KorAP: Find »[drukola/base=actualizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...359 360 361 ...1480 >

36,992 matches

Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808

rețea informațională a universului, care are înscrisă în ea ordinea lumii) B.N., 2004, p. 49). Din perspectiva mișcării, Realitatea apare ca o progresivă unificare, adică o progresivă generare de sens. Dacă unificarea se realizează prin terț (sacru), înseamnă că unificarea (actualizarea sacrului) este ceea ce conferă, mereu, sensul. e. Sens și valoare A da un sens înseamnă, în același timp, a conferi valoare. Pentru devenirea universului (omului), are sens, respectiv, valoare tot ceea ce se înscrie în direcția acestei deveniri (adică a autogenerării

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
este ceea ce conferă, mereu, sensul. e. Sens și valoare A da un sens înseamnă, în același timp, a conferi valoare. Pentru devenirea universului (omului), are sens, respectiv, valoare tot ceea ce se înscrie în direcția acestei deveniri (adică a autogenerării întru actualizarea progresivă a autoconsistenței). Sensul și valoarea sunt componente ale Realității. Ele au statut ontologic. Progresiva unificare (de la nivel ontologic) apare, așadar, ca o progresivă generare de sens, respectiv, de valoare, căci sacrul este "sursa ultimă a valorilor noastre". f. O

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
unitatea deschisă a culturii transdisciplinare. (B.N.,1999., p. 120; cf. și tabelul reprodus în B.N., 2002a, p. 234) c. Cunoașterea mișcării Realității Cunoașterea orientării mișcării este cunoașterea sensului. Am văzut că, din perspectiva organizării, mișcarea apare ca o autogenerare (ca actualizare progresivă a nivelurilor de Realitate). Astfel, sensul (direcția, dar și înțelesul) mișcării este eterna autogenerare (nașterea de sine a universului). Din perspectiva structurii (adică a relației Subiect Obiect sacru), mișcarea apare ca realizare progresivă a autoconsistenței (apropiere progresivă a Subiectului

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
de Realitate). Astfel, sensul (direcția, dar și înțelesul) mișcării este eterna autogenerare (nașterea de sine a universului). Din perspectiva structurii (adică a relației Subiect Obiect sacru), mișcarea apare ca realizare progresivă a autoconsistenței (apropiere progresivă a Subiectului de Obiect prin actualizarea progresivă a sacrului ca unitate a lor). Însă autogenerarea și autoconsistența sunt simultane. Astfel, actualizarea unui nivel de Realitate înseamnă, în același timp, actualizarea unui anumit grad de integrare (unificare) Subiect Obiect sacru (deci a ființei). Cunoașterea transdisciplinară este totodată

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
a universului). Din perspectiva structurii (adică a relației Subiect Obiect sacru), mișcarea apare ca realizare progresivă a autoconsistenței (apropiere progresivă a Subiectului de Obiect prin actualizarea progresivă a sacrului ca unitate a lor). Însă autogenerarea și autoconsistența sunt simultane. Astfel, actualizarea unui nivel de Realitate înseamnă, în același timp, actualizarea unui anumit grad de integrare (unificare) Subiect Obiect sacru (deci a ființei). Cunoașterea transdisciplinară este totodată cunoașterea sensului. Astfel, la nivel ontologic sensul (direcția, dar și înțelesul) mișcării e dat de

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
Obiect sacru), mișcarea apare ca realizare progresivă a autoconsistenței (apropiere progresivă a Subiectului de Obiect prin actualizarea progresivă a sacrului ca unitate a lor). Însă autogenerarea și autoconsistența sunt simultane. Astfel, actualizarea unui nivel de Realitate înseamnă, în același timp, actualizarea unui anumit grad de integrare (unificare) Subiect Obiect sacru (deci a ființei). Cunoașterea transdisciplinară este totodată cunoașterea sensului. Astfel, la nivel ontologic sensul (direcția, dar și înțelesul) mișcării e dat de actualizarea autoconsistenței (actualizare progresivă a integrării Subiect Obiect sacru

