10,418 matches
-
rolul unei gene din acea regiune, în determinarea caracteristicilor clinice sau subtipurilor de SM este încă neclar. Cu toate acestea a fost raportată o asociere a HLA-DR2 cu un debut precoce, sever de tip recurentremisivă și cu o evoluție mai blândă a SM. În modelul EAE, genele MHC par a influența în primul rând susceptibilitatea și penetranța, în timp ce alți loci modulează specific fenotipul, cum ar fi localizarea în creier sau măduva spinării, demielinizarea și severitatea inflamației. Prin analogie ar fi de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
H. (1965); KURTZKE F. (1977). În studiile epidemiologice ale lui PERCY A. K. (1971); SHEPPER D. (1979); POSER S. (1981), procentajul acestor pacienți mai puțini invalidați după 10-15 ani de la începutul bolii, atinge până la 50%. Oricum ar fi, o evoluție blândă a acestei boli, este departe de a fi o excepție. Este o realitate ce trebuie cunoscută, luată în considerare în momentul deciziei terapeutice și cu ocazia încercării unui nou tratament, de unde necesitatea de a încerca să recunoaștem formele benigne mai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Paicu, agerul și recele Buicliu cu sentimentalul Gane, spaniolul Vârgolici cu obscurul german Bodnărescu, horațianul Olănescu-Ascanio cu liricul ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu <<volintirul>> Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticul Missir, bunul <<papa>> Culianu cu epigramaticul Cuza, izbucnitorul Philippide <<Hurul>> cu blajinul Miron Pompilie, supergingașul Volenti cu filologul Burlă, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale și alții și alții
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
de acea simetrie intelectuală a cugetării antice este o muncă zadarnică, o literă fără înțeles. Ca și în Scrisoarea I, unde este cuprinsă în versuri ideea inutilității strădaniei de a deprinde mecanic forme gramaticale și sintagme latinești cu murmurele lor blânde, un izvor de horum-harum/ câștigând cu clipoceală nervum rerum gerendarum, și în acest articol se incriminează învățarea seacă și pedantă a unei limbi moarte. Esențial ar fi, spune poetul- gazetar, ca tinerii să-și însușească spiritul antic în care pot
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în zile (I 2). Slujitorul știe bine locul unde poetul se retrage ca să scrie (El vine câteodată aici, lângă fântână,/ De muza-i drăgălașă condus cu drag de mână,/ Și pe tăbliți de ceară scriind c-un stilețel/ A muzei blânde șoapte ce aude numai el) : e vorba de o fântână familiară și publicului său fidel (Frumoasele vecine de versuri iubitoare,/ Dorite ca să vadă pe-al lor poet visând/ Și sub stejar, la umbră, minuni improvizând - I 2). La rândul ei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care spera să rivalizeze cu Euripide (II 3). Soțul Corinei îl urmărește cu dușmănie neîmpăcată pe seninul poet. Ovidiu e însă incapabil de adversitate împotriva cuiva : Eu nu cunosc ce-i ura cu infernalu-i chin/ Am numai oaspeți veseli și blânzi în al meu sân :/ Amor, prietenie, senin, compătimire,/ Tovarăși scumpi de cale ce duc la fericire ;/ Ei îmi arată lumea prin văl trandafiriu/ Făcându-mă-al iubirei poet iubit să fiu (II 5). Ca artist, se află deasupra urâțeniei vieții
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
te duci pe urmă, perind, fără de urmă/ [...] Atâta știu și nu știu de ce mi-e dat să știu,/ O, de n-aș ști nimica (II 2). O clipă, este ispitită să dea ascultare doar vorbelor de iubire (Astupă cu cuvinte blânde urechea mea/ În care zvonuri triste răsună nemiloase), deși teme să se lase în voia sentimentelor : în lături tu !/ Eu te-am iubit, dar umbra iubită mă-nspăimântă (II 2). Visează că ar putea să dea curs chemării tânărului de a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 69) și îl avertizează că n-ar strica să se gândească dacă filosofia lui nu-i cumva o treabă nefolositoare și învechită (p. 70). Chiar înaintea sfârșitului dramatic al fiului său, Anytos se plânge că băiatul odinioară atât de blând și liniștit, a devenit de nerecunoscut, că nimeni nu se mai poate înțelege cu el, căci plânge, plânge mereu (p. 74). Tatăl crede că această modificare dramatică este imputabilă influenței dăunătoare a lui Socrate care l-a învățat să nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
