9,532 matches
-
dar care, prin natura frisonantă a ororilor despre care trebuia să relateze zilnic la televiziunea cea mai urmărită din țară, a ajuns să-i și populeze nopțile cu coșmaruri. Cu atât mai mult cu cât ea reprezintă, printr-o tumultuoasă biografie, și un exemplu de manual al sintagmei cretine, dar, vai, atât de tologită de contemporani, potrivit căreia "viața bate filmul". Nu știu mulți oameni care să fi putut rezista încercărilor vieții cu atâta stoicism și cu atâta umor lucid cum
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ucis în curtea Chesturii de Poliție, pe 29 iunie 1941. Vă asigur că, după o experiență de o oră și jumătate, cât ține acest happening al memoriei, nu prea mai au mare importanță datele reale ale tragediei (numere, locuri, oameni, biografii) și nici nuanțele explicației istorice (legitimarea războiului, revanșă simbolică la un an de la raptul Basarabiei, montaj al SD-ului executat de români sau exacerbarea criminală a antisemitismului latent). Ieși din muzeu doar cu sentimentul buimăcitor al barbariei nesfârșite care se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Supunerile”, ATN, 1983, 2;Virgil Mazilescu, „Supunerile”, RL, 1983, 21; Constantin Trandafir, Corneliu Antoniu, „Fluturele de diamant”, ATN, 1987, 8; Victor Sterom, „Adio Kap Blanck”, CRC, 1999, 5; George Bădărău, „Adio Kap Blanck”, CL, 1999, 7; Liviu Ioan Stoiciu, O biografie neromanțată cu poetul aventurier Corneliu Antoniu, CL, 2001, 6. A.G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
micul dejun Într-o ciocolaterie, cu frac, lângă servitorii casei unde, În noaptea din ajun, fusese invitată la o cină sau un bal. În noaptea primei zile, În Mexico D.F., sucumbase și el farmecului ei. În pofida propriilor lui rezerve, a biografiei, a ideilor despre lume, se văzuse sprijinindu-și Încheieturile mâinilor pe marginea unei mese bine situate dintr-un restaurant din San Ángel (el purta sacou albastru-Închis și blugi, ea o rochie mov atât de decoltată, că părea pictată pe șoldurile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
brusc În ordine, devenind un ansamblu cu proporții precise, sub cheia unei imagini nebănuite, o vorbă zisă din Întâmplare, un sentiment, un tablou privit alături de o femeie moartă În urmă cu zece ani, reamintit acum și repictat În lumina unei biografii diferite de a celei care o concepuse. A unei priviri care poate că Îl Îmbogățea și explica. Faulques a trecut prin fața hotelului din Puerto Umbría - exista și o pensiune ceva mai departe, pe aceeași stradă - și a stat o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dând impresia că surâsul nu existase nicicând. Faulques s-a gândit că pe vremuri s-ar fi mișcat prudent, ridicând Încetișor camera foto ca să nu supere prada, ca să prindă acea privire, care nu era la Îndemâna oricui. Aveai nevoie de o biografie anume ca să privești astfel. Olvido o numea privirea celor o sută de pași. Există oameni, spunea, care fac o sută de pași mai mult decât ceilalți și nu se mai Întorc niciodată. Apoi intră În baruri, restaurante și autobuze, și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care fac o sută de pași mai mult decât ceilalți și nu se mai Întorc niciodată. Apoi intră În baruri, restaurante și autobuze, și aproape nimeni nu-i observă. Ce absurd, nu-i așa? Toți ar trebui să ne purtăm biografia pe față, ca pe un CV. Unii o poartă, desigur. Stai să te privesc. Și tu o porți. Dar ceilalți nu știu Întotdeauna s-o privească. Oamenii Îi Întâlnesc și nu-și dau seama. Poate fiindcă acum nu se mai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tradusă și tipărită în 1981 la Paris de Editura Gallimard), iar în 1995 i-a decernat Premiul pentru Opera omnia. E membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - care îi acordă în 1995 un premiu pentru volumul al treilea din Biografia ideii de literatură -, membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari și al Asociației Internaționale pentru Studiul Secolului al XVIII-lea. Între 1977 și 1983 a fost membru al Biroului Executiv la International Comparative Literature Association. În 1985 i s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
noțiuni-pivot - litere, cultură, educație, scriere, oralitate, sacru și laic etc. - și a tensiunilor dintre variante care, în timp, au transformat astfel de configurații în câmpuri de forță. Ansamblul a fost inaugurat cu Hermeneutica ideii de literatură (1987), e continuat cu Biografia ideii de literatură (I-VI, 1991-2000) și urma să se încheie cu Dicționar de idei literare (din care a apărut volumul I, A-G, 1973). Dincolo de diferențele de construcție și de demonstrație, proiectul are aceleași premise. Mai întâi apriorismul ontologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
