangiolești"273. Cu referirea la macheta monumentului Eminescu, același binom tensionat este revendicat într-o cheie psihologist-sociologizantă de către Petru Comarnescu. Sculptura paciuriană nu este tributară actualității, ci se recomandă prin căutarea unor calități atemporale, sugestionând capacitatea poetului de a regăsi calea către lumină prin traversarea bolgiilor lumești, de extragere a sa din contigent. Petru Comarnescu apreciază "interiorizarea" sculpturii paciuriene încercând s-o disocieze de pesimism, și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este căutarea și promovarea talentelor În „vânzarea inteligentă” sau a specialiștilor detectori, rezonanți, cu abilități de „clarvăzători” și „magicieni” În sesizarea provocărilor, tendințelor, „personanțelor” din toate domeniile (așa cum metaforic i-am botezat noi „mustăți de pisică”). CAPITOLUL VI. HOMO CONSUMERICUS: ACTUALITATE ȘI DIVERSITATE În cercetările asupra comportamentului consumatorului s-au contura arii diverse din care provin ofertele de consum, delimitându-se comportamente de consum specifice acestora, precum: consumul de alimente, consumul de medicamente, consumul de droguri etc. În cercetarea noastră cu privire la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Demetru Demetrescu - Buzău, un memorabil autor de microromane dadaiste și avangardiste (vezi „Pâlnia și Stamate”) MODERNISMUL Modernismul nu trebuie socotit a fi un curent literar, ci mai curând o mișcare literară, dacă sunt privite acțiunile din unghiul de vedere al actualității. Modern Înseamnă actual, iar modernismul poate fi privit din perspectiva exagărării unei atitudini actualizante. Mișcarea propriu zisă cuprinde creații literare În care Își face prezența expresia artistică a unui spirit cu idei și concepții socotite a fi noi. De cele mai multe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
renunța la clișee. În literatura română se Înscriu În rândurile poeților moderni: Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi ș. a. Raportat la proză, modernismul se manifestă prin punerea accentului pe discontinuitatea eului și realitații cunoscute, pe realitatea timpului si a spațiului actualității prozatorului. Moderniste sunt romanele „În cautarea timpului pierdut” de Marcel Proust, „Ulise” de James Joyce, „Spre far” de Virginia Woolf, „Procesul” de Franz Kafka.etc uîn literatura româna, Eugen Lovinescu este teoreticianul modernismului, mișcare literară promovată prin cunoscuta teorie a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nu trebuie să se uite că, paralel cu acestea, continuau tendințele poporaniste și sămănătoriste, chiar dacă nu la nivelul celor de la Începutul secolului al XX-lea. Fiecare din aceste mișcări nu priveau latura teoretică a literaturii, ci tocmai ceea ce era socotit actualitate sau nu. Modernismul este o exagerare a actualității și negarea totală a tradiției, iar gândirismul și celelalte mișcări culturale negau Înclinația bolnavă spre o actualitate extremă. Întrebarea este: unde era adevărul? Dacă s-ar răspunde că „nicăieri” nu ar fi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestea, continuau tendințele poporaniste și sămănătoriste, chiar dacă nu la nivelul celor de la Începutul secolului al XX-lea. Fiecare din aceste mișcări nu priveau latura teoretică a literaturii, ci tocmai ceea ce era socotit actualitate sau nu. Modernismul este o exagerare a actualității și negarea totală a tradiției, iar gândirismul și celelalte mișcări culturale negau Înclinația bolnavă spre o actualitate extremă. Întrebarea este: unde era adevărul? Dacă s-ar răspunde că „nicăieri” nu ar fi o mare nenorocire. În timpul cât se luptau Între
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Fiecare din aceste mișcări nu priveau latura teoretică a literaturii, ci tocmai ceea ce era socotit actualitate sau nu. Modernismul este o exagerare a actualității și negarea totală a tradiției, iar gândirismul și celelalte mișcări culturale negau Înclinația bolnavă spre o actualitate extremă. Întrebarea este: unde era adevărul? Dacă s-ar răspunde că „nicăieri” nu ar fi o mare nenorocire. În timpul cât se luptau Între ele aceste mișcări, simbolismul și parnasianismul, pe de o parte, iar realismul pe de altă parte, curente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
da naștere capodoperei”. Și ca să tragă o concluzie pe măsura importanței subiectului, teoreticianul afirmă un adevăr universal valabil: „În realitate singurul agent al echilibrului este talentul. Când răsare geniul mor școlile. Căci În capodoperă atitudinea și maniera se distrug În actualitatea echilibrului ca proces spontan al spiritului creator. Un scriitor mare este Întotdeauna tradiționalist și Întotdeauna modernist.” De mare actualitate este și aprecierea potrivit căreia spiritul critic trebuie și el supus unei analize obiective. În aprecierea valorilor „trebuie să vedem nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]