10,371 matches
-
îmbinare a portalului, unde bârna cu pisanie de la 1797 este adausă cu ocazia refacerii construcției. La acestea se pot adăuga semnele de numerotare a bârnelor, ce apar de sub spoială atât pe pereții exteriori ai bisericii cât și pe cei ai altarului. Numerotarea indică o desfacere și o remontare, care poate implica nu numai o refacere dar și o mutare. În această situație anul 1797 pare a marca mai degrabă o reînoire a lăcașului, o situație des întâlnită în zonă. Biserica nu
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
condamnat la moarte, pentru refuzul său de a depune jurământul de credință față de republică. A fost dus la ghilotină la 21 februarie 1794, purtând încă odăjdiile din momentul în care fusese arestat și rostind cuvintele de la începutul slujbei ""Introibo ad altare Dei, ad Deum qui laetificat iuventutem meam"". Părintele Noël Pinot a fost beatificat, ca martir, de biserica catolică în 1926, fiind serbat în ziua de 21 februarie, ziua execuției sale. Fiind considerat una din personalitățile ecleziastice cele mai marcante care
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
brad, îmbinate în „coadă de rândunică” și ridicată pe un soclu de piatră de râu. Pe acoperiș se află trei turle, dispuse toate de-a lungul axului mare al bisericii pe cele trei părți componente ale construcției: pronaos, naos și altar. Turla amplasată deasupra naosului este cea mai mare, celelalte două fiind de fapt turle false. Pereții au fost căptușiți cu scânduri, iar turlele au fost protejate cu șindrilă. Dimensiunile bisericii sunt următoarele: lungimea de 17 metri, lățimea de 9.50
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
a fost tencuită nici în interior, nici pe exterior. Biserica are formă de cruce greacă (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele estic al privorului și alta în peretele sudic al altarului) și cu patru ferestre cu gratii (una în axa altarului, câte una în absidele laterale și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul larg are formă pătrată
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
are formă de cruce greacă (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele estic al privorului și alta în peretele sudic al altarului) și cu patru ferestre cu gratii (una în axa altarului, câte una în absidele laterale și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul larg are formă pătrată (cu latura de 3.80 metri), acoperișul său înălțându-se
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
alta în peretele sudic al altarului) și cu patru ferestre cu gratii (una în axa altarului, câte una în absidele laterale și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul larg are formă pătrată (cu latura de 3.80 metri), acoperișul său înălțându-se până la nivelul acoperișului central. Inițial deschis, pridvorul a fost închis ulterior cu scândură. Intrarea în pronaos se face pe o ușă (0.90x1.90 metri
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se află două ferestre, dispuse în axele absidelor laterale (0.35x0.90 metri). Deasupra naosului se află o turlă octogonală în care s-au practicat patru ferestre încheiate la partea superioară în unghi. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.10 metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află o singură fereastră, dispusă în
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află o singură fereastră, dispusă în axul absidei (0.40x0.95 metri). Pe latura sudică se află o ușă de acces în altar (0.80x1.85 metri). Deasupra altarului se află o boltă octogonală, ce se sprijină pe un contur poligonal înscris într-un pătrat.
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află o singură fereastră, dispusă în axul absidei (0.40x0.95 metri). Pe latura sudică se află o ușă de acces în altar (0.80x1.85 metri). Deasupra altarului se află o boltă octogonală, ce se sprijină pe un contur poligonal înscris într-un pătrat.
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
istorice, . Comuna Dobra este păstrătoarea câtorva lăcașuri de închinare din lemn de o valoare neprețuită. Biserica-monument istoric a satului Rădulești, cu hramul ,Cuvioasa Parascheva”, a fost construită, potrivit tradiției, în anul 1747. În formă inițială, aceasta se compunea dintr-un altar nedecroșat, poligonal cu trei laturi și o navă de dimensiuni modeste, supraînălțată, spre apus, printr-o clopotniță scundă. După jumătate de secol, edificiul a fost supus unei ample renovări, atestată de pisania fragmentară a tâmplei: ,Când s-au...această biserică
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
așezate pe o fundație de piatră. Deasupra pronaosului se află turnul sprijinit pe grinzi. Acoperișul acestuia este în formă de piramidă cu baza pătrată. Biserica este compusă din trei încăperi, așezate în prelungire pe axa E-V: pronaos, naos și altar (de formă poligonală cu 5 laturi). Construcția are următoarele dimensiuni: L=10,54m ; l=4,97m și este învelită cu șiță. Biserica a fost pictată în 1812 de zugravul Nicolae din Lupșa Mare, pe cheltuiala satului (30 de florini). Pictura
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
de un an față de cea din pristol, confirmând încă o dată anul construcției). Singurele obiecte de cult păstrate sunt: masa sfântă, o lespede de piatră de formă pătrată (aproximativ 1 m), susținută de un picior de piatră, îngropat în pământ, în altar și chivotul de lemn, datat 1875, aflat pe masa din altar.
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
construcției). Singurele obiecte de cult păstrate sunt: masa sfântă, o lespede de piatră de formă pătrată (aproximativ 1 m), susținută de un picior de piatră, îngropat în pământ, în altar și chivotul de lemn, datat 1875, aflat pe masa din altar.