M. echilibrează raportul de forțe dintre vocația autonomă și cea heteronomă a literaturii - obiect al unui contencios milenar. Căci literatura reprezintă un „în-sine” care întotdeauna a dispus de mijloace ca să se prezinte cititorului drept un „pentru-altul”. Abandonând semnalmentele și constantele, Biografia... urmărește ce s-a petrecut pe verticala istoriei. Cele două tipuri de abordare se completează reciproc, cea de-a doua fiind o proiecție istorică a grilei conceptuale și a postulatelor metodologice sistematizate în prima. Calmul plat al sensurilor se tulbură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
pasional care animase anterior viața ideii se stinge. Câmpul noțional al literaturii se clasicizează în toate accepțiile posibile. Expresie fidelă a unei instituții culturale oficializate și laice, literatura se disciplinează, capătă demnitate administrativ-didactică. În cel de-al doilea volum al Biografiei..., M. se ocupă de veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea. În veacul luminilor matricea literaturii suportă presiunea unei tensiuni progresive între sensibilitate și cunoaștere. Pe fundalul unui proces de stabilizare, de extensie în suprafață și de nuanțare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
pură sau frumosul pur etc. Survine ruptura dintre rațional și poetic. Sâmbure incandescent cu potențial seismic al stratului specific, periclitând periodic stabilitatea rețelei de sensuri a matricei, poezia își proclamă brutal incompatibilitatea cu literatura. Cel de-al treilea volum al Biografiei... este primul dintre cele consacrate veacului al XX-lea - epocă a marilor reducționisme, a opțiunilor-limită, marcate de o retorică a excesului. Spiritul vremii își lasă amprenta asupra destinului ideii de literatură. Reflex literar al intoleranței și al totalitarismului, radicalismul agresiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
acest etimon - cel literal - constituie elementul fundamental, permanent și inatacabil al literaturii. Și totuși, reducționismul scăpat din frâu și împins la limită are un antidot, cu rădăcini în aria matricială: continuitatea prin clasicizare. Acesteia îi este consacrat volumul următor al Biografiei... . În perioada reducționismelor radicale - nota dominantă a ideii de literatură în secolul al XX-lea - se constată și o evidentă continuitate a definițiilor tradiționale, explică M. Ea intervine sub forma unor definiții unanim acceptate, adesea însă doar tacite, subînțelese - pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
ou Le Comparatisme militant, Paris, 1982; Tendances esthétiques, în Les Avant-gardes littéraires au XX-ième siècle, vol. II: Théorie, Budapesta, 1984; Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, 1987; Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, 1988; ed. (Comparatism și teoria literaturii), Iași, 1998; Biografia ideii de literatură, I-VI, Cluj-Napoca, 1991-2000; Evadări în lumea liberă, Iași, 1993; Teoria della letteratura, tr. și îngr. Marco Cugno, Bologna, 1994; Pentru Europa: integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, Iași, 1995; Politică și cultură. Pentru o nouă cultură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
2003. Ediții: Al. Macedonski, Opere, vol. I-V, introd. edit., București, 1966-1969, vol. VI-VIII, București, 1973-1980 (în colaborare cu Elisabeta Brâncuș). Antologii: Revenirea în Europa. Idei și controverse românești (1990-1995), pref. edit., Craiova, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Prima biografie a lui Alexandru Macedonski, CNT, 1966, 13; Vladimir Streinu, Monografii istorico-literare, LCF, 1966, 15; Nicolae Manolescu, „Opera lui Alexandru Macedonski”, CNT, 1967, 31; Nicolae Manolescu, „Introducere în critica literară”, CNT, 1968, 3; Matei Călinescu, Reflexii pe marginea unei monografii, GL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
un parfum de o considerabilă frumusețe, cu un aer de nonșalanță juvenilă, un pic prea crud pentru vreme de iarnă, dar absolut superb primăvara și vara, mai ales la tinere și femei cu inima tânără. Coty - parfumierul vizionar Într-o biografie pasionantă, Elisabeth Barille reface itinerarul lui François Coty, considerat drept cel mai important parfumier al secolului XX. În anul 1905 a fost fondată „Societatea Coty”, exemplul unei adevărate reușite în lumea parfumului. Amator rafinat de artă, François Coty a înțeles
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
chiar dacă, în cazul său, „ruptura” se baza, în plan epic, pe o tehnică narativă nefrecventată de romanul de tip tradițional. Fapt e că obsesia „înaintașilor” și a unei „istorii” în stare să legitimeze și să motiveze, la un moment dat, biografii și destine, se instituie ca o supratemă distinctivă a romanelor sale. Personajele de prim-plan presimt, de altfel, că faptele și gesturile lor nu își pot recâștiga sensul, coerența în afara unui trecut insinuat, pe căi obscure, în existența lor, marcându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