împlini puțin după, când Garda de fier, care se răsculase împotriva șefului statului, a fost zdrobită de armată. Unii fură vârâți să zacă în pușcării, alții, mai ales șefii, luară drumul Germaniei unde Führerul îi închise în lagăre cu regim blând. Trebuiau să rămână în viață pentru a constitui un mijloc de șantaj și o rezervă în cazul că generalul ar defecta. La jumătatea lui iunie, Nel s-a dus cu maică-sa la Bacău să dea examen de admitere în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-și tinerețea și frumusețea, adeseori viața, pentru niște himere. Și iată că și fetița asta, cu chip îngust și sever de vestală, își punea, la rândul ei, întrebarea: ce-i de făcut? Doamna Dunin îi dădu cartea înapoi. Privirea ei blândă deveni străpungătoare: am descifrat corect semnul înscris pe fața ta! Și mâna ei duse clinchetul inelelor, ca pentru a verifica stabilitatea cocului, la ceafă, acolo unde aristocrata rusă simțea un suflu fierbinte și, simultan, înghețat: vijelia o ajungea din urmă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe nimeni, în vreme ce scorpia asta bătrână, totdeauna gata de ceartă, nu încetează să enerveze pe toată lumea. Soacra lui locuise mai de mult într-un apartament mic, departe de ei, și distanța contribuise destul de eficient la făurirea unei aparențe de bunică blândă și iubitoare. Dar, la un moment dat, sănătatea slăbită a determinat-o să caute un schimb care s-o aducă mai aproape de copii: micul apartament contra camerei vecinei lor. Și făcuseră schimbul, cu deplină încredere, și nu fără un gând
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de la Arzamas, Rusia. Între corespondenții Sfântului Paisie, găsim și înalte fețe bisericești sau Domnești, cum ar fi egumenul schitului Țibucani, Theodosie, devenit apoi arhimandrit al sihăstriei Sofroniev, sau domnitorul Moldovei, Constantin Moruzzi. Indiferent de destinatar, starețul Paisie folosește același ton blând de părinte, bun cunoscător și grabnic înțelegător al tuturor neputințelor prin care trec iubitorii de Dumnezeu. Tonul său și curgerea lină a povețelor sunt surprinse într-o traducere de excepție realizată de Valentina Pelin, într-o limbă română perfect accesibilă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Nicolae BUSUIOC (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Nicolae BUSUIOC AMINTIRI DIN BIBLIOPOLIS Fascinațiile Iașului cultural EDITURA JUNIMEA IAȘI 2016 DE CE MONTAIGNE? În loc de prefață În frumosul castel Montaigne din Périgord se năștea în iarna blândă a anului 1533 viitorul autor al celebrelor Eseuri. Educația lui Michel a fost încredințată unui pedagog german care, la îndemnul tatălui, îi vorbește numai în latină spre a putea fi asimilată ca o limbă vie. Acest lucru i-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
piețele și ungherele cu parfum de epocă. Această ispită, trecută să spunem și prin gândul filozofic, înseamnă vigoare și autenticitate intelectuală, după parcurgerea etapei îndoielii. De obicei, ieșeanul nostru nu este prea vorbăreț, preferă o atitudine de așteptare monotonă, molcomă, blândă, potolită, îl ascultă cu atenție pe celălalt, îi cântărește bine cuvintele, dar mai ales îl citește intuitiv, după care își formează o părere. Adesea, el recurge la semne (Goethe urmărea exemplul naturii creatoare și se exprima prin mijlocirea semnelor ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
strălucite dintr-un trecut cunoscut adânc, intim, prin cetiri îndelungate în vechea noastră literatură", erau fericit combinate cu hrana extrasă din spiritele universale? În aceeași idee, să ne reamintim de începutul poeziei "Cărțile": "Shakespeare! adesea te gândesc cu jale,/ Prieten blând al sufletului meu:/ Izvorul plin al cânturilor tale/ îmi sare-n gând și le repet mereu". Fără îndoială, Shakespeare însemna foarte mult pentru Eminescu, era "cel mai mare poet pe care l-a purtat pământul nostru". De altfel, au rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cel puțin o biserică. Se văd dinspre Piața Unirii, Piața Eminescu, Piața Națiunilor Unite, dinspre Sărărie și Tătărași, dinspre Podu Roș și Bucium, de pe Ștefan cel Mare și Lascăr Catargiu, de pe Lăpușneanu... În după-amiezi de toamnă, cu lumină de "miere blândă" cum se întâlnește numai în Moldova, ieșeau la promenadă savanți la braț cu oameni de litere, actori, pictori, muzicieni, aprinși în discuții înțelepte asupra esenței lucrurilor și spiritului. Au fost... Acum cețurile se îngroașă și orașul de pe coline nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cuvântul îi păreau când petale de cireș, când aripi care-l zburau în noianul de iluzii, când licori colorate bune de spălat pietrele uluite sub povara unor grei bocanci ai vremii. Și câtă aparentă nepăsare, și câtă sfioșenie de om blând, și câte idei nu-i treceau doldora prin cap? Valer Mitru, venit din altă lume, doar cunoscuse bună parte din perioada fastă a interbelicului, s-ar fi afișat contemporanilor numai cu mijloacele gazetăriei adevărate de altădată, neavând acum voința de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