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos, dincolo de intrări: glastre cu flori, Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, au, în partea superioară, sculptată o floare de lalea și profilul unui șarpe. Bolta altarului reprezintă Sfânta Treime (datată 1782), iar pe fâșiile curbe Maria pe tron cu pruncul, arhanghelii Mihail și Gavril, heruvimii, medalioane cu prooroci, între ele cu decor floral, la registrul de naștere. Pictura pereților este delimitată de aceea a bolții, printr-
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
Potrivit tradiției, biserica ar fi fost înălțată în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea în satul Mermești (județul Arad), de unde s-ar fi mutat pe amplasamentul actual în anul 1804, dată sugerată de pisania decorului iconografic al absidei: „Acest altar s-au zugrăvit cu plata acestor oameni Horga Ion cel bătrân, Horga Ion, Petru Lup, Trifan cel tânăr, Busdan Rista, Horga Blaj, pentru sufletele lor și ale părinților, anul 1804 octombrie în 14 zile”. Această etapă este atribuită lui Mihail
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
au păstrat doar console de la cele trei bârne orizontale de la streașină (numite de localnici”cursuraie”), bârne care susțin acoperișul cu învelitoare de șindrilă, azi cu țiglă. Șarpanta este de dată recentă. Ferestrele inițiale mici (asa cum se vede una la altar) au fost mult mărite. Turnul cu bulbi este și el un rezultat al ultimei renovări, când învelișul din sindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă. Planul Navei dreptunghiulare i se alătură o absidă pe plan dreptunghiular la bază, dar
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
Luguzău si Iermata. Pictura În “fișa de monument” întocmită în anul 1960 se arată următoarele: ” Înainte vreme biserica a fost tencuită...pe nuiele la exterior. Prin tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
un animal cu cap de om. Pe iconostas în partea inferioară sunt scenele: Nașterea Domnului, Botezul, Învierea, Cina cea de taină, Înălțarea la cer, Adormirea Maicii Domnului. Din motive de simetrie nu se respectă cursul normal al vieții lui Isus. Altarul are pe pereții laterali reprezentate figurile a nouă ierarhi și Jertfa lui Avraam, pe boltă, Iisus, Duhul Sfânt și când au omorât Cain pe Abel. Pictura executată pe la mijlocul sec. al XIX-lea de un meșter, probabil local, care a păstrat
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
Demetrovici din Timișoara”. Nu avem nici un motiv a ne îndoi de presupunerea lui Petranu, cu atât mai mult cu cât același zugrav semnase și pictura bisericii învecinate de la Târnava de Criș. Pictura datează din jurul anului 1840. Pe piciorul mesei din altar (vizibil și acum) scrie ”Florea Dănilă 1892”. Este cu siguranță anul renovării din temelie a bisericii. Icoane În biserică se păstrează câteve icoane pe lemn cu temele: ”Sf.Nicolae”, ”Maria cu pruncul”, ”Iisus”, ”Duminica orbului”, o icoană pe lemn reprezentând
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
adosat în 1833, deodată cu cele două pridvoare deschise, corespunzătoare laturilor de vest și de sud. În 1928 pantele abrupte ale șarpantei navei și pridvoarelor au fost acoperite cu țiglă; în 1934 a venit rândul clopotniței și părții superioare a altarului, învelite în tablă. În cadrul ultimei renovări, desfășurată în 2001, edificiul a fost retencuit la exterior. Biserica beneficiază de un valoros decor pictural, rod al colaborării dintre un zugrav ardelean, Simion Silaghi din Abrud și un artist peregrin, Dimitrie Dimitriu din
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
în loc de ușile cele mici (diaconești, n.n.) pânză de carton (bumbac, n.n.)”. O descriere a noii biserici aflăm tot în inventarul din 1855, întocmit de protopopul Ioan Cefan și preotul Eftimie Popescu: „Biserica zidită de lemn, fondamentul de piatră, dinăuntru vatra altarului și dinaintea ușilor împărătești până la amvon (soleea, n.n.) podită cu scânduri, iar vatra sub bărbați (naosul, n.n.) și tinda umplută cu pământ, acoperită cu șindrilă de goron nehorjită, deasupra altarului stă o cruce de plev (tinichea, n.n.), lungimea bisericii 7
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Popescu: „Biserica zidită de lemn, fondamentul de piatră, dinăuntru vatra altarului și dinaintea ușilor împărătești până la amvon (soleea, n.n.) podită cu scânduri, iar vatra sub bărbați (naosul, n.n.) și tinda umplută cu pământ, acoperită cu șindrilă de goron nehorjită, deasupra altarului stă o cruce de plev (tinichea, n.n.), lungimea bisericii 7 stânjeni (cca. 5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
și datate, ne face să credem că aici s-a străduit un autor cu mână mai stângace. Spre deosebire de bisericile pictate de zugravul Nicolae de la Lupșa Mare, programul iconagrafic de la Groșii Noi este foarte sărac. El acoperă doar bolta naosului și altarului, cu un număr redus de scene. Acestea se înșiruie astfel: (pe latura de sud, de la est la vest) 1. Cina cea de taină; 2. Când a-au rugat în grădină; 3. Când l-a sărutat Iuda; 4. Când l-au
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
mormântului, un soldat în picioare și altul șezând). În zona mediană a bolții, în fața iconostasului sunt reprezentați Cei Patru Evangheliști cu simbolurile lor. În continuare, Iisus în picioare binecuvântând cu ambele mâini, Duhul Sfânt (porumbel) și Sf. Ioan Botezătorul. În altar descoperim obișnuitul program iconografic din bisericile din valea Mureșului: șirul Sfinților Ierarhi, Sfânta Treime, Soborul arhanghelilor, Maica Domnului cu Iisus pe tron. În pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
este bogat. În pronaos, sunt zugrăvite chipuri de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior fiind zugrăviți: Maria Orantă, Sf. Duh. Programul iconografic al altarului îl alcătuiesc temele: Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie 40 de zile”; proorocul Ilie. Pictura
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]