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
unui nivel de Realitate înseamnă, în același timp, actualizarea unui anumit grad de integrare (unificare) Subiect Obiect sacru (deci a ființei). Cunoașterea transdisciplinară este totodată cunoașterea sensului. Astfel, la nivel ontologic sensul (direcția, dar și înțelesul) mișcării e dat de actualizarea autoconsistenței (actualizare progresivă a integrării Subiect Obiect sacru, a "nunții", deci a ființei); în plan gnoseologic, sensul înseamnă actualizarea (progresivă) a cunoașterii (înțelegerii). Unui anumit grad de integrare (unificare) îi corespunde un anumit grad al înțelegerii. Astfel, înțelegerea naște ființa

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
de Realitate înseamnă, în același timp, actualizarea unui anumit grad de integrare (unificare) Subiect Obiect sacru (deci a ființei). Cunoașterea transdisciplinară este totodată cunoașterea sensului. Astfel, la nivel ontologic sensul (direcția, dar și înțelesul) mișcării e dat de actualizarea autoconsistenței (actualizare progresivă a integrării Subiect Obiect sacru, a "nunții", deci a ființei); în plan gnoseologic, sensul înseamnă actualizarea (progresivă) a cunoașterii (înțelegerii). Unui anumit grad de integrare (unificare) îi corespunde un anumit grad al înțelegerii. Astfel, înțelegerea naște ființa și invers

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
a ființei). Cunoașterea transdisciplinară este totodată cunoașterea sensului. Astfel, la nivel ontologic sensul (direcția, dar și înțelesul) mișcării e dat de actualizarea autoconsistenței (actualizare progresivă a integrării Subiect Obiect sacru, a "nunții", deci a ființei); în plan gnoseologic, sensul înseamnă actualizarea (progresivă) a cunoașterii (înțelegerii). Unui anumit grad de integrare (unificare) îi corespunde un anumit grad al înțelegerii. Astfel, înțelegerea naște ființa și invers. Unui anumit grad de integrare (unificare) în plan ontologic îi corespunde un anumit grad de integrare pe

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
există, totul e cenușă." (Mircea Eliade) Cunoașterea sensului este, așadar, responsabilă de capacitatea de a acționa în direcția sensului. Dacă pentru devenirea universului (omului), are sens, respectiv, valoare, tot ceea ce se înscrie în direcția acestei deveniri (adică a autogenerării întru actualizarea progresivă a autoconsistenței), cunoașterea sensului e echivalentă cu aprecierea valorii. Entitatea care, ontologic, devine integrată cu (în) sine (situându-se, prin urmare, la un anumit nivel de ființă), la nivel gnoseologic dobândește o cunoaștere transdisciplinară și, prin urmare, acționează conform

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
să însemne trezirea dacă nu împlinirea adevăratei noastre naturi?" (Basarab Nicolescu, Rădăcinile libertății) Dar evoluția biologică s-a încheiat, prin urmare, singura evoluție posibilă e aceea conștiinței (B.N.,1999, p. 87). Evoluția omului este evoluția conștiinței sale. A crea condițiile actualizării acestei evoluții devine, astfel, o responsabilitate politică (B.N., 2006). Din perspectiva viziunii Realității multinivelare, verticalitatea omului are un nou sens: acela al străbaterii simultane și conștiente a diferitelor niveluri de Realitate. Dacă evoluția omului se înscrie în procesul autogenerării universale

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
alege să "colaboreze" la structura dinamică evolutivă a universului, să se integreze, altfel spus, legilor de autoconsistență ale Totului. Însă acest lucru trebuie realizat la nivel colectiv, al întregii societăți, o societate, spune Basarab Nicolescu, de tip nou, întemeiată pe actualizarea progresivă a stării T (a terțului inclus), singura capabilă să realizeze echilibrul între omogenizare și eterogenizare, între socializare și realizarea maximă pe plan individual (B.N., 2002a, p. 212). c. Un nou tip de inteligență Un nou tip de conștiință presupune