omenești și elementului neprevăzutului. Printre celelalte lucrări ale sale se numără Arta războiului (1521), care descrie avantajele recrutării asupra trupelor mercenare. Istorii Florentine (1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al cătorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e Mătrăguna (1524), o critică acidă și obscenă a corupției societății italiene contemporane. Multe dintre scrierile sale au anticipat
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
49 Al treilea cer 85 Imaginile eului: Arta (auto)portretului 113 Retorica ficțiunii și a realității 144 Cutia neagră 166 Jocul memoriei și al Întâmplăriitc "Jocul memoriei și al Întâmplării" Trăim sub o avalanșă de cărți, sub o avalanșă de biografii, de jurnale, de memorii. Trăim cu frenezie În viața altora. Trăim prin procură, În zilele și În nopțile unor scriitori (dar nu numai scriitori: politicieni, artiști, vedete de film...) care au avut răbdarea și harul și lipsa de umor de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dar nu numai scriitori: politicieni, artiști, vedete de film...) care au avut răbdarea și harul și lipsa de umor de ași transcrie propria viață. De a și-o transcrie cu o Încăpățânată migală, cu un respect aproape mistic față de propria biografie. Genul autobiografic a debutat fără pretenția literarității. Fără orgoliul de a fi mai mult decât era. Agendă, memoriu, carnet, jurnal - primele scrieri (auto)biografice - se aflau mai aproape de contabilitate decât de literatură. La unii autori, În chip premeditat, ele continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și la Îndemâna oricăruia din membrii familiei, e dublat de unul „doar pentru mine”; mai aproape de zilele noastre - și din cu totul alte rațiuni -, o vedetă de film, precum Shirley MacLaine, nu se mulțumește să-și publice doar o singură (auto)biografie, ci - până În 1993 - nu mai puțin de șapte! Biografii din ce În ce mai „autorizate”, nuanțând și remodelând aceleași evenimente până la disoluția totală. Am ajuns, așadar, Într-un moment În care literatura autobiografică a atins o culme a popularității și, de ce nu, chiar a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unul „doar pentru mine”; mai aproape de zilele noastre - și din cu totul alte rațiuni -, o vedetă de film, precum Shirley MacLaine, nu se mulțumește să-și publice doar o singură (auto)biografie, ci - până În 1993 - nu mai puțin de șapte! Biografii din ce În ce mai „autorizate”, nuanțând și remodelând aceleași evenimente până la disoluția totală. Am ajuns, așadar, Într-un moment În care literatura autobiografică a atins o culme a popularității și, de ce nu, chiar a valorii estetice. Invazia masivă de jurnale, memorii, autobiografii răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fi o exagerare să vedem lucrurile așa cum le văd Îndeobște fanaticii teoreticieni ai câte unei idei: adică, pretinzând că descoperim pretutindeni corelații și determinări precise. Viața e mult mai complexă - și ea nu poate fi redusă la forma restrictivă a biografiei sau autobiografiei. Viața e și chimie - pe când autobiografia pretinde a fi, mai presus de orice, spirit. Nu e, așadar, exagerat să susținem că moartea rotunjește sensurile jurnalului, cel puțin În măsura În care sancționează biografia. Efectul de real (studiat mai ales de către poeticienii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu poate fi redusă la forma restrictivă a biografiei sau autobiografiei. Viața e și chimie - pe când autobiografia pretinde a fi, mai presus de orice, spirit. Nu e, așadar, exagerat să susținem că moartea rotunjește sensurile jurnalului, cel puțin În măsura În care sancționează biografia. Efectul de real (studiat mai ales de către poeticienii francezi, de la Gérard Genette la Jean Rousset) are În vedere și această, adeseori ultimă, ipostază - În care moartea oglindește viața. Aspectul meditativ (orice jurnal meditează asupra trecutului, analizând, fie și inconștient, impactul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
particular al ei, jurnalul intim! Cu adevărat relevantă e o altă ipostază: jurnalul e un gen care, În mod programatic, se opune morții. Cu alte cuvinte, acceptarea ipotezei că el apare nu pentru a dubla celelalte genuri confesive (autobiografia, corespondența, biografia, carnetele), ci pentru a deveni un partener În neîntrerupta competiție viață-moarte. Un caz particular al acestei relații este cel al sinucigașilor. Fie că e vorba de Virginia Woolf, de Kafka, de Sylvia Plath sau de Pavese, sinucigașul transformă o temă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]