acum, după atâtea secole, de influența cuvântului scris și rostit, singurul în stare să ofere imaginea lumii de ieri pentru a putea întrezări imaginea celei de mâine. ÎNTRE ZIDURILE ISTORICE ALE GALATEI Spre seară, soarele împarte cu dărnicie încă lumina blândă de început de toamnă, aureolând zidurile istorice ale Galatei. La dreapta intrării în curtea majestoasei mănăstiri scânteiază clopotul dăruit pe la sfârșitul veacului XVI cu gesturi voievodale. O declanșare de sunet și vibrațiile unduitoare intră în armonia locului fabulos, al ținutului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pot în tine însumi oglindi și Opt milioane patru su' de mii de lighioane-n foc și-n apă s-au încarnat ca mie tu să-mi vii, făptură-a celor vii în veci Regină și Marie-a vieții mele blândă foarte, fără greșeală, fără Timp și Moarte, curăță-mi gândul morții de otravă (Cezar Ivănescu). Azi, la masa cu poeți de sub copertina în dungi alb-albastre se uită de moarte, de timp și rele, se cuceresc zâmbete și cununi de lauri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
moldavă: "Mă-nchin, bătrâne, zidurilor tale/ crescute din legende și din stei,/ cu-atâtea străluciri voievodale/ încremenite-n veșnicii de zei./ De-aici străbate Ștefan peste vremi/ întinerind mereu în bronz și fier,/ de strajă crezului străbun din steme/ și blândului urcuș moldav spre cer./ Mi-s dragi, bătrâne, zidurile tale/ cu lumea lor de umbre și măriri,/ cu zările răsfrânte în cristale/ și-n dăinuirea vechilor zidiri..." (Dumitru VACARIU) Pentru un nemțean, stabilit în dulcele târg, nu există decât un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
armonia unui astfel de legato? Cum s-ar putea face să-i împuținăm mai întâi pe cei care manifestă un fel de reflex malefic? 18 Da, există și o idilă a iernii, cu zăpada ei metafizică, o atmosferă de interior blând, cu voluptatea spațiului încălzit, unul în care guști din plin citind cultura în sensul ei adevărat: idei, texte, dialog, întrebări și răspunsuri care fac bine minții și obții senzația de a te număra printre cei pe care încă îi interesează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Cu vremea nu te poți pune, nici cu vremurile, de altfel. Am plecat la Dorna sănătos, atât cât poate fi omul la o vârstă înaintată, și m-am întors răcit bocnă. Acest februarie nu părea amenințător, cu temperaturi de iarnă blândă, cu ceva zăpadă, mai multă la munte. Însoțind câteva ore nepoții la schi și patinaj, m-a prins frigul. Vatra Dornei pare orașul apăsat și el de vremurile noastre mohorâte. Au mai apărut pe ici, colo niște hoteluri, pârtii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
exprimă prin curgerea iremediabilă a fluxului temporal? 76 În zilele prielnice climateric, culorile naturii se nuanțează subtil, albastrul văzduhului e mai albastru, limpezimea înălțimilor e mai limpede, petele tulburi ale apelor dispar, verdele incipient al copacilor capătă, în ritmul anotimpului blând, scânteieri de smarald în bătaia razelor solare iar mirosurile vegetale devin brusc amețitoare. Acum, se simte reînvierea așteptată a naturii și omului. E același proces ancestral și totodată actual, e procesul miraculos al primăverii, venită și pe colinele noastre. 77
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Gradul de sprijin individual al unui regim variază; integrarea grupurilor în sistemul politic este mai mult sau mai puțin pronunțată. Dimpotrivă, există diferențe clare în gradul în care guvernele se sprijină pe coerciție, de la coerciția folosită în regimurile represive mai blânde la coerciția statelor totalitare. În consecință nu ar trebui să afirmăm că toate aceste regimuri sunt pur și simplu dictaturi, ci să le percepem ca fiind caracterizate de grade diferite de asprime. În același timp, în linii mari, regimurile se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
stat, precum armata. Deciziile alocarea valorilor pot să nu fie totdeauna rezultatul activităților instituțiilor sau grupurilor, dar cel puțin sunt foarte frecvent inițiate (sau blocate) de acestea. Instituțiile și grupurile fac cereri prin exercitarea presiunii, iar aceste cereri sunt fie blânde și liniștite, fie iau forma protestelor. Instituțiile și grupurile au și un alt rol, poate chiar mai important. Se poate spune într-adevăr că cele mai puternice și mai mari grupuri dau forma sistemului politic; ele reprezintă fundamentul lui și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]