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
ale individului (individul trăiește deodată în cele trei; nu există o ruptură "reală", o izolare totală, ontologic vorbind, a individului în raport cu dimensiunea socială sau cea cosmică). Numai prin asumarea lăuntrică a terțului, "celălalt" reprezintă pentru mine altceva decât un obiect. Actualizarea în ființa noastră a terțului ne ajută să conștientizăm că, în plan social, celălalt și cu mine clădim împreună Subiectul legat de Obiect (B.N.,1999, p.160). Numai cel care a învățat să fie, poate fi cu adevărat și împreună cu

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
posedă, o exploatează după voie), ci ca ființând într-o natură vie, "iar natura vie este matricea nașterii de sine a omului" (B.N., Trans., p. 78). Mediul este "cuibul" care naște ființa. O adevărată educație ecologică nu e posibilă în afara actualizării în ființa noastră a ceea ce unește omul și universul. Actualizarea, în ființa omului, a terțului este deopotrivă condiția găsirii adevăratului său loc în cosmos. b. A învăța să cunoști " Acțiunea de a privi presupune doi termeni: cel ce privește și

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
natură vie, "iar natura vie este matricea nașterii de sine a omului" (B.N., Trans., p. 78). Mediul este "cuibul" care naște ființa. O adevărată educație ecologică nu e posibilă în afara actualizării în ființa noastră a ceea ce unește omul și universul. Actualizarea, în ființa omului, a terțului este deopotrivă condiția găsirii adevăratului său loc în cosmos. b. A învăța să cunoști " Acțiunea de a privi presupune doi termeni: cel ce privește și cel ce este privit. De unde vine mirarea, dacă nu de la

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
Corola-publishinghouse/Science/189_a_433

nerambursabilă acordată României, pe bază bilaterală, de statele membre ale Uniunii Europene; ~ elaborarea și implementarea Planului Național de Dezvoltare, a Cadrului Strategic Național de Referință, a programelor operaționale și a Documentelor Cadru de Implementare corespunzătoare; ~ dezvoltarea capacității administrative, elaborarea și actualizarea procedurilor structurilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale; ~ activitatea de informare și comunicare în domeniul instrumentelor structurale; ~ programul de asistență tehnică JASPERS (Asistență comună pentru promovarea proiectelor în regiunile europene). În ceea ce privește asistența nerambursabilă din fonduri structurale, în tabelul de mai jos

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
a unor valori ale RIRF < 5 sau ale VANF < 0 în documentațiile de aplicare către fondurile europene și succesiv creșterea acestora în cazul documentațiilor bancare; ~ Unul dintre cele mai importante elemente de distorsiune vine și de la utilizarea unor rate de actualizare diferite în cele două sisteme de evaluare, lucru care dăunează grav analizei financiare. Aceste elemente vor fi luate în calcul atât la modelarea situațiilor financiare, cât și la propunerea unui punctaj comun care să poată fi utilizat atât de sistemul

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
mai mare la evaluarea proiectului sunt unele dintre principalele preocupări la nivelul aplicanților de proiecte, pe de o parte. Pe de altă parte, ca o contrabalansare a acestei tendințe, la nivelul autorităților contractante s-a produs un proces continuu de actualizare a ghidurilor de finanțare, în general, și a grilelor de evaluare în special. Uneori și acest proces a fost excesiv și cu efecte negative la nivelul proiectelor depuse: ~ Schimbări ale regulilor jocului în timpul jocului sau cu câteva zile înainte de depunerea

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
Mediu (NEPA5) din Statele Unite, promulgat în 1981 sau Directiva Consiliului Europei nr. 85/337/EEC, din 27 iunie 1985, cu privire la evaluarea efectelor proiectelor publice și private asupra mediului. Comisia Europeană și ulterior Uniunea Europeană sunt considerate cele mai active organisme în vederea actualizării și corelării metodologiei de realizare a Analizelor Cost-Beneficiu cu evoluția socioeconomică și cu standardele ecologice. Un pas important spre generalizarea Analizei Cost-Beneficiu a fost adoptarea programului ecologic: Towards Sustainability - The Fifth EC Environmental Action Programme în anul 1993, și analizarea

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
proiectelor majore de investiții finanțate din fondurile europene în cadrul apelului de proiecte 1995-1999 și a constituit baza de realizare a New Approach to Appraisal (also NATA), elaborat la nivelul Marii Britanii (Price, 1999) și ulterior la nivelul statelor membre europene. O actualizare a metodologiei cost-beneficiu a fost adoptată de Uniunea Europeană începând cu anul 2002, odată cu editarea Guide to cost-benefit analysis of investment projects - Structural Fund - ERDF, Cohesion Fund and ISPA (Comisia Europeană, 2002) și ulterior în anul 2008 Guide to Cost-Benefit Analysis

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
de referință. ~ La calculul totalului fluxurilor de numerar apărute în ani diferiți (respectiv în operațiunile de adunare sau scădere), trebuie luată în considerare valoarea actualizată. Prin urmare, fluxurile de numerar viitoare se actualizează la valoarea curentă folosind un factor de actualizare descrescător, a cărui mărime se determină prin alegerea ratei de actualizare ce va fi folosită în analiza FNA. Analiza financiară tratează fezabilitatea financiară a unui proiect pe baza unei serii de tabele descrise în metodologie (Comisia Europeană, 2008) care colectează

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
diferiți (respectiv în operațiunile de adunare sau scădere), trebuie luată în considerare valoarea actualizată. Prin urmare, fluxurile de numerar viitoare se actualizează la valoarea curentă folosind un factor de actualizare descrescător, a cărui mărime se determină prin alegerea ratei de actualizare ce va fi folosită în analiza FNA. Analiza financiară tratează fezabilitatea financiară a unui proiect pe baza unei serii de tabele descrise în metodologie (Comisia Europeană, 2008) care colectează: fluxurile financiare ale investiției, descompuse la nivelul investiției totale, costurile și

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiară prin calculul indicatorilor menționați mai sus. Structura analizei financiare a unui proiect de investiții finanțat din fonduri europene este prezentată în figura următoare. Conform Documentului de Lucru 4 (Comisia Europeană 2006b) rata de actualizare folosită în analiza financiară ar trebui să reflecte costul de oportunitate al capitalului pentru investitor. Aceasta poate fi considerată o rambursare anticipată pentru cel mai bun proiect alternativ, pentru perioada 2007-2013, conform Ghidului (Comisia Europeană, 2008). Comisia recomandă aplicarea unei

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
analiza financiară ar trebui să reflecte costul de oportunitate al capitalului pentru investitor. Aceasta poate fi considerată o rambursare anticipată pentru cel mai bun proiect alternativ, pentru perioada 2007-2013, conform Ghidului (Comisia Europeană, 2008). Comisia recomandă aplicarea unei rate de actualizare financiară de 5% în termeni reali, ca valoare orientativă pentru proiectele de investiții publice cofinanțate prin fonduri structurale. Valorile care diferă de cota de 5%, conform documentelor Comisiei Europene (2006b) se pot justifica totuși pe baza: Costul de capital real

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
cota de 5%, conform documentelor Comisiei Europene (2006b) se pot justifica totuși pe baza: Costul de capital real (media ponderată) pentru un anumit proiect ar trebui considerat ca limită inferioară. Este de importanță maximă să se asigure consecvența ratelor de actualizare folosite pentru proiecte similare în aceeași regiune/țară. Comisia încurajează statele membre să pună la dispoziție propriile cote pentru rata de actualizare în documentele lor de orientare. Se observă că în situația în care rata de actualizare se exprimă în